9,132 matches
-
în jurul proiectului Constituției. Vocea istoricului Nicolae lorga se ridică pentru a condamna textul; un text situat în linia Constituției de la 1866, care nu era decît o copie a legii fundamentale belgiene. Aceste critici ale lui lorga sînt esențiale, căci ele neagă un sistem instituțional considerat ca o grefă... De ce să faci apel la forme venite din exterior atîta vreme cît instituțiile medievale românești probează existența unei conștiințe a Legii, a statului și a națiunii? lorga revendică fidelitatea față de o moștenire bizantină
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a Legii, a statului și a națiunii? lorga revendică fidelitatea față de o moștenire bizantină, apoi față de cea a turcilor, care au asimilat lecțiile Bizanțului. El începe, brutal, cu Revoluția franceză: un 1789 românesc este de evitat. Cei de la '89 au negat o ordine anterioară respingînd legile venite din trecut: "Franța de dinainte de 1789 avea legi în sensul propriu al termenului, iar noi, de asemenea, am avut o Constituție. Faptul că aceasta nu este cunoscută nu înseamnă că nu a existat". Concluzia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
slăbesc. Istoricul Brătianu evocă această situație cu luciditate: "Au existat, natural, dificultăți datorate instalării unui nou regim și ocupației militare într-o țară care tocmai fusese zguduită de febra revoluționară. Au existat cazuri de neînțelegere mutuală și în zadar am nega existența abuzurilor care se produc aproape mereu în asemenea situații. [...] Trebuie de asemenea să reamintim că starea de război cu sovietele nu încetase și că, după retragerea armatelor germane, bandele roșilor au reapărut pe Nistru". Incertitudinile basarabene ajung pînă la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vedere tehnic și chiar dacă se ia în considerație literatura publicată, se poate spune că Gîndirea este una din cele mai bune reviste de după război. Cu toate acestea, ea este lipsită de meritul de a pregăti o nouă generație literară". Lovinescu neagă modernitatea curentului gîndirist pe care îl califică drept tradiționalist, opunîndu-1 propriei sale reviste și cenaclu Sburătorul. Criticul insistă asupra filiației directe a Gîndirii cu tradiționaliștii de dinainte de război, cu lorga și sămănătoriștii, și se întreabă ce-ar putea să mai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
apoi în fieful său de la Iași. Nu este sigur că regele Carol s-ar fi opus măsurilor luate împotriva evreilor. În ianuarie 1938, el a destăinuit jurnalistului Easterman: "În România, problema evreilor este principalul factor al situației. Nu se poate nega existența în țară a unui foarte puternic curent antisemit. Măsura care trebuie luată constă în a reînnoi cetățenia evreilor care au venit după război. S-a produs un fel de invazie a evreilor din Galiția și din Rusia. Numărul lor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în România. Maniu avusese contacte cu reprezentanți ai Aliaților nu era un secret și dacă aceste contacte au devenit clandestine, a fost pentru că acțiunea deschisă a fost interzisă. Maniu a organizat plecarea unora dintre militanții săi în exil: el nu nega aceasta și afirma că nu avea alte mijloace de acțiune pentru o opoziție redusă la tăcere. Maniu și Mihalache au fost condamnați la închisoare pe viață abia în octombrie 1956 s-a aflat că Maniu murise în detenție încă din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iar Occidentul atacat. În august 1978, la ședința aparatului central de partid, Ceaușescu tună și fulgeră: "O serie întreagă de medii reacționare au tendința de a reînvia unele teorii de mult depășite cu privire la locul artelor și culturii în viața socială, negînd responsabilitatea acestora în fața societății și susținînd că acestea se situează deasupra societății. [...] Această poziție exprimă net tendințele ideologiei celei mai reacționare, negarea rolului maselor în viața socială, în edificarea Istoriei; de aceea ea are drept scop demobilizarea forțelor revoluționare". Împotriva
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
industrializarea rapidă. Ideologic, industrializarea este asociată cu promovarea clasei muncitoare. Economic, aceasta este semnul modernității. Indiferent de conjunctură, conducerea partidului român insistă. Planul pe 1971-1975 este ambițios. În ciuda suprainvestițiilor și a productivității scăzute, planurile ce urmează confirmă. Realitatea nu este negată, ea este refuzată ca o constrîngere. Astfel, prezentarea obiectivelor cincinalului 1981-1985 recunoaște implicațiile prelungirii crizei economice și agravarea crizei energetice, dar se trece peste aceasta deoarece se crede în ridicarea nivelului tehnic și calitativ al întregii producții materiale, în descoperirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nepăsare pentru soarta țării. A mai găsi că asemenea momente sânt oportune pentru a ne arunca în afaceri financiare, calificate de strălucite, este mai mult decât o culpabilă nepăsare. Răul fiind constatat și nimeni, credem, nemaiavând curajul de a-l nega, cată înainte de toate să ne dăm seamă de cauzele ce l-au produs. Căci evident este că regresele în neatârnarea reală a țării, acoperite poate cu progrese nominale, precum și regresele vădite pe terenul economic cată să fie atribuite unui neajuns
