2,751 matches
-
Zona sacră (aici se găsesc cele mai valoroase comori arhitecturale incașe: Templul Soarelui, Intihuatana - ceasul astronomic, Zidul celor trei ferestre etc) b. Zona rezidențială (unde locuiau cei din clasele de jos) c. Zona regală (unde locuiau cei din clasele superioare: nobilimea, preoții etc) Clădirile centrale sunt construite în stilul arhitectural clasic incaș, cu ziduri construite din pietre îmbinate perfect, fără mortar. Este remarcabilă măiestria incașilor, ingeniozitatea acestora și modul în care au construit clădiri care să reziste și la puternicele și
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
imaginea lui este realizată schematic, bogatul lui conținut sufletesc este sărăcit de calități esențiale pe care le are În realitate. (Ă). Ce este și cum a apărut proletcultismul? În urma primei revoluții ruse din februarie 1917 când puterea țarului și a nobilimii a fost răsturnată și s-a desăvârșit revoluția burghezo-democratică, a fost creată o rețea de organisme culturale de masă, având drept scop combaterea propagandei antiproletare, antibolșevice, pe care o dezlănțuie guvernul provizoriu În frunte cu Kerenski. Aceste organisme numite Proletculte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este recuperată de marile familii celte, pe care Cezar le numește equites, *cavaleri. Ei constituie o aristocrație care se adună în consiliu sau *senat, adunare a conducătorilor cetății. Magistrații, *vergobret, sînt desemnați de consiliu pentru a asigura permanența puterii. Această nobilime militară galică își întemeiază puterea pe oamenii pe care îi controlează și care sînt în serviciul ei: *ambacții sau oameni de arme și *clientela, formată din oameni liberi, fără avere, care constituie cea mai însemnată parte a poporului. Cezar citează
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din oameni liberi, fără avere, care constituie cea mai însemnată parte a poporului. Cezar citează cazul helvetului Orgetorix care dispunea de aproximativ 10000 de oameni. După dispariția monarhiei, puterea religioasă a regilor trece la clasa druizilor, recrutați de asemenea din nobilime. Druidismul este într-adevăr un fenomen tardiv în lumea celtică și se pare că a apărut în insula Bretania. Învățămîntul druidic era numai oral; de aceea avem puține detalii asupra conținutului său. În Galia, druizii se adună o dată pe an
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe an în pădurea Carnuților. Dacă acolo culeg vîscul, conform viziunii tradiționale asupra rolului lor, tot acolo își desemnează și șeful suprem și reglează diferendele care îi opun pe indivizi. Scutiți de impozite și de serviciul militar, răspunzători de educația nobilimii galice, druizii au o influență foarte puternică asupra societății galice, ca druidul eduenilor, Diviciacos, care era de asemenea magistratul (vergobret) cetății sale pe la 60 î.I.C. Această evoluție politică și religioasă corespunde de asemenea unei transformări profunde a habitatului cu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
artizanală sînt astfel reprezentate în acest oppidum eduen și ilustrează centralizarea progresivă a activităților în detrimentul zonelor rurale ca și protourbanizarea Galiei celtice înainte de cucerirea romană. Această evoluție reunește transformările societății galice. Oppidum-ul devine sediul puterii și locul de reședință al nobilimii care își întărește autoritatea asupra pămînturilor pe care le controlează. Deschiderea Galiei către produsele mediteraneene, în particular vinul și ceramica, pe care negustorii italieni le procură galilor, necesită o producție mai importantă permițînd astfel eliberarea surplusurilor pentru schimburile comerciale. Tot
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Imperiul pînă la Elba: germanicul Arminius nimicește cele trei legiuni ale legatului Varus în anul 9 d.I.C. și pune capăt în mod definitiv acestui proiect. De acum înainte, regiunile renane constituie în același timp limitele Galiei și ale Imperiului. Revoltele nobilimii galice. Războiul dus de Roma pe Rin costă scump. Tiberius, succesorul lui Augustus, intensifică presiunea fiscală asupra popoarelor galice: cetățile scutite de impozite, ca acelea ale eduenilor și trevirilor, își pierd privilegiile. Exploatarea economică a Galiei cu confiscările de pămînturi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
criză și de confuzie în Imperiu. Conflictele între candidații la tronul imperial favorizează revoltele în Galia. Prima este de origine rurală, în jurul lui Maric, pe teritoriu eduen. El se proclamă eliberatorul galilor și atrage în jurul său pe oamenii de la țară. Nobilimea eduenă și armata romană colaborează pentru a înfrînge această răscoală populară, prim exemplu de revolte țărănești în Franța. Între timp, Galia este trecută sub controlul unui *legat de legiune, Vitellius, proclamat împărat de trupele sale. Un ofițer de origine germanică
