9,847 matches
-
și sigure pentru persoanele nefamiliarizate cu consumul lor; așadar ele ar trebui utilizate doar În scop medical. Dar trebuie să subliniez că, În rândul substanțelor ce constituie hrana zilnică sau printre delicatesele consumate pentru plăcerea noastră, există multe care afectează nervii Într-o mai mare măsură decât ceaiul și cafeaua; din acest motiv, făcând apel la rațiune, este necesar să renunțăm noi Înșine la ele. Hahnemann, ca unul ce zilnic se bucura de paharul său de bere și de pipă, a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
eliminat prin urină, poate fi ușor detectat În conținutul acesteia. Dacă am avea cunoștințe vaste și despre re-agenții altor medicamente, așa cum avem despre arsenic, și dacă am ști unde să le localizăm acțiunea - adică În vasele sanguine sau la nivelul nervilor, În sistemul limfatic sau În țesutul celular, În fiere sau În vezică, În splină, ficat, la nivelul rinichilor, În stomac, poate chiar pe canalul intestinal -, atunci ar fi foarte probabil să putem detecta „modul lor de operare”, modus operandi. În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Însă că acest lucru nu constituie o condiție absolută. Dizolvate pe limbă prin acțiunea salivei, măruntele particule medicamentoase ajung În cele din urmă În stomac amestecându-se cu bolul alimentar, efectul lor fiind transmis prin acțiunea electrică sau magnetică a nervilor către acele părți ale organismului pentru care au fost administrate. O carte de buzunar recomandată medicilor și familiilortc "O carte de buzunar recomandată medicilor și familiilor" Sfătuiesc pe orice medic să extragă din Materia Medica (al doilea volum) o listă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
incapabilă să le explice. Dar naturaliștii noștri moderni au reușit să descopere secretele ascunse până atunci ale naturii - ridicând dacă nu În totalitate, cel puțin o parte a vălului care le tăinuiește. Fără Îndoială că fluidul electromagnetic e difuzat prin nervii noștri cei mai subtili, sursa sau bateria lui fiind creierul, și probabil că din această pricină Înțeleptul Creator a unit În el toate organele de simț. Prin continua stimulare blândă și ușoară pe care aceste inele o produc asupra sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
grijă să vegheze Asupră-și, pentru a ajuta bogăția Pe care natura i-a Încredințat-o, ca și cum, Fără voia noastră, ea ar face bine Într-ascuns; Nici nu ar trebui să o tratăm violent, ca nu cumva să simțim Că nervii și mușchii nu sunt făcuți din piatră sau oțel. III Această lecție am Învățat-o la școala naturii - Să acționez după cum dictează ea. O minte calmă, mulțumită Am căutat; mâncare și mișcare după regulă; Și astfel am putut să leg
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
se țese și viața care rodește continuu. În Exerciții de balistică (2003), carte postumă, au fost adunate articolele de critică din intervalul 1979-1989, apărute în „Tribuna” și „Astra”. Se oferă astfel imaginea unui critic sever, care scrie concis, convingător, cu nerv, îmbinând expresivitatea stilistică și demonstrația științifică. Principalele calități sunt probitatea, claritatea și intuiția - evidentă în cazul paginilor despre scriitorii tineri. Dovada deschiderii și a lipsei de parti-pris ideologic poate fi considerată aprecierea de care se bucură autori atât de diferiți
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
Irod cheamă dansul Salomeii, Moartea Salomeii și chemarea roabei, La Dame aux camélias, Noapte prelungă), Constanța Zissu, Ion Vinea (Tatiana, Moravuri ușoare, Cântec de noapte, Capitolul), Tudor Arghezi (Psalmul de taină, Îmi voi ucide timpul, Vino-mi tu), G. Bacovia (Nervi de toamnă, Plumb de iarnă, Plumb de toamnă, Romanță, Nocturnă), Mihail Săulescu, N. I. Porfiriu, Al. Vițianu, Ștefan Bascovici, Geri Spina, Ion Al-George ș.a. Se publică proză de Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu (Iertarea), N. D. Ciotori, D. Anghel (Doi prieteni), N.
