5,412 matches
-
extra-conștientului sînt proprietăți esențiale ale vieții și aceasta datorită faptului că, de origine ancestrală și mitică, ele însoțesc și chiar dirijează viața umană pînă în zilele noastre sub forma onirismului viselor? S-ar putea argumenta că nici mitologiile, nici visele nocturne nu includ in adevăr psihologic subiacent. Problema aceasta este de o importanță capitală aici, deoarece este vorba despre analizarea simbolului central al tuturor mitologiilor:divinitatea. Ca să tranșăm dilema, o constatare decisivă se impune prin ea însăși: vocabularu conceptual utilizat sub
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
extra-conștientă: imaginea simbolică. Sub forma sa primitivă și colectivă, supraconștientul reprezintă o fantezie simbolizantă. Produsul ei este visul supraconștient asupra sensului vieții: mitul. Dacă afirmația aceasta este adevărată, miturile trebuie să conțină un sens care ascunde fațada simbolică. Așa cum visul nocturn conține, ca sens ascuns, adevărul asupra stării dezordonate a dorințelor individului, tot astfel visul supraconștient și colectiv, mitul, ar conține ca sens ascuns adevărul dorinței de armonizare, comună tuturor indivizilor speciei implicate în dezarmonizarea dorințelor și în exaltarea imaginativă a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
om, o ființă umană (sau divină) susceptibilă să ia forma unui șarpe sau pur și simplu șarjele îmblînzit, șarpele mort, simbol al victoriei asupra vanitătii (Stratagema aceasta nu constituie un artificiu, ci este o "comprimare" imaginativă caracteristică și simbolismului viselor nocturne). Șarpele poate astfel deveni simbolul spiritualizirii-sublimării. De exemplu: șarpele îmblînzit devine atributul lui Esculap, zeul tămăduirii, ceea ce exprimă legătura strînsă, echivalența dintre vanitatea sublimată și sănătatea psihică, (întreaga medicină a anticilor era bazată la început pe influența vieții psihice asupra
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
însă, explozia supra-conștientă și preștiințifică a adevărului esențial nu implică numai mitologiile timpurilor trecute. Ea depășește tot ceea ce poate fi imaginat. Cunoaștem cu toții supraconștient semnificația viselor mitice ale timpurilor trecute, deoarece le folosim simbolurile cele mai ancestrale în visele noastre nocturne. Visele noastre sînt avertismente supraconștiente, mituri individualizate în care noi sîntem eroul combatant care luptă împotriva motivelor false ale rătăcirilor noastre diurne. Așa cum eroii mitologici (care luptă împotriva intențiilor lor perverse, reprezentate de monștri și demoni) pier adesea, suferind la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
animant", și noi putem fi eroi ezitanți în visele noastre, care devin coșmaruri, dacă în viața de toate zilele cedăm în fața "tentațiilor monstruoase" ale banalității convenționale (păcatul adamic), refulîndu-ne totodată culpabilitatea. Cine sîntem noi oare? Mister insondabil: în visele noastre nocturne noi trăim în afara temporalității. Cel care visează nu utilizează numai simbolurile cele mai ancestrale, toate detaliile de mult timp uitate ale propriei lui vieți trecute fiind și ele prezente în visele sale. Tot ceea ce a fost refulat este demascat de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a vieții efemere, starea de veghe și activitatea ei adeseori subconștient motivată, ce altceva este atunci convenționalismul banal, dacă nu slăbirea vigilenței prin reveriile diurne și întunecare prin permanenta justificare falsă? Poate fi oare adevărat că în starea de vis nocturn ieșim din temporalitate și ne unim cu misterul într-o stare supra-conștientă aproape supranaturală și totuși naturală, deoarece este inclusă în secretul funcționării psihice intime? Simbolul treimii divine conține în el răspunsul, așa cum conține culme a întregii simbolizări mitice si
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
tangibilă, imortalitatea nu există în nici un mod. Constatarea aceasta nu se bazează pe o speculație oarecare. Din contra, ea elimină orice speculație, decurgînd în mod necesar din constatarea existenței unui limbaj simbolic a cărui terminologie este comună tuturor mitologiilor, viselor nocturne și textelor biblice. Discuțiile destinate stabilirii faptului dacă Dumnezeu și Sufletul există cu adevărat se referă la problema esențială a existenței în general și a sensului vieții umane în particular. Aceste discuții adeseori opuse dogmei erau toate inoperante în ceea ce privește falsa
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
riguros modul în care introspecția de obicei morbidă poate deveni, metodic călăuzită, baza unei psihologii științifice. Studierea funcționării psihice și a instanțelor ei conștiente și extraconștiente îi oferă prilejul de a clarifica sensul ascuns, dar precis al miturilor, al viselor nocturne și al simptomelor psihopatice. În prefața sa la Symbolime dans la mythologie grecque (Simbolism în mitologia greacă, Payot. 1954), Gaston Bachelard recunoaște aportul decisiv al lui Paul Diel la înțelegerea limbajului simbolic și subliniază consecințele acestui fapt: "Mergînd pe urmele
