3,664 matches
-
noștri sunt buni sportivi, merituoși, și sar cuveni să poarte alte echipamente, iar școala noastră nu dispune de fondurile necesare. Adresa mea este: Marius Popescu Centrul de Plasament Rosseti Str. C. Rosseti nr. 11-13 Școala „Constantin Păunescu” Iași Aștept cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră. Vă mulțumesc Marius Popescu D. COMPORTAMENTUL ÎN OCAZII SPECIALE La revelion În noaptea de 31 decembrie spre I ianuarie a fiecărui an sărbătorim trecerea în Anul Nou. Petrecerea ce se organizează cu această ocazie se numește Revelion. Revelionul
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
sau nepriceperea doctorilor. Vom fi liniștiți, calmi și surâzători. Cea mai eficientă dovadă de simpatie este să ne oferim a rezolva, pe cât posibil, problemele profesionale sau personale ale celui imobilizat pe patul de spital. Este foarte important să ne stăpânim nerăbdarea când bolnavul ne vorbește despre boala lui, despre suferințele lui, deoarece în aceste momente doar aceasta îl preocupă. Când cineva moare, familia trebuie să transmită această veste tuturor celor ce l-au cunoscut. În cursul acestor zile prietenii cu adevărat
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
bunul său nume, o părtinire față de Agamemnon. Era un om drag al lui și îl vrea de partea sa și în clipa aceea de îndărătnicie irațională și păgubitoare pentru toți. La irascibilitatea aceasta se adaugă și o mare impulsivitate, pripă, nerăbdare, tendința ca, o dată pornit, să nu se mai oprească din avântul său. Odată hotărât să reia lupta, să-i respingă pe troieni și să-l 125 înfrunte pe Hector, nu are răbdare nici să-și primească darurile de împăcare, nici
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
împăcare, nici să lase trupele să se odihnească și să mănânce, iar orice zăbavă la vorbă i se pare timp pierdut câtă vreme atâția războinici zac pe câmpie, răpuși. Dar nu era vorba de o imperioasă urgență militară, ci de nerăbdarea lui de a-l ucide pe Hector, de flacăra care îl mistuia. Mai târziu, când, înaintând impetuos în fruntea aheilor, ajunge printre cadavre chiar la porțile Troiei, prin care troienii înspăimântați, istoviți, morți de sete, plini de praf, se retrăgeau
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
urmărirea lui, se îndepărtează în câmpie, de-a lungul Scamandrului. În timpul acesta, fugarii izbutesc să intre cu toții la adăpost și să închidă porțile. E drept că, după ce nu peste mult, îl omoară pe Hector, așa obosit cum era, arde de nerăbdare să atace în forță cetatea și s-o cucerească. Dar se oprește, își amintește un lucru pe care nu s-ar fi căzut să-l uite nici măcar o clipă și totuși era gata să-l uite de atâta avânt: că
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
liniștește: va face în așa fel încât Patrocles nu numai că nu va putrezi, chiar de-ar zăcea așa un an, ci va fi încă și mai frumos. Apoi, după ce Ahile se împacă cu Agamemnon, e cuprins de o aprigă nerăbdare, vrea să intre neîntârziat în luptă, spune că, până nu-l va îngropa pe Patrocles, nu vrea nici mâncare, nici băutură. Și se întoarce în tabără să-l mai plângă o dată pe prietenul mort, să-și aducă aminte, să-i
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
doar vreun oracol / Ne-o dezlega această taină“ replica lui Prospero este: „Sire, / Nu-ți stoarce mintea ca să lămurești / Aceste ciudățenii; în curând, / Când vom fi siguri, îți voi tălmăci / De-a-fir-a-păr ce s-a ntâmplat“; și, mai încolo: „Aștept cu nerăbdare / Povestea să-ți ascult, căci îmi închipui / Că-i plină de minuni“, „Voi spune tot“, „căci sunt un hronic / Ce-l depeni zile-ntregi, nu snoave spuse / ce numește „magia grosolană“, de care acuma se desparte, poate cel mai nobil
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
bunul său nume, o părtinire față de Agamemnon. Era un om drag al lui și îl vrea de partea sa și în clipa aceea de îndărătnicie irațională și păgubitoare pentru toți. La irascibilitatea aceasta se adaugă și o mare impulsivitate, pripă, nerăbdare, tendința ca, o dată pornit, să nu se mai oprească din avântul său. Odată hotărât să reia lupta, să-i respingă pe troieni și să-l înfrunte pe Hector, nu are răbdare nici să-și primească darurile de împăcare, nici să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