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și neînsemnătatea individuală a celor mai mulți membri, pe cel conservator identitatea de principii; și fiindcă nevoile pot fi comune, dar e mai greu ca principii abstracte să se reflecte în același chip în o sumă de capete omenești, de aceea nici negăm, nici ne pare rău daca unele persoane din partidul conservator simt necesitatea de-a se deosebi într-un chip sau într-altul de noi. Ceea ce - după "Presa" și "Romînul" - e un defect al partidului ar trebui din contra considerat ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
are sau nu dreptul irenunțabil de a-și exercita controlul asupra puterilor statului am discutat într-adevăr, căci aceasta este o cestiune de comentare a Constituției, precum oricine o poate vedea, și nu credem ca confrații de la "Presa" să ne nege dreptul de a comenta Constituția și legile, după cum cu bună-credință sîntem convinși că ele caută a fi înțelese. [ 23 februarie 1880] ["MAI NIMERITĂ NI S-AR PĂREA... "] Mai nimerită ni s-ar părea ecuațiunea cu termenii: producțiune, consumțiune și reproducțiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru țară. Au promis, în mod ipocrit, libertatea în alegeri; dar influența morală și amenințările au jucat primul rol, căci cuvântul "libertate" l-au întrebuințat numai cu numele, iar nu și în fapte. L-afirmă în cuvintele lui și-l neagă în faptele lor. Este apostazia lor când ajung la putere, pe când libertatea, este cultul lor fiind în opoziție... {EminescuOpXI 203} căci nu este nimic de comun între acest divin principiu și între radicali. Renegați ai acestei libertăți dovedesc pe fiecare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Adunările cărora [î]și datorau venirea la putere și a alege, cu toate mijloacele nelegitime, altele, din partea cărora să fie siguri, stăpâni absoluți, necontrolați de nimenea. Și se poate oare să fie altfel? Din ce consistă, într-adevăr, partidul? Poate nega cineva că cei mai mulți din acești onorabili patrioți sânt fără avere, fără cultură, fără inteligență naturală măcar? Nu. Arate-ni-se, în adevăr, un învățat în șirurile roșilor, un autor însemnat în orice ramură, un economist, un jurisconsult? Nu e nici unul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au operat în partidul conservator, infuzionînd sânge nou prin vinele conservatorilor, îl primesc oare conservatorii? Lăsăm gazetei "Timpul" să ne confirme știrea despre un asemenea botez politic. {EminescuOpXI 214} Această știre nu numai că n-o confirmăm, din contra, o negăm. Noi am ruga atât pe "Independența romînă" din Iași cât și pe "Steaua Romîniei" de-a nu exagera importanța, cu totul locală, a succesului practic de stabilire a unei majorități sigure de voturi, cu importanța unei fuziuni de partid. Centrul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Lupta, așadar, nu e între principii, ci între pretextarea mincinoasă de principii cu care s-acopăr turpitudinile unei demagogii corupte și între realitatea instituțiilor liber[al]e pe care le cere țara și noi. Oare o mai cuteza "Romînul" a nega conservatorilor paternitatea instituțiilor liberale și după aceste citate? O mai cuteza să vie cu povești de la Anadan Babadan, precum că d. C. A. Rosetti ar fi făcut parte din ceata lui Tudor Vladimirescu pe când nu era încă pe lume? Cât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Partid care, începînd de la d. C. A. Rosetti, cereau funcții de la ministrul Catargiu, unii pentru ei, alții pentru rudele lor, partid pe care-l desființezi din momentul în care ai umplut gura partizanilor cu câte un oscior. Noi n-am negat existența liberalismului în Moldova, ci existența roșiilor, pe care o negăm și acuma. În realitate acele câteva exemplare de roșii din Moldova se pot număra pe degete; d-nii Docan și Hasnaș la Dorohoi, roșii din sport, foarte deosebiți de Costineștii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ministrul Catargiu, unii pentru ei, alții pentru rudele lor, partid pe care-l desființezi din momentul în care ai umplut gura partizanilor cu câte un oscior. Noi n-am negat existența liberalismului în Moldova, ci existența roșiilor, pe care o negăm și acuma. În realitate acele câteva exemplare de roșii din Moldova se pot număra pe degete; d-nii Docan și Hasnaș la Dorohoi, roșii din sport, foarte deosebiți de Costineștii și {EminescuOpXI 272} Fundeștii de-aici, d. Gusti din Iași, roșu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