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
Nottara” stagiuni în șir, o doctoriță inimoasă are o inițiativă ce deranjează inerția instaurată în spitalul unde își desfășoară activitatea. Doctorița acționează pentru a-și realiza planul cu mijloace normale, parcurgând nu puține situații comice, până când, exasperată, se îmbolnăvește de nervi. Evoluția intrigii și întreaga construcție a comediei amintesc - cum au remarcat comentatorii - de Mielul turbat, piesa lui Aurel Baranga. Un conflict asemănător structurează piesa Curaj de vânzare (51%). Tot o femeie, inginera Alexandrina, luptă aici cu birocrația, comoditatea și scleroza
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
Taine și lui John Ruskin, dar și un cronicar dramatic condus de ideea selecției unui repertoriu de autentică valoare artistică pentru scenele românești: Shakespeare, Molière, Oscar Wilde, Bernard Shaw, August Strindberg. Apărător acerb al libertății presei, jurnalist nu lipsit de nerv polemic (intră în confruntare cu Nicolae Iorga, Tudor Arghezi ș.a.), S. s-a menținut mereu în granițele urbanității. A susținut cu probitate și, în cele mai bune pagini ale sale, a realizat un țel de netăgăduită importanță: întemeierea prin cultură
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
când trece la „Cotidianul”, în calitate de comentator politic. Din 1998 deține o rubrică permanentă la „Curentul”. Editorial, debutează în 1973, cu romanul Balada celor rău iubiți. În romanul de debut se regăsesc toate însușirile publicisticii practicate de Ș.: agerime, spontaneitate, suplețe, nerv, darul de a prinde situații și dialoguri. Sub înfățișarea unui flux continuu, fără segmentări și meandre, scrierea derulează instantanee diverse, surprinse în redacții, tipografii, „pe teren”, în căutare de subiecte, în bufete, în cinematografe, pretutindeni unde profesia ori circumstanțe de
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
1905), Spade strămoșești (1915), Cântă Dorna (1939) - rămâne și ea convențională. Totuși, oda La Columna lui Traian a fost recitată la Roma, în Forumul Roman, când o delegație de români a depus aici o coroană de bronz. Interesante, scrise cu nerv, sunt impresiile dintr-o călătorie în Danemarca, Suedia și Finlanda, când S. l-a cunoscut pe Henrik Ibsen - O româncă spre Polul Nord (1932). Alte volume de memorii („Pasiunea mea de scriitoare a fost călătoria”, mărturisea ea) sunt Schițe și amintiri
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
1892 și 25 aprilie 1893. Fiecare număr este deschis printr-o rubrică intitulată „Convorbiri săptămânale” și semnată Democrit, în care se face o trecere în revistă a unor evenimente însemnate din viața socială, politică și literară. Scrise fără spirit și nerv, aceste cronici conțin totuși uneori aprecieri judicioase despre I. L. Caragiale, B. Delavrancea, Al. Vlahuță, Iosif Vulcan, Mihail Polizu-Micșunești. Se republică în mod obișnuit versuri de Mihai Eminescu, Al. Macedonski, Th. D. Speranția, Th. I. Anestin, A. D. Bogdan, G. Russe-Admirescu, Mihail
SCANTEIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289535_a_290864]
-
bătaia fizică, sufocarea, tortura electrică etc.; b) metode psihice: izolarea, umilirea, injuriile verbale, simularea execuțiilor, torturarea familiilor victimelor, epuizarea fizică și psihică etc. Torturile au urmări fizice și psihice grave, cum ar fi: a) fracturi, osteite, leziuni ale vaselor sau nervilor, rupturi și fibroze musculare, tulburări sexuale, surditate, orbire etc.; b) tulburări de personalitate, depresii, fobii, iritabilitate, labilitate emoțională, tulburări de comportament, distonie neurovegetativă, insomnii, coșmaruri, complexe de culpabilitate, anxietate cronică. În cazul persoanelor supuse torturii se produc modificări patologice importante