împăcare, nici să lase trupele să se odihnească și să mănânce, iar orice zăbavă la vorbă i se pare timp pierdut câtă vreme atâția războinici zac pe câmpie, răpuși. Dar nu era vorba de o imperioasă urgență militară, ci de nerăbdarea lui de a-l ucide pe Hector, de flacăra care îl mistuia. Mai târziu, când, înaintând impetuos în fruntea aheilor, ajunge printre cadavre chiar la porțile Troiei, prin care troienii înspăimântați, istoviți, morți de sete, plini de praf, se retrăgeau
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
urmărirea lui, se îndepărtează în câmpie, de-a lungul Scamandrului. În timpul acesta, fugarii izbutesc să intre cu toții la adăpost și să închidă porțile. E drept că, după ce nu peste mult, îl omoară pe Hector, așa obosit cum era, arde de nerăbdare să atace în forță cetatea și s-o cucerească. Dar se oprește, își amintește un lucru pe care nu s-ar fi căzut să-l uite nici măcar o clipă și totuși era gata să-l uite de atâta avânt: că
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
liniștește: va face în așa fel încât Patrocles nu numai că nu va putrezi, chiar de-ar zăcea așa un an, ci va fi încă și mai frumos. Apoi, după ce Ahile se împacă cu Agamemnon, e cuprins de o aprigă nerăbdare, vrea să intre neîntârziat în luptă, spune că, până nu-l va îngropa pe Patrocles, nu vrea nici mâncare, nici băutură. Și se întoarce în tabără să-l mai plângă o dată pe prietenul mort, să-și aducă aminte, să-i
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Immediate. Ordinul era corect ca intenție. Ca tînăr ofițer din statul major al lui Wellington la Waterloo, Raglan trebuie să-și fi amintit vorbele "ducelui de fier", anume că cine își pierde tunurile pierde bătălia. Căpitanul Nolan, care ardea de nerăbdare să se avînte în luptă și își acuza superiorii de inerție (ceea ce era adevărat), se aruncă în șa și duce mesajul lordului Lucan. Acesta îl citește și nu înțelege despre ce inamic și despre ce tunuri era vorba. Într-adevăr
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
se îndreptă spre casierie să plătească. Înaintea lui mai erau două persoane, iar după el un om în vârstă. Tocmai sună telefonul casieriței și aceasta își încetini ritmul servirii clienților, ținând telefonul între ureche și umăr. Noel dădea semne de nerăbdare, se frământa. Pierzându-și răbdarea, se întinde peste casă și îi smulge tinerei vânzătoare telefonul, îl închide rapid și se mai întinde o dată și i-l bagă în buzunar. Vânzătoarea rămâne stupefiată, după care începe să țipe la el. Plin
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
fi nobilă, maiestuoasă, tragică prin simplitate; că exprimarea, pentru a fi vie și pătrunzătoare în profunzime, cere gradație, nuanțe, trăsături neprevăzute și bruște, pe care nu o poate avea când este încordată și forțată." Ea îmi spunea uneori, plină de nerăbdare, că nu o voi lăsa în pace până ce nu va adopta tonul familiar și comic în tragedie. "Hm! Nu, Domnișoară, îi spuneam, nu-l vei avea vreodată, firea ți l-a interzis; nici măcar în momentul în care îmi vorbești nu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
niciodată pe scenă decât ca să debiteze cât mai repede ce-a învățat pe de rost și de care este atât de preocupat, încât, fără să ia seama la mișcările și gesturile camaradului său, își vede de drum, într-o furioasă nerăbdare de a se elibera de rol ca de o povară care îl obosește mult. Putem spune că genul acesta de comedianți sunt ca niște școlari, care vin să repete tremurând o lecție pe care au învățat-o cu grijă; sau
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
confesiunii unui cinic, autodemascat prin analiza simptomelor de lașitate de care dă dovadă în raport cu atitudinea civică sau erotică: Trăiască lașitatea! Cedez, dar, eroilor aureola trecutului și întreaga împărăție a pioaselor aduceri aminte. Eu îmi rezerv nebulozitatea zilelor de mâine și nerăbdarea sfârșitului pe care vreau să-l trăiesc la fel cum l-am început. Mi-e sete încă de viață [...] Când voi fi sătul, îmi voi permite luxul să fiu și eu erou. Am să contribui, probabil, și eu cu câteva
