6,603 matches
-
album pe care - până acum cel puțin - a vrut de zeci de ori să-l arunce în pubela cu gunoi. Dar nu a făcut-o. De ce ? Se întreabă și în ziua de astăzi, de foarte multe ori. Silviu este, din nefericire, mult prea sentimental, mult prea romantic. A încercat de mii de ori să fie altfel, mai insensibil, mai rece. Nu a putut, nu poate și nu crede nici măcar acum că va putea vreodată. Punct. ******************************** Experiențele de viață după moarte au
SE CAUTĂ MESERIAŞI PENTRU TENCUIELI DE INIMI ÎN AGONIE ŞI SUFLETE NEFLAUŞATE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375599_a_376928]
-
cerului îmi aduseră mie povestea lor ca să v-o spun vouă chiar așa cum a fost, ca să știți și voi că binele triumfă acolo unde este bunătate, că minciuna are picioare scurte iar acela care minte și nu îi pasă de nefericirea altuia, nu are cum să fie vreodată fericit. Referință Bibliografică: LIA CEA ÎNȚELEAPTĂ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2266, Anul VII, 15 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
un suflet tandru, și, -ntru Dumnezeu, ARATĂ-i dovezi clare cum că îl iubești, Nu-i nevoie, dară, să i-o SPUI mereu ! Văd pe stradă cupluri care „se adoră”, Că-i modern aici, nimic nu le pasă pasă ! Din nefericire, numai după-o oră, Scot săbii din teci , doar ajunși acasă !!! Pe-alte cupluri, însă, de pe-aceeași stradă, (Un număr prea mic decât celălalte), Stă sobrietatea gata ca să cadă, Dar ajunși acasă se iubesc, încalte! Ca și-o concluzie
ÎNTRE A SPUNE ȘI A DOVEDI ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375699_a_377028]
-
care sunt temperate de reflexia intelectuală. Atunci când sentimentele nu-și găseau conturul, adâncimea frumuseții, deoarece erau ”înjumătățite”... venea un ”duh” care-i șoptea la ureche: Desfă sunetul / în mii de părți egale / și vei fi/ precum fericirea numerelor pare / precum nefericirea numerelor impare, / precum infinitul / din sine însuși...” ( Precum infinitul). Poezia este locul unde arhitectura sufletului devine inepuizabilă. În spațiul contemplativ, înflorește imaginația într-o infinitate de forme și culori. Toate aceste momente revelatorii, însoțite de o intensă trăire, îl determină
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
îndrăgit, odată, apare într-o nouă lumină, de data aceasta o lumină dureroasă, apăsătoare. Pe lângă drumurile desfundate / Stau înșirate casele pustii, / Iar în ferestrele anchilozate / Lucesc, din când în când, ochi cânepii. ( Acolo unde veșnicia). Dar, oricât am dori, din nefericire, nimic nu e veșnic, efemerul își pune amprenta peste toate. Însuflețirea acestui univers de basm face ca totul să fie trecut printr-un sentiment al identificării ( identificarea cu lumea satului),și astfel se creează ideea de viață tihnită, patriarhală. În
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
destulă tristețe de altfel, că destinul îmi pregătise o nouă surpriză. Și nu una dintre cele plăcute. Grea era crucea pe care trebuia s-o duc cu mine, demn și cu mult curaj, pe ghebu-mi mânjit de eres. Dar, din nefericire, fiecare cu Golgota lui. ********************************** Cadavrul fusese aruncat de apele învolburate ale Jiului într-un intrând nisipos de sub unul din podurile apropiate de centura orașului. Cele patru lovituri de cuțit aplicate în zona abdominală păreau nefiresc de mari în comparație cu structura firavă
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
Aveam un restaurant preferat, unul cu specific medieval, cu prețuri acceptabile, un ambient discret și liniștit. - De acord. Mergem la restaurant ! am decis eu. Am intrat în baie și mi-am schimbat hainele de oraș cu cele de casă. Din nefericire, pantalonii îmi fuseseră stropiți de un nesimțit aflat la volanul unei mașini sport care - neținând cont de groapa plină cu noroi pe lângă care treceam agale către casă - trecu în viteză pe lângă mine, pictându-mi cu pete mari de lut ud
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
tulbure ori să ne mai scoată de sub rutină istoriei. Noi ne-am dezobișnuit să mai privim sus, la ceruri, si de aceea ne vedem într-o liniștită disperare de roboteala, de utilele și inutilele dar niciodată terminatele treburi pământești. Din nefericire, istoria noastră, a oamenilor, nu pare decât un îndelung cortegiu funerar. Unii se nasc să aibă cine să-i înmormânteze pe cei care se duc. Lăsăm în urmă trecerii noastre doar morminte și mărturia neputinței de a ne înaltă mai
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
Istoria sacra,un miraj, o viziune mistica, o oglindă afumata în care cu greu ne putem privi. Am fost creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Toți santem făcuți după chipul lui Dumnezeu. Câți însă și după asemănarea Să? Din nefericire, cănd luptăm împotriva râului și a întunericului din această lume trebuie implicit să luptăm împotriva omului, a semenului nostru ispitit de păcat, a coadelor de topor prin care râul intra în lume. Din cauza acestui nesfârșit fraticid istoria umană pare un