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trevirilor și Julius Sabinus, un lingon, profită de acestă situație pentru a proclama, în 70 d.I.C., pe Rin, Imperiul Galilor. Dar delegații cetăților galice, reuniți la Reims, refuză acest imperiu și-și afirmă fidelitatea față de Roma și noul împărat Vespasian: nobilimea galică alege pacea romană. Odată revolta înfrîntă, Galia se angajează, începînd cu Vespasian, într-o integrare profundă în lumea romană, care îi asigură pentru un secol o perioadă de pace și de prosperitate. DOCUMENT 1 Fortificațiile lui Cezar în fața Alesiei
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
romani din Galia, inclusiv celor care aparțin unei cetăți latine. Senatul acceptă cu reticență pentru edueni (document 1, p.57), dar această concesionare a trebuit să fie apoi extinsă și la alte cetăți. În acest fel, în cursul secolului I, nobilimea galică se integrează din ce în ce mai mult puterii romane. Unii nobili obțin la începutul Imperiului dreptul de cetate și numele lor păstrează mărturia acestui lucru, căci reiau pe cel de Cezar și de Augustus: Caius Iulius. Această generație de "Iulius" este ilustrată
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Pentru Germanii, Augustus fondează altarul ubienilor, unde Claudiu întemeiază mai tîrziu, în anul 50 d.I.C., orașul Köln. Împăratul Vespasian completează organizarea cultului imperial fixînd regulamentul cultului provincial de la Narbonne. Accesul la preoția provincială este o importantă promovare socială căutată de nobilimea locală; în unele cazuri, ea poate folosi ca trambulină pentru o carieră de nivel mai înalt în administrația imperială. În afară de aceasta, localizarea la Lyon a reuniunii delegaților celor trei provincii ale Galiei dă un loc privilegiat acestei cetăți care, de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Roma erau foarte vechi și a trebuit să sfîrșească prin a-și da acordul pentru celelalte popoare, ceea ce explică afișarea documentului la Lyon. Aceste două extrase oferă o mărturie prețioasă despre politica dusă de Roma în provincii și despre integrarea nobilimii galice după un secol de ocupație romană. DOCUMENT 2 Un notabil gal la începutul Imperiului (către anii 19-20 d.I.C.) 1.Inscripția de pe arcul de la Saintes: "Caius Iulius Rufus, fiul lui Caius Iulius Otuaneunus, nepot al lui Caius Iulius Gedemon, strănepot
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este deja schema împărțirii teritoriului nostru în langue d'oïl pentru nord și langue d'oc pentru sud, care păstrează în cea mai mare măsură marca prezenței romane. Aristocrația galică și viața culturală. Criza nu a distrus vechea ordine socială. Nobilimea galică rămîne constituită din mari proprietari funciari și din notabilii orașelor, acei honestiores, dar anumite aspecte se accentuează. Cei mai bogați își construiesc la țară vile impozante, adevărate palate, înconjurate de mari domenii și apărate cu strășnicie. Aquitania oferă mai
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nouă societate: cavaleria. De unde, în fine, închiderea grupului asupra lui însuși, cu tendința de a rezerva starea, tipul de viață și virtuțile cavalerului vitejia, onoarea pe care o exaltă cîntecele de gestă fiilor de cavaleri, adică tendința către formarea unei nobilimi. În secolul al XII-lea nu mai există opoziția oameni liberi și oameni neliberi, ci nobili și nenobili: acești "ignobili" șerbi, țărani liberi formează imensa majoritate a populației. Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor Senioria rurală. Raporturile dintre
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prin gherilă. Pe la 1375, englezii nu mai dețin decît Calais, Ponthieu și Guyenne. În ciuda absenței unui tratat de pace, se poate spune că prima fază a Războiului de O Sută de Ani este terminată. Armagnaci și burgunzi. Ea a marcat nobilimea franceză, umilită de înfrîngere și atinsă în loialitatea sa prin necesitatea de a alege între fii din descendența lui Ludovic cel Sfînt. Este epoca fidelităților îndoielnice. Din 1341 pînă în 1365, în Bretagne, un război de succesiune îl opune pe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fiecare este gata să se alieze cu englezii. Războiul de O Sută de Ani în secolul al XV-lea. În Anglia, Henric al V-lea, devenit rege în 1413 și provenit din noua dinastie de Lancaster, vrea să-și apropie nobilimea și îi oferă aventura franceză. Succesele sînt fulgerătoare. El zdrobește nobilimea franceză la Azincourt în 1415, cucerește Normandia și se apropie de Paris. Războiul civil paralizează Franța, mai ales după asasinarea lui Ioan fără Frică de către armagnaci în 1419. Cu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Sută de Ani în secolul al XV-lea. În Anglia, Henric al V-lea, devenit rege în 1413 și provenit din noua dinastie de Lancaster, vrea să-și apropie nobilimea și îi oferă aventura franceză. Succesele sînt fulgerătoare. El zdrobește nobilimea franceză la Azincourt în 1415, cucerește Normandia și se apropie de Paris. Războiul civil paralizează Franța, mai ales după asasinarea lui Ioan fără Frică de către armagnaci în 1419. Cu sprijinul noului duce de Burgundia, Filip cel Bun, Henric al V