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să se descurce cu cozile lungi și să mai aibă timp și pentru o cafea și un croasant într-una din cafenelele aeroportului, ca de obicei. Localul era ticsit și el de lume, iar femeia din față dădea semne de nerăbdare așteptându-și cafeaua. Când și-o primi în sfârșit, o dădu pe gât din două înghițituri rapide. Când Darcey și-o primi pe a ei, o luă la o masă și o sorbi încet, răsfoind ziarul. Nu părea să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Își aminti cum stătea cu prietena ei într-un restaurant de la malul mării, privind soarele cum se oglindea puternic în apele adânci și albastre ale Mediteranei și bucurându-se de briza ușoară care le mângâia umerii; avea un sentiment de nerăbdare, ca și cum ar fi trebuit să aibă altceva mai bun de făcut. Nu că Marbella nu era un loc superb sau că soții Christie nu erau rezonabili ca angajatori, dar nu asta își dorea ea de la viață. Văzuse ce aveau oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că ai diplomă și că nu vrei să fii guvernantă. —O să plec când sunt pregătită să plec, îl anunță ea. Cred că faci prea mult zgomot pentru nimic. Lilith și cu mine... Eu nu cred asta deloc, spuse Nieve cu nerăbdare. Îți cer o slujbă, ceea ce nu e o chestie atât de proastă, dacă gândești la rece. Lucrând pentru tine, nu prea sunt șanse să dau dracului tot spunându-i nevesti-tii povești. Știu că pot fi un atu pentru oricare companie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
frământându-se și făcându-și griji și în privința lui Steffi. În cazul ăsta, ești o persoană mai generoasă decât mine, conchise Darcey. Minette oftă. — Nu. Nu mai generoasă. Doar că... mai bătrână. —Ei, aș! făcu Darcey, cu un gest de nerăbdare. Uite ce e, te superi dacă dorm acasă la gemene în seara asta? M-au invitat, dar eu le-am spus că trec pe aici întâi. Nu pot să rămân dacă e și el aici. Chiar nu pot. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
al naibii de bine că nu. Ridică din umeri: — Îi cunoșteam. Suficient de bine ca să știi ce anume avea Paul Împotriva soțului tău? — Asta e ceea ce te interesează cu adevărat? — Va fi de ajuns pentru Început. Ea scoase un mic suspin de nerăbdare: — Prea bine, o să jucăm jocul tău, dar numai până mă plictisesc de el. Ridică Întrebător din sprâncene spre mine și, deși habar n-aveam despre ce vorbește, am ridicat din umeri și am zis: — De acord. Este adevărat, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
aici? — Din păcate, cât știți dumneavoastră, atât știu și eu. Mutschmann avea nevastă, dar din dosar rezultă că În timpul Încarcerării nu l-a vizitat decât o singură dată. Nu prea pare să fi avut multe după care să ofteze de nerăbdare până la Împlinirea termenului. — A avut și alți vizitatori? Spiedel verifică În dosar: — Doar unul, de la Uniunea Foștilor Deținuți, o organizație care Încearcă să ne convingă că e de binefacere, deși am eu Îndoielile mele cu privire la adevărata ei activitate. Un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ei. — Gestapoul? — Păi, cu siguranță nu am În vedere Comitetul Internațional Olimpic, Herr Gunther. Am zâmbit la spusele ei, și zâmbi și ea. Nu, sigur că nu, i-am spus, apreciind În tăcere felul În care modestia care făcea loc nerăbdării o făcea și mai atrăgătoare. Pe sub haina de ploaie de culoarea lutului ars pe care o descheiase la gât, purta o rochie din bumbac albastru-Închis, cu un decolteu care-mi oferea privirii câțiva centimetri de piele arsă de soare. Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
un bărbat și o femeie? Îi cheamă... ăăă... — Teichmüller, am zis eu. Tipului i se șterse rânjetul de pe față sub o pantomimă a neștiinței prostești: Nu știu nimic, zise el pe un ton egal. Ne-am uitat În continuare cu nerăbdare În direcția hanului. Era o clădire cu două etaje, vopsită În alb, cu obloane Îngrijite, negre, cu o jardinieră plină cu năprasnice la fereastră și un acoperiș cu mansardă. În timp ce priveam la han, din coș Începu să iasă fum, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Îmi dau seama și singur. Dar mersi oricum. Isuse, aș da orice pentru o țigară. — Și eu. Chiar și una din foi ar fi bună. Făcu o pauză, apoi zise: Trebuie să-ți spun musai ceva. Am Încercat să ascund nerăbdarea care mi se revărsa din glas: — Da? Ce anume? — Să nu ți-o pui cu vreuna din femeile din lagăr. Sunt foarte sigur că eu așa m-am Îmbolnăvit. — Nu, n-o să fac asta. Mersi că mi-ai spus. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]