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
bată/Prea aspru în obraz." În optica lui Hamlet, tatăl se cuvine reinvestit postum ca erou solar (asemeni lui Danton, Fred Vasilescu și d-na T.) și ca deținător al peceților unor multiple divinități. Duhul regelui, ființă aparținând eminamente regimului nocturn, este scos în lumina apoteotică de discursul extatic, cu nuanțe de panegiric al fiului său. Shakespeare vrea parcă să ne reamintească de vechiul principiu elin al triumfului luminii în fața întunericului (Agapè), chiar dacă forțele obscure se dovedesc copleșitoare: "Privește-acest portret, și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
naratorul ocazional: "Abia când mi-am dat seama cine e, în lumina lunei târzii, la ora aceea, m-am înfiorat. Era domnul de la Movilă cu care mă bătusem în duel. Parcă era un strigoi, desprins de cele pământești."214 Regimul nocturn este apanajul existențial al poetului, și metafora ontică prin care se autodefinește într-o epistolă ar fi "...ocnaș al vieții". Cvasi-identic apare caracterizat și fostul rege, de însuși fiul său: "Așa, sobol bătrân! Zi, robotești/ Atât de iute sub pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
național, constatăm o vădită atracție a acestuia față de actrițele de tot felul: "Inima poetului era cu deosebire sensibilă pentru artiste."278 Nu altfel stau lucrurile la Camil Petrescu, al cărui spirit de seducător se consuma nu arareori în aventuri galante nocturne, în compania celor mai obscure actrițe din capitală. Rămânând în aria constatărilor călinesciene, Eminescu, asemenea lui Ladima, este nu doar un poet al lunii, ci chiar un lunatec.279 Dependența de lună devine și mai evidentă după declanșarea bolii: Căuta
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
boală genetică se nasc surzi sau cu un auz slab, pentru ca apoi să-și piardă treptat și vederea. Orbirea apare către sfârșitul copilăriei și este dată de o boală oculară numită retinita pigmentară, ale cărei prime simptome sunt pierderea vederii nocturne și periferice. ▪ Cauze dobândite Majoritatea oamenilor cu surdocecitate au văzut și au auzit o mare parte din viața lor, apoi și-au pierdut cele două simțuri din cauza unei boli, a unei răni, sau, pur și simplu, din cauza vârstei. Din fericire
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
bucuria de a te închide perfect" credea Barthes 106. *** Voi postula totuși că nucleul imaginarului (herme)nautic al lui Pițu este "omul-navă, care asigură securitatea încărcăturii pe care o poartă 107 și-o salvează de apele vitrege"(Durand, cap. "Regimul nocturn al imaginii", v. 312 în op.cit.). Așa încât fără a crede întrutotul că "omul este măsura tuturor lucrurilor" (pentru că depinde de om, de lucruri, de cine, când, cum și pentru cine măsoară) și fiind rezervat la spusa "omul sfințește locul"(depinde
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
pacient, evitând astfel să-l întrebe de tată, de mamă etc. dddd AS Trecerea de la un nume propriu la cel al unui vehicul de cale ferată ține probabil, în oniro-logica personajului "visant" (cel care visează), de asocierea curentă în regimul nocturn al imaginii dintre orice mijloc de locomoție (mai mult sau mai puțin cerebrală) și navă (vezi Durand, 312). Pot intra aici și camioanele de mare tonaj (nu e aici nici o aluzie la hiperponderabilitatea cuiva). eeee AS "Mânie", "furie" în dicționarul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Gustav vo Aschenbach, extenuat de însăși lunga, voluptuoasa și nicicând împlinita lui năzuință. Colin și Mary își trăiesc ritualul de amanți clandestini în vacanță, rătăcitori într-o Veneție deloc turistică, focalizată mai ales printr-o insulă-cimitir, cu pietre tombale, peisaje nocturne sau marine sugerând primejdia pierderii de sine. Uneori își povesteau visele turbulente, induse de spectacolul diurn al viermuielii vilegiaturiștilor, de profuziunea de clădiri monumentale, poduri, cheiuri și debarcadere, dar și de vulnerabilitatea lor psihică. De unde și balansul simțurilor și sentimentelor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de lamă de ras și pe umăr cu un aparat de fotografiat, detalii, așa cum vom vedea, deloc neglijabile. Se lasă ademeniți și aproape târâți de mână cu o cordialitate posesivă de numitul Robert, printre alei, piațete și pasaje, halucinantul traseu nocturn sfârșind într-un bar, după toate aparențele pentru gay, călăuza părând a fi de-al casei. Robert cel ridat nu ezită să-și relateze povestea, de fapt obsesia legată de tatăl său, ex-diplomat la Londra și tiran al familiei prin
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