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
la gară. Va sta în gazda la Miron Pompiliu. Veronica îi trimisese bucate și îl așteptă să vină în vizită. Eminescu promitea însă... nu venea. 1884-12-25 Noaptea de Crăciun au petrecut-o aproape pe toată împreună, Veronica plângând alături de Mihai nefericirea lor. Seara, a revenit însoțită de această dată de fetele ei care au venit să-l colinde pe bădia Mihai. Veronica nu le-a ascuns sentimentele față de Eminescu fetelor ei, manifestându-și dorința: "ca fetele mele să le citească, atunci când
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
precum noaptea ielele, să mă sluțească, să-mi fure savoarea sufletului... dar în pădurea cuvintelor e singurătate, Doamneee, ce singurătate ! voi prieteni, unde sunteți, v-ați rătăcit și voi ? ieșiți din morminte, din cârciumi, din bârlogul iubitelor, din fericirile și nefericirile voastre, veniți la mine să vă povestesc ce-a pățit Ulise și cum a reușit el prin inteligență și viclenie să ajungă rege în Ithaka la Penelopa, s-a zbătut hipnotizat prin năvoade de flăcări, furtuni, canibali, Kirke, Sirene, strecurându
RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
-
nu este de ordin fizic: triumful asupra încercărilor prealabile este, la drept vorbind, rodul unui dar spiritual. Piloții sunt dotați pentru zbor așa cum alții sunt aleși de Dumnezeu. Dar, deși au vocație și slujesc un ideal nobil al omenirii, din nefericire, oamenii cerului sunt ca frunzele. Iar frunzele, oricât de joviale ar fi primăvara, cad. Zborul rămâne. Din păcate, pentru comandorul Gavril Doru, misiunea de ieri a însemnat și ultimul zbor. Mergi cu bine, dragă camarade, Gavril Doru! Dumnezeu să-i
ULTIMUL ZBOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378680_a_380009]
-
avem în preajma noastră indivizi care au luat foc, vom arunca asupra lor orice obiect de îmbrăcăminte, trântindu-i la pământ. 3. Atenție: se vor deschide cu mare atenție ușile, foarte puțin și încet, deoarece afluxul de aer rapid provoacă, din nefericire, creșterea rapidă a flăcărilor; 4. Nu încercăm stingerea incendiului dacă nu avem la îndemână stingătoare; sunăm cât mai repede la 112. Au murit copii. Intrarea liberă la concertul rock a atras foarte mulți spectatori, iar idioții care au organizat totul
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT ROMÂNIA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377768_a_379097]
-
ar putea gîndi că filozofia lui Hegel a fost deja depășită și, într-un anume fel, îngropată: este un punct de vedere optimist, care ia drept realitate propriile dorințe. Filozofia hegeliană, cu implicațiile ei speculative și aplicațiile ei, este, din nefericire, încă vie și, aș spune, virulentă în multe medii culturale occidentale și orientale; și mai mult, se poate spune că ea a devenit aproape o procedură curentă în viața politică. Într-adevăr, mulți gînditori idealiști cred că s-au "convertit
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Civilta", nr. 4, p. 357. [265] Glosa lui GARDINI, ibid. [266] E. GATHIER S.I., op. cit., p. 105. [267] Dacă oamenii ar aplica toate "teoriile" "metafizicienilor" din zilele noastre, în mod consecvent, ar rezulta o adevărată babilonie (din fericire și din nefericire, într-o anumită măsură, ea rezultă într-adevăr!). [268] E. GATHIER, op. cit., p. 106. [269] P. GATHIER susțină că: "Este imposibil de regăsit teoriile moderne, cum ar fi hinduismul, panteismul și monismul occidental în afirmațiile Upanisadelor. Contextul este mult
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ba chiar întîlnim uneori în religie filozofii adevărate și explicite". [345] P. 253. [346] Din MARIO PENSA, Prelogismo tedesco, Palumbo, Palermo, 1954, p. 12, care trimite la W. DILTHEY, Die Jugendgeschichte Hegels, Leipzig u. Berlin, 1921, p. 38 (care, din nefericire, nu ne-a fost accesibil). [347] A se vedea în M. PENSA, op. cit., p. 13, ce anume ar fi Preasfînta Treime creștină, după părerea filozofului din Stuttgart! [348] E. PAOLO LAMANNA, Storia della Filosofia, vol. II, Firenze, Le Monnier, 1944
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un șarpe fără dinte, Elefant dresat, cuminte: Simplu purtător de nume. [4] (cf. Panciatantra, II, trad. Th. Simenschy, Cartea Românească, București, 1931, p. 186). Posedarea avuției nu este condamnată. Ba, se afirmă, bunăoară, că "bogăția poate păzi de prilejul de nefericiri" (340, 6), un punct de vedere se poate spune apropiat de cel utilitarist occidental. Nu acesta, însă, este scopul principal al posesiunii din partea celui avut, ci întrebuințarea ei pentru ușurarea celor necăjiți. Numeroase sînt sentențele care exprimă acest lucru, de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