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Vinchon, J., „Les „remedia corporalis” des exorcistes au XVI-è siècle”, în Sem. Hôp., 14, 17, 1938. Volkoff, V., Dezinformarea, Editura Incitatus, București, 2000. Volkoff, V., Tratat de dezinformare, Editura Antet, București, 2000. Waxles, N.E., „Culture and mental illness”, în J. nerv. ment. Dis., 6, 1959, 379, 1974. Weitbrecht, H.J., Psychiatrie im Grundriss, Springer, Berlin, 1973. Wessely, S., „Le syndrome de fatigue chronique”, în Encephale 20, 3, 1994. Wierzbicki, P., Structura minciunii, Editura Nemira, București, 1996. Wilkins, L.T., Social deviance. Social policy
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obturator) sau cu un lambou de țesuturi din alte părți ale corpului. Respectivele materiale pot asigura parametri buni pentru aceste funcții. Mirosul și gustul - În cele mai multe operații mirosul și gustul nu vor fi afectate. În cazul efectuării unei rezecții craniofaciale, nervii cranieni care asigură mirosul pot fi îndepărtați. Aceasta înseamnă că veți pierde simțul mirosului iar simțul gustului va fi modificat. Vederea - În operațiile din preajma ochilor, tumefierea postoperatorie poate cauza vedere dublă. Simptomul este de obicei temporar. Câteva cancere agresive pot
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
ȘI MUSCULARE Medicamentele și intervențiile chirurgicale pot cauza amorțeala și pierderea sensibilității la nivelul feței, degetelor de la mâini și picioare. Informați medicul despre aceste senzații. Tratamentul poate fi schimbat sau veți beneficia de o monitorizare atentă a efectelor tratamentelor asupra nervilor și mușchilor. Dacă aveți probleme particulare în mișcarea mușchilor de la nivelul feței (datorate prezenței unei tumori sau tratamentului ei), puteți constata modificări în expresia facială. ROȘEAȚA PIELII ȘI USTURIMEA Unele tratamente pot cauza înroșirea, uscăciunea, mâncărimea sau arsura pielii. Se
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
sunteți în aer liber, folosiți cremele de ultra-protecție împotriva razelor solare. TULBURĂRILE DE VEDERE Unii pacienți care au suferit o intervenție chirurgicală la nivelul feței, pot avea și tulburări de vedere (multe cancere ale capului sunt în apropierea creierului și nervului optic - care transmite imaginile vizuale de la ochi către creier). Dacă în urma acestor intervenții vederea v-a fost afectată, un oftalmolog (medicul specializat în bolile și chirurgia ochilor) vă poate ajuta să vă redobândiți vederea sau să corectați modificările apărute (ochelari
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
umplut cu aer, localizat în spatele nasului și în mijlocul feței. (Sondă) nazogastrică - tub din plastic folosit pentru alimentare, care trece prin pasajul nazal către stomac. „neck dissection” - operația care îndepărtează nodulii limfatici și alte câteva structuri de la nivelul gâtului (mușchi, grăsime, nervi). Obturator - proteză specială folosită pentru a închide o gaură la nivelul palatului, pentru a forma un nou perete superior al cavității orale. (Cavitate) orală - se referă la regiunile gurii: buze, gingii, obraji, planșeul gurii, palat și văl palatin, limbă. Orofaringe
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
pe care nu a apucat să o vadă tipărită, dar o depusese într-o variantă dactilografiată la principalele biblioteci din țară. SCRIERI: Sub steagul străin (Povestire din vremuri grele de război), Lemberg, 1915; Urme sfinte, Chișinău, 1940; Bezne, Chișinău, 1940; Nervi și flăcări, Chișinău, 1940; Mișcarea culturală-socială în Basarabia după Unire (1918-1944), București, 1976. Repere bibliografice: Figuri contemporane din Basarabia, Chișinău, 1939, 132; M. Itkis, F. Levit, Înaintea marii cotituri, „Nistru”, 1967, 3; Istoria literaturii moldovenești, II, Chișinău, 1988, 621-623; Sava
