4,483 matches
-
Castrului Roman de pe Gradiște, apoi a primilor moșneni drăjneni care au deținut și pământul din satul Ogretin care a fost înființat mai târziu de Dragomir Comișel, fratele lui Stan Sutașul, ambii din familia Pânteștilor din Drajna. Comuna se află în nord-estul județului, pe cursul inferior al râului Drajna. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102B, care o leagă spre sud de Vălenii de Munte, unde se termină în DN1A, și spre est de și mai departe în județul Buzău de , și (unde
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Iordăcheanu (reședința), Mocești, Plavia, Străoști, Valea Cucului și Vărbila. Comuna Iordăcheanu este situată pe ambele maluri ale râului Cricovul Sărat, în zonă colinară. Se învecineaza cu comuna Gornet Cricov la nord-est, cu comuna Ceptura la est, cu orașul Urlați la sud, cu comuna Plopu, la vest și cu comuna Podenii Noi la nord. Pe malul stâng al râului, este străbătută de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă înspre sud de Urlați
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Țibucani este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Davideni, Țibucanii de Jos și Țibucani (reședința). Comuna Țibucani este așezată în nord-estul județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre nord de Păstrăveni, Urecheni, Petricani, Grumăzești și Târgu Neamț (unde se termină în DN15C) și spre sud de Tupilați, Bârgăuani (unde se intersectează
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
Trifești este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Miron Costin și Trifești (reședința). Comuna se află în sud-estul județului, pe malurile râului Valea Neagră. Este străbătută de șoseaua județeană DJ157, care o leagă spre nord-est de Horia (unde se termină în DN15D) și spre vest de Făurei, Mărgineni, Dochia, Dumbrava Roșie și Piatra Neamț (unde se termină în DN15). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Trifești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Trifești, Neamț () [Corola-website/Science/301690_a_303019]
-
Plopu (în trecut, Hârsa) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Gâlmeia, Hârsa, Nisipoasa și Plopu (reședința). Comuna Plopu se află în centrul județului, la nord-est de Ploiești, în bazinul mediu și superior al râului Bucovel. Este traversată de șoseaua județeană DJ102E, care o leagă spre sud-vest de Bucov (unde se termină în DN1B) și spre est de Iordăcheanu. Din această șosea, lângă satul Plopu, se
Comuna Plopu, Prahova () [Corola-website/Science/301706_a_303035]
-
Predeal-Sărari (în trecut, Predeal) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bobicești, Poienile, Predeal (reședința), Sărari, Sărățel, Tulburea, Tulburea-Văleni, Vitioara de Sus și Zâmbroaia. Comuna se află în nord-estul județului, în Subcarpații de Curbură, pe malul stâng al Teleajenului, în dreptul orașului Vălenii de Munte de pe malul opus. Este străbătută de șoseaua județeană DJ219, care o leagă spre vest de Vălenii de Munte (unde se termină în DN1A) și spre
Comuna Predeal-Sărari, Prahova () [Corola-website/Science/301717_a_303046]
-
Posești este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bodești, Merdeala, Nucșoara de Jos, Nucșoara de Sus, Poseștii-Pământeni (reședința), Poseștii-Ungureni, Târlești, Valea Plopului, Valea Screzii și Valea Stupinii. Comuna se află în Subcarpații de Curbură, în nord-estul județului, la limita cu județul Buzău, pe malurile râului Zeletin, în zona cursului său superior și mediu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102B care o leagă spre est de și Vălenii de Munte (unde se termină în DN1A) și spre
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
pregătiți pentru a colecta integral o asemenea cantitate de petrol brusc eliberată, deseori izbucnind și incendii devastatoare. Topoclimatul acestui sector în care se află Scorțeni are un caracter de adăpost, atât față de circulația vestică, cât și față de pătrunderea crivățului din nord-est. Bat vânturi cu caracter de foehn. Temperatura medie multianuală este +9,5 °C. Maxima pozitivă a verii a fost de +37,1 °C înregistrată în luna iulie a anului 2000, iar valoarea minima de -21 °C, în luna ianuarie a
Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/301726_a_303055]
-
