2,642 matches
-
uz se regăsește în mai multe locuri ale subcontinentului în secolul al VII-lea, generalizându-se începând din secolul al IX-lea. În 628, Brahmagupta descrie « sunya » ca un număr, în lucrarea sa în sanscrită "Brahmasphutasiddhanta" (« Deschiderea Lumii »). Uzul unei notații poziționale zecimale în India acestei epoci, folosind cifrele de la unu la nouă, este raportat de Severus Sebôkht, un episcop siriac, în 662. Primele simboluri în legătură cu o scriere zecimală corespunzând lui „zero” pozițional, sub formă de rotund sau de punct, care
Sistemul de numerație indo-arab () [Corola-website/Science/335659_a_336988]
-
traduși Aryabhata și Brahmagupta. Spre 820, califul Al-Mam'un a fondat la Bagdad „Casa Înțelepciunii”, pentru a permite savanților să lucreze în jurul unei biblioteci, eliberați de constrângeri materiale. În acest context, la începutul secolului al IX-lea, Al-Khwarizmi a descris notațiile indiene într-o lucrare, azi dispărută, cunoscută acum sub numele de "Kit ab al-jam'wal tafriq bi hisab al-Hind" („Cartea despre adunare și scădere după metoda indienilor”), dar deși face uz de "zero" pozițional, el nu consideră "zero" drept număr
Sistemul de numerație indo-arab () [Corola-website/Science/335659_a_336988]
-
Cluj-Napoca, 2008); Marian Popa - Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol II (Editura Semne, București, 2009); Gavril Moldovan - Inechinoxidabile (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010); Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin - Dicționarul scriitorilor români de azi (Editura Porțile Orientului, Iași, 2011); Constantin Nicușan - Notații și conotații. Eseuri de filosofie și literatură (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Zenovie Cârlugea - Lucian Blaga - sfârșit de secol, început de mileniu (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012); Ion Brad - Cărțile prietenilor mei (Editura Anamarol, București, 2014); Irina Petraș - Scriitori ai Ardealului
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
formula 51 sunt dublu degenerate, corespunzător celor două valori formula 52; face excepție starea cu formula 53, care e nedegenerată. Nivelul nerelativist cu număr cuantic principal formula 54 se despică în "n" componente de structură fină, după cum arată tabelul următor, în care e utilizată notația spectroscopică nl. Datele experimentale privitoare la structura fină a nivelelor de energie ale atomilor hidrogenoizi sunt în substanțial acord cu aceste rezultate, însă acordul nu e perfect. În 1947, Willis Lamb și Robert Retherford au detectat o diferență între energiile
Ecuația lui Dirac () [Corola-website/Science/333893_a_335222]
-
mărimii stelelor. Este egală cu lungimea razei Soarelui. De exemplu, o stea cu diametrul de zece ori mai mare decât cel al Soarelui va avea un diametru de douăzeci de raze solare. Raza solară se notează: formula 1, unde formula 2 este notația clasică a razei, iar formula 3 fiind simbolul astronomic al Soarelui. Primele măsurători precise ale diametrului solar au fost efectuate, în secolul al XVII-lea, de astronomul francez Jean Picard. Satelitul francez de studiere a Soarelui, "Picard", a fost numit așa
Rază solară () [Corola-website/Science/333256_a_334585]
-
formula 161 Însă formula 162 prin urmare formula 163 De aici rezultă și formula 164 deci: formula 36