obscure din Germania, Elveția, pripășindu-se prin Italia, într-un sălaș săpat în faleză ce domină golful Salerno. Cea din urmă și cea mai lungă locație îi este atestată la Roma, pe colina Aventino, unde Meaume dă la iveală stampele nocturne, albumul scandalos din 1650, cărțile de joc erotice în care visa că iubește. Este clipa de apogeu artistic al fostului ucenic, ce prin talentul său de a desena atitudinile naturale și expresiile trupului, de a scoate din umbră chipuri și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Dumnezeu, lipsit însă de vocație religioasă. Pierduse totul, dar nu va renunța să se răzbune, în felul său, printr-un crez artistic consolator. Nefericirea, furia lui intensă, desfigurarea de care avusese parte se vor converti în figurile discordanței baroce, prozaice, nocturne și sulfuroase, transfigurate de misteriosul meșter al acidului și acului de gravat "în oglindă". Terasă la Roma acreditează o rețetă fără cusur a narațiunii postmoderne și un autor ce știe să edifice (din 47 de capitole incisive) o partitură-dosar de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
împlinească narațiunea lui Pavič, o recontextualizare a imposibilei iubiri dintre Hero și Leandru. Fapt e că Hero, vrăjindu-l și posedându-l pe tânărul locotenent, stârnește gelozia lui Leandru, fratele ei voyeurist care va face totul să-i răpească amantul nocturn, spre a se desfăta, la rândul său, într-o delectabilă sodomie. Văzându-se trădată, Hero se sinucide în explozia premeditată a laboratorului de chimie de la douăsprezece și cinci. Este doar una din ipoteze, mai verosimilă fiind cea că a fost
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
astrală. Una este blocată În pură determinare (Cătălină), cealaltă (Luceafărul) este apeirontică, fără hotare, fără margini. Eul imperial suferă. Dar este o suferință delicată, fără mari gesturi corosive asupra sistemului endocrin, dar este o suferință constantă, repetitivă și mai ales nocturnă, fecioara este eul denial, cel care refuză. Există un transfer de energii Între astru si fată mai Întîi sub formă vizuală, mai apoi și calorică, atunci cînd raza rece o Însoțește prin Încăperea, habitatul imperial și mai apoi există un
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de Împărat: una care vrea să o sacralizeze, să o Înalțe către sublim, către staturile noetice superioare, să o esențializeze, să o ducă În regimul diurn, strălucitor, empiric, fenomenal și alta aceea concretizată prin influența pajului - care stă sub regimul nocturn, care vrea să o desacralizeze, să o coboare În mundan, În ungher, În materialitatea cea mai normală, către staturile pragmatice ale existenței. Una este apolinică, cealaltă este dionisiacă. Două terapeutici converg către fată. Una este terapeutica ascensională, cealaltă este una
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
s-a sfîrșit, dar a-ți muri moartea Înseamnă a-ți trăi moartea; și trăind-o o singură clipă, Înseamnă a o trăi etern”. Într-o simbolistică operațional descriptivă se pot detecta pe urmele interpretărilor durandiene două registre diurn și nocturn registre care delimitează scena actanțială. După cercetătorul francez În cadrul imaginarului, În cadrul regimului diurn al fanteziei un spirit solar, un rege ,un monarh, un prinț investit cu semnele regalității trebuie să răpună un monstru, sau să elibereze din Întuneric o domniță
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
autonomizîndu-se rămîne clar și transparent pe toată durata poemului, constituindu-se Într-un veritabil personaj, fiindcă recurența cu care apare În cadrul scenografic al poemei Îi dă consistență de actant. Chemarea Luceafărului se realizeaza În scenografii aproape asemănătoare și sub regim nocturn instaurîndu-se astfel o vrajă sublunară, un teritoriu acustic de mare rezonanță afectivă, muzicală si emoțională. Putem asemăna această monodie incantatorie cu starea de rugăciune a anahoreților, cu veghea și psalmodiul repetitiv, cu starea de beatificare În care ființa rugatorului se
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută la fumători. Studii clinice recente stabilesc corelaŃii cu hipertensiunea arterială la fumători. Efectele acute ale fumatului, la fumătorul cronic, se exprimă printr-o creștere a tensiunii arteriale în medie cu 6% și a frecvenŃei cardiace cu o
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Dureri de cap, de dinți, răceli. Principalul punct de acțiune de calmare a durerilor de la nivelul piciorului. Masaj cu vârful arătătorului sau a degetului mare, dinspre gleznă, spre laba piciorului, 30-60 de secunde. MP 6-Sanyinjiao Dereglări ale ciclului menstrual, urinări nocturne involuntare, insomnie. Masaj cu arătătorul, dinspre laba piciorului spre genunchi, 60-90 de secunde. Pe 6-Neiguan Grețuri, vărsături, sughiț, rău de mare. Masaj cu arătătorul, dinspre braț spre mână, circa 60 de secunde. Ren 4-Guanyuan Dereglări ale ciclului menstrual, diaree, suferințe
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]