în estul județului, la limita cu județul Buzău, pe malurile Cricovului Sărat și ale afluenților acestuia Salcia și Sărățica. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102C, care o leagă spre sud-vest de , , , Urlați și (unde se termină în DN1B) și spre nord-est în județul Buzău de (unde se termină în DN10). La Butuci, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ235, care duce spre est la , iar la Sângeru se ramifică șoselele județene DJ238, care duce spre sud la ; și DJ234, care
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
o temperatura moderată. Pe an sunt în medie 67 zile cu precipitații lichide, 26 de zile cu ninsoare, 86 zile cu cer senin, 98 zile cu cer noros și 88 zile cu cer acoperit. Vântul predominant este cel din direcția nord-est. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteza de peste 80 de km/h. Presiunea atmosferică este de 748,2 mmHg. Vegetația de odinioară a localității Tătărani a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomină
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
Starchiojd (denumită în trecut și Chiojdu Mare și Star-Chiojdu) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Brădet, Gresia, Rotarea, Starchiojd (reședința), Valea Anei și Zmeuret. Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Buzău, în valea Bâscăi Chiojdului, fiind astfel una din puținele comune prahovene aflate în afara bazinului hidrografic al Ialomiței. Starchiojd este centrul unei subregiuni etnografice a Munteniei, caracterizată prin particularități ale arhitecturii caselor de munte. Comuna
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
o leagă spre vest de Câmpina (unde se intersectează cu DN1) și mai departe de comunele din valea Proviței , și , și spre est de Scorțeni și Băicoi. Din acest drum, la Telega se ramifică șoseaua județeană DJ214, care duce spre nord-est la Brebu și Aluniș. Dealurile din împrejurimi sunt acoperite parțial de păduri de foioase, în care întâlnim cel mai des fagul și frasinul, dar și stejarul, teiul, carpenul, paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
în zona colinară de la poalele munților Grohotișu, pe valea râului Varbilău se învecinează, la est, cu orașul Slănic, la sud, cu comunele Varbilău și Cosminele, la vest, cu comunele Aluniș și Bertea, la nord, cu comuna Valea Doftanei, iar la nord-est, cu comuna Izvoarele. Teritoriul comunei Ștefești este situat în zona Subcarpaților Prahovei, zonă caracterizată prin relief destul de fragmentat, perimetrul construit este pe o terasă, lipsită de accidente de teren, cu o ușoară înclinare de la nord-vest la sud-est, numai pe partea
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
lui (satele Scurtești și Ștefești), excepție făcând satul Târșoreni ce se află pe partea dreaptă a pârâului. Comuna este încadrată de o parte și de alta de dealuri și munți cu o altitudine ce variază între . Munții sunt predominanți spre nord-estul și nord-vestul comunei, alcătuiți din formațiuni sedimentare, sprijinite pe un fundament de șisturi cristaline foarte vechi. În spațiul dintre văile Teleajenului și Doftanei se află Munții Grohotișu cu vârfurile Grohotișu de și vârful Trifoiul de . Acești munți sunt alcătuiți dintr-
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Oașului. La limita de nord a Drăgușeniului trece cursul apei Racta, afluent minor al rîului Tur. La trei km nord se află centrul de comună Turulung, la alți 8 km spre nord localitatea Halmeu și granița cu Ucraina iar spre nord-est la 21 km localitatea Turț. La început localitatea a primit numele de "Simion Bărnuțiu" dar ulterior a primit numele de Drăgușeni, în amintirea voievodului de Maramureș -Dragoș. Se știe că primul an școlar al școlii din sat a fost 1925-1926
Drăgușeni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301762_a_303091]
-
este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Satu Mare, Transilvania, România. Comună Călinești Oaș este situată în partea de vest a Depresiunii Țării Oașului, și în partea de nord-est a județului Satu Mare,la o distanță de 40 de km de municipiul Satu Mare, reședință județului, la 15 km de orașul Negrești Oaș și la 60 km față de municipiul Baia Mare. Comună se întinde pe o suprafață de 4188 ha, din care
Călinești-Oaș () [Corola-website/Science/301758_a_303087]
-
Comuna Racovița, este așezată la poalele Vârfului Suru (2281m), pe zona de contact dintre dealurile submontane ale Munților Făgăraș și terasa joasă, aluvionară, de pe malul stâng al Oltului, la o altitudine de 385 metri. Localitatea se mărginește spre nord și nord-est cu hotarul orașului Avrig, hotar care se întinde de la confluența Văii Mârșa cu Oltul și până în Vârful Sorliței, hotar trasat după anul 1200 și marcat ca atare cu semne de hotar numite 'morminți'. De aici, din punctul numit „La tri