austriacă în Orient despre care am vorbit în revista noastră de ieri: Ce scop are vizita principelui României la împăratul Francisc Iosif în Ischl? Această întrebare, care formează actualitatea zilei de astăzi, trebuie să o punem, cu toate asigurările cari neagă orice însemnătate politică acestei vizite; ba tocmai din cauza acestor asigurări ni se impune această întrebare, fiindcă România nu este o țară {EminescuOpXI 289} indiferentă, ale cărei destinuri viitoare ne-ar putea fi fără interes este icul ce a fost intercalat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a călătoriei M. S. împăratului Austriei în Galiția. Ea va fi dovedit îndeajuns că, cu toate tăgăduielile oficioase, nici călătoria M. S. R. Domnitorului nu poate fi lipsită de misiune politică. Cuvântul nu numai principal, dar unic, pentru care "Romînul" nega o asemenea misiune era lipsa unui ministru în suita M. Sale. Călătoria d-lui Boerescu în străinătate invalidează însă și acest cuvânt. Judecând după maniera de a procede a d-lui I. Brătianu nu avem dreptul de a spera că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și mai puțin culți, coada Europei cum s-ar prinde, ne-am luat-o asupră-ne s-o hotărâm definitiv la București, în aplauzele Europei fără îndoială. {EminescuOpXI 322} {EminescuOpXI 323} Cestiunea în Europa s-a pus astfel. Nimeni nu negă valoarea educativă a unor studii clasice făcute cu metod, ci întrebarea e daca foloasele stau în proporție cu puterea și timpul cheltuit. D. A. Bain, profesor de logică la Universitatea scoțiană din Aberdeen, consacră acestei cestiuni o carte întreagă și opune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebuie privit și tratat ca atare. Dar, abstracție făcând de la toate acestea, rămâne cestiunea: există sau nu în România ramificații ale marii uniuni negative care fără a ști ce voiește, știe prea bine ce nu voiește, știe prea bine să nege organizarea actuală și instituțiile actuale? N-o putem afirma, însă o seamă de simptome concurg a ne indica începuturile unei asemenea grave epidemii sociale. [ 18 octombrie 1880] {EminescuOpXI 374} ["SUCCESELE POLITICEI ESTERIOARE... "] Succesele politicei esterioare a guvernului actual sânt mari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aibă. Dar ocoliți legea penală, dar sînteți destul de puternici și de compacți pentru a închide ochii justiției? Închideți-i. De judecata morală nu scăpați, și aceasta vă condamnă prin gura tuturor, a amicilor politici chiar. Nici amici[i] politici nu negă ce sînteți; dar, urmând regula lui Horațiu: video meliora proboque, deteriora sequor, ei vă condamnă moralmente, dar, legați prin interese, vă urmează. Judecata morală se impune oricărui om normal și sofismele cele mai subțiri ale naturilor perverse vor îndupleca instinctele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
impresia supremă ce ne-o provoacă moartea aproapelui în genere. Ce și la ce este moartea? Ce este această prefacere, această premenire necurmată a naturii? A zice că aceasta este o lege fără scop nici rezultat, o nefericire, este a nega viața... În epoca noastră mai cu seamă, care are multă înclinare la scepticism și pesimism, trebuie să căutăm a cunoaște rațiunea de a fi a acestei legi. Dezvoltarea speței noastre cată să meargă mai departe, aci ar sta rațiunea aceea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
colosale progrese am făcut în administrația finanțelor. (Vezi adaosul de 34 procente a bugetului cheltuielilor, tainica gestiune a celor opt milioane rusești ș. a. m. d. ) Dar "ceea ce nici cei mai mari vrăjmași ai partidei de la putere nu mai pot să nege" este organizarea și dezvoltarea armatei sub roșii. Chestia asta s-o lăsăm încurcată până mai una alta. Încă n-a sosit vremea de-a pune în evidență talentul vestit de organizare al geografului țărilor ce le-am căuta în zadar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
am conspirat? Se-nțelege. Și Napoleon a conspirat și a ajuns împărat, și contele Andrassy a conspirat și a ajuns cancelar, de ce cutare și cutare român să nu fi conspirat pentru a ajunge unde este? Dar la ce toată discuția? Negă "Romînul" datele de mai sus, cari le-am înșirat în monologul ce-l atribuim d-lui Pietraru? Nu le negă. Dacă le-ar nega, i-ar merge rău, pentru că am invoca mărturii, irecuzabile mărturii. Redactorii "Romînului" pot vedea că vorbim
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]