înlăturată, ca una ce împiedică pe individ de la trăirea absolutului clipei: lipsa dorinței, din contra, ar urma să dea obiectivitate clipei, reducînd astfel rolul elementului subiectiv și iluzoriu. În același timp, dorința duce pe cel călăuzit de ardorile ei la nefericire pămîntească, deoarece, negreșit, din cenușa dorinței împlinite se renaște, eternă pasăre Phoenix, altă dorință, care să-i ia locul. Prilej de nefericire pînă la realizarea ei, timp dominat de neliniște, de încordare, de așteptare plină de teamă; prilej de nefericire
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
astfel rolul elementului subiectiv și iluzoriu. În același timp, dorința duce pe cel călăuzit de ardorile ei la nefericire pămîntească, deoarece, negreșit, din cenușa dorinței împlinite se renaște, eternă pasăre Phoenix, altă dorință, care să-i ia locul. Prilej de nefericire pînă la realizarea ei, timp dominat de neliniște, de încordare, de așteptare plină de teamă; prilej de nefericire după împlinirea ei, cînd îi ia locul altă dorință, mereu alta, cu aceleași clipe de neliniște, de încordare, de așteptare plină de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nefericire pămîntească, deoarece, negreșit, din cenușa dorinței împlinite se renaște, eternă pasăre Phoenix, altă dorință, care să-i ia locul. Prilej de nefericire pînă la realizarea ei, timp dominat de neliniște, de încordare, de așteptare plină de teamă; prilej de nefericire după împlinirea ei, cînd îi ia locul altă dorință, mereu alta, cu aceleași clipe de neliniște, de încordare, de așteptare plină de teamă... Și cu toate acestea, indianul admite o dorință: și anume, "cel bun doar pacea dorește" (cf. n.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sanscrită, "Biblioteca pentru toți", p. 3). E drept, iarăși, că nu arareori ne întîmpină cugetări, care par a îndritui atari afirmații. Deasupra întregii omeniri, ca și a întregului univers, planează soarta, care e "pricina atît a fericirii, cît și a nefericirii" (328, 5): "Ghirlanda de litere pusă pe fruntea lor de către destin, n-o pot șterge prin puterea lor nici cei mai învățați" (v. proverbul nostru: Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus"); Pasărea zărește prada de la o depărtate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
personaj al romanului, Ieronim Thanase, vorbește de o evadare mai mult spirituală, căci: „nu implică țări orașe, sau continente necunoscute. «Evadezi» doar din timpul și spațiul în care ai trăit până atunci, timpul și spațiul care, într un viitor din nefericire destul de apropiat, vor echivala cu o existență perfect programată într-o imensă închisoare colectivă. Urmașii noștri, dacă nu vor ști să descopere tehnicile de evadare și să utilizeze libertatea absolută, care ne este dată în însăși structura condiției noastre, de
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
cu ocazia unei alte crize, istoricul Victor Duruy 4. Un nou pas în această analiză etnopsihologică făcea Catherine Durandin, examinînd piesele unui dosar delicat și complex, în care descoperea teme obsedante ale istoriei românilor, o istorie adînc marcată de o nefericire esențială, multiplă, repetitivă. Asupra acestei însușiri atrăsese deja atenția A. D. Xenopol în marea lui sinteză istorică, pe frontispiciul căreia se putea citi melancolica sentință a cronicarului: "Nu sunt vremile sub cîrma omului, ci bietul om sub vremi". Cugetarea costiniană va
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
teroarea istoriei: "Eroul mioritic a reușit să găsească un sens nenorocirii sale, asumîndu-și-l nu ca pe un eveniment istoric personal, ci ca pe un mister sacramental. El a impus, prin urmare, un sens însuși absurdului, răspunzînd printr-o feerie nupțială nefericirii și morții". Bucla se reînchide pe tema, regăsită de Eliade, a catastrofei istorice: "Ceea ce am numit altădată "teroarea istoriei" este chiar luarea la cunoștință a acestui fapt, că, fără încetare, tot ceea ce era gata să se împlinească, în ciuda tuturor sacrificiilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cauzalități revoluționare și patriotice. Pentru că granițele est-europene și Rusia scapă de Revoluție pentru a se arunca într-o contra-revoluție, secolul al XVIII-lea revăzut și îndreptat ar prefigura, în 1789, idealurile de la 1848. Pe de o parte, se insistă asupra nefericirii popoarelor, pe de alta, asupra inițiativelor moderniste ale elitelor luminate. Ruptura între istoria circulației ideilor și istoria relațiilor internaționale are tendința să abolească importanța raporturilor de forțe militare care se impun spre 1740, apoi în ultimele trei decenii ale secolului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]