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
subproducție, la scăderea demografică. În ansamblu, toți cei care trăiau din muncă sau din veniturile de pe pămînturi au pătimit de pe urma acestei lungi depresiuni care, însoțită de o scădere continuă a valorii monedei, zdruncină înseși temeliile *senioriei rurale. Marii proprietari, deci nobilimea și Biserica, care văd scăzînd veniturile de pe pămînturi și cei care percepeau taxe pe oamenii din ce în ce mai puțin numeroși, sînt primii atinși. Dar țăranii, chiar dacă dispun de mai mult pămînt și văd că impozitele senioriale scad, suferă de pe urma scăderii prețurilor agricole
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cel Sfînt) și de o armată de 80.000 de oameni, din care 40.000 combatanți efectivi: cea mai puternică din Europa. Acestea sînt bazele statului modern. Stările. Sînt garanții independenței regelui, care nu permite nimănui să-i inpună ceva.Nobilimea slăbită s-a putut revolta (Pragueria în 1440 împotriva lui Carol al VII-lea, războiul Bunului public în 1465 împotriva lui Ludovic al XI-lea); ea a trebuit să se supună, să intre în serviciul regelui acceptînd *oficii civile sau
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în același timp papei și clerului Franței prin *pragmatica sancțiune de la Bourges (1438). Cît despre burghezie, cea din "orașele mari" care au furnizat regelui în timpul războaielor un ajutor financiar și militar apreciabil, ea își trimite acum, ca și clerul și nobilimea, reprezentanți în *stările generale, al căror rol este de a spune regelui părerea națiunii și mai ales de a transmite națiunii voința regelui. Burghezii intră în administrația regală, cumpără pămînturi nobiliare, profită de dezvoltarea economică și comercială și conduc redresarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pămînturi nobiliare, profită de dezvoltarea economică și comercială și conduc redresarea franceză și stabilizarea monetară începînd cu Carol al VII-lea. Puterea bancherului Jacques Coeur sub Carol al VII-lea, înflorirea tîrgurilor de la Lyon simbolizează această nouă situație economică. Cler, nobilime, burghezie: cele trei stări, cu excepția țăranilor, apar ca deplin constituite în marile stări generale care se țin la Tours în 1484, un an după moartea lui Ludovic al XI-lea. Franța intră în era modernă. DOCUMENT Devastarea satelor franceze în timpul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
stricta etajare a celor trei ordine antice, dar susțineri de acoperișuri numite "à la française", lucarne și șemineuri. În sculptură, Jean Goujon și Germain Pilon se inspiră direct din păgînism și din Grecia antică. Societatea franceză și începuturile Reformei Cler, nobilime și starea a treia. Întărirea autorității regelui se traduce și printr-un mai bun control al societății. Prin concordatul de la Bologna (1516), Francisc I și-a asigurat supravegherea clerului. Într-adevăr, de acum regele Franței face numirile în funcțiile importante
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acum regele Franței face numirile în funcțiile importante, adică episcopate și abații, papa rezervîndu-și *investitura spirituală sau canonică. Regele dispune astfel de mijloacele de a-l recompesa pe cutare supus sau cutare familie pe care vrea să și-o apropie. Nobilimea continuă să se definească nu atît pe criterii de drept, cît prin modul său de viață: nobilul rămîne înainte de toate un cavaler, iar războaiele aproape continue dintre anii 1494 și 1559 permit înmulțirea faptelor de vitejie și "parvenirea prin arme
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nobililor, dar unii dintre ei nu se dau în lături de la a se îmbogăți prin activități industriale, comerciale sau financiare. În fine, slujirea regelui începe să asigure poziția de nobil, de exemplu sarcinile de secretar al regelui: acesta este începutul nobilimii de robă. Burghezia este diversă, dar în general pe cale de a se îmbogăți prin activitate meșteșugărească și mai ales prin marele comerț internațional, cu rolul crescut al orașului Lyon. Călătoria lui Jacques Cartier, care, în 1534, descoperă regiunea Saint-Laurent, traduce
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Producția agricolă și meșteșugărească scade. Comerțul intern este parțial ruinat. Această situație agravează tensiunile sociale. Dacă marile familii aristocratice și cîteva grupuri restrînse (mai ales bancherii bogați) profită de situație, în schimb clerul, spoliat și copleșit de *contribuții gratuite, mica nobilime de la țară și masele populare de la orașe și sate sînt victimele acestei lungi crize. Populația însăși, care a continuat să crească de la sfîrșitul secolului al XV-lea, tinde să scadă începînd din anii 1560-1580. Primele războaie religioase (1562-1584). Începutul războiului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]