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Balsa. De-a lungul timpului a existat și Comuna Almașu Mic de Munte, aparținând raionului Albă. Din punct de vedere geografic satul este situat în prelungirile deluroase ale Apusenilor, pe valea râului Geoagiu. Satul are ca vecini: - în partea de Nord-Est: Almasu de Mijloc, Almasu Mare, Nadastia, Glodul și Cibul. Zona este bogată în elemente carstice (chei și peșteri). - la Sud-Est: Ardeul cu cheile aferente (855 m) și Balsa, centrul administrativ al comunei. - la Sud-Vest: satele Voia, cătunul Burtuca, Galbina cu
Almașu Mic de Munte, Hunedoara () [Corola-website/Science/300534_a_301863]
-
Remetea (în , în trad. „Remetea Giurgeului”) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. Remetea, este una din marile localități ale județului Harghita, situată la o altitudine de 750 de metri, în partea de nord-est a Depresiunii Gheorgheni (numită și Depresiunea Giurgeului), la poalele munților vulcanici ai Gurghiului. Scriitorul Balázs Orbán, autor al unei monografii monumentale din secolul al XIX-lea despre Ținutul Secuiesc, întitulată "„Descrierea Ținutului Secuiesc”" (Székelyföld leírása), descria poziția geografică a comunei
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
unei biserici reformate pe baza textului Sfintei Scripturi, în multe părți ale Europei. Calvinismul a devenit religia majorității populației în Scoția, Olanda și părți din Germania, Polonia. A avut o influență mare în Ungaria, unde a putut cuceri partea de nord-est a țării. Astfel, Transilvania a devenit adăpostul puritanismului de tip elvețian. În urma Edictului de la Turda emis în 1568 de către Dieta Transilvaniei întrunită la Turda, a fost proclamată libertatea conștiinței și a toleranței religioase pentru cetățenii Transilvaniei. Promulgat de către Ioan Sigismund
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
Almașu Mic, Ciulpăz, Cutin, Dumbrava Josani, Nandru, Pestișu Mic și Valea Nandrului. Teritoriul cadastral al Mânerăului se învecinează la nord cu localitatea Pestișu Mic, limita dintre acestea constituind-o spinarea colinelor Pe Gial, Viile din Jos și Coasta Moga. La nord-est este despărțită de Peștișu Mare prin catena micului versant Fața din Jos și valea râului Petac. Către răsărit, lunca fertilă a satului este în atingere cu limesul natural al văii Cernei, acest râu constituind și hotarul cu așezarea suburbană Buituri
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
grafie, a plătit 40 de banali vechi. Satul Petelea este atestat documentar în anul 1332. Localitate situată pe râul Mureș, pe drumun național DN 15 Târgu Mureș - Reghin. Petelea este așezat pe terasa stângă a văii Mureșului, la 25 km nord-est de Tg. Mureș și la 6 km sud de municipiul Reghin, fiind străbătută de la un capăt la altul de Șoseaua națională nr. 15. Relieful localității este alcătuit de valea largă a Mureșului și culmi deluroase, ca interfluvii, puțin îngrădite, între
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
etnografie, desfășurat la Hamburg. După Dictatul de la Viena din 1940 vitregirea învățământului românesc din Transilvania a atins și localitățile de pe Valea Mureșului, situația fiind asemănătoare în mai toate satele de pe suprafață Ardealului. Conform unor statistici, până la 30 august 1940, în nord-estul Transilvaniei existau 1966 de școli primare de stat și 4692 învățători. După Dictatul din 30 august din cei 4692, 3982 au fost obligați să-și părăsească casele și să se refugieze. Între 1940-1941, în Maiorești și în localitățile din împrejurimi
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Bughea de Sus este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile râului Bughea, la nord-vest de municipiul Câmpulung. Este străbătută de șoseaua județeană DJ735, care o leagă spre nord-vest de și spre est de Câmpulung (unde se termină în DN73). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bughea
Bughea de Sus, Argeș () [Corola-website/Science/300610_a_301939]
-
află la marginea estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Râului Grecilor (un afluent al Cârcinovului). Este străbătută de șoseaua județeană DJ702, care o leagă spre sud de , și Topoloveni (unde se termină în DN7) și spre nord-est de și mai departe în județul Dâmbovița de . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dobrești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,79%). Pentru 3
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]