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
conceptele: „Poezia metalingvistică are ca sursă inspirația, suflată la ureche poetului, rând pe rând, de către Apollo sau de către Dionysos. «Nu credeam să-nvăț a muri vreodată», sau «Eu cred că veșnicia s-a născut la sat», sau «E timpul, toți nervii mă dor» ne atestă posibilitatea marii poezii care nu mai folosește nici unul dintre mijloacele poeziei. Versuri situate deasupra metaforei, ignorând orice fel de alambic posibil, acesta îmi pare a fi tipul de tensiune semantică spre un cuvânt din viitor. Necuvintele
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
unui jurnal liric de front, poemele din ciclul Pasărea morții devin o posibilă replică la Ciclul morții al lui Camil Petrescu. Eludând spectaculosul macabru, senzaționalul terifiant, poetul comunică tragicul individual, suferința înnebunitoare a cărnii, exasperarea neputincioasă și resemnarea amară a nervilor epuizați, țipătul mut al conștiinței defuncționalizate. Maxima expresivitate se realizează în Visul negru, poem care, având ca moto versul lui E. A. Poe: „Răspunse corbul: Nevermore”, cuprinde ca refren un cuvânt german cu sonoritate asemănătoare: Hungertod („moarte prin foame”). Cu procedee
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
programul, considerând că titlul este în sine un program, U.l. tipărește proza umoristica lejeră, fără pretenții stilistice, uneori la limita vulgarului, semnată de Adrian Păscu (Gură lumii), Al. Voitinovici (Anigdotul lui Ghiță Porcul), Aurel Leon, Emil Istrati (Acces de nervi), Costel Ioanid (Mulaje de primăvară). Dintre poeziile originale menționabile sunt sonetele actorului Ștefan Ciubotărașu (Don Juan, Hrisovul, Adevăr și minciuna) și sonetul Poveste de Al. Pogonat. Câteva pastișe à la manière de... Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu și George
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
modalitățile umoristice sau, în tot cazul, neobișnuite, bizare predomină aici și în Mașinării romantice, iar în majoritatea celor următoare - La lumina zăpezii (1974), Gloria ierbii (1975; Premiul Academiei Române), Ninive (1982), Prea târziu, prea devreme (1984) ș.a. ori în Ierbar de nervi (1978), care, potrivit declarației autorului, nu ar conține „literatură”, dar se dovedește o carte cu adevărat bună - înlătură aproape cu totul alte modalități. Poetul nu se exprimă decât arareori firesc, tot timpul recurge la Witz, face uz de agudeza, caută
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
generației, afirmat după 1960. [...] Gh. Tomozei s-a adaptat cu dificultate și a rămas, în esență, un singuratic. Prietenia de mai târziu cu Nichita Stănescu nu i-a modificat prea mult stilul poetic, deși unele schimbări (îndeosebi în Ierbar de nervi, 1978, cartea lui cea mai bună) se văd: o intimizare, în primul rând, a subiectului liric, o eliminare a epicului și o reducere a elementului demonstrativ. EUGEN SIMION SCRIERI: Pasărea albastră, București, 1957; Steaua Polară, București, 1960; „Lacul codrilor albastru...”, București
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
La lumina zăpezii, București, 1974; Negru Vodă, București, 1974; Războiul de treizeci de ani dintre dulăi și motani, Iași, 1974; Gloria ierbii, București, 1975; Istoria unei amfore, București, 1976; Țara lui Făt-Frumos, București, 1976; Poema Patriei, București, 1977; Ierbar de nervi, București, 1978; O oră de iubire, București, 1978; Peregrin valah, București, 1978; Amintiri despre mine, București, 1980; Carte de citire, carte de iubire (în colaborare cu Nichita Stănescu), cu ilustrații de János Bencsik, Timișoara, 1980; Focul hrănit cu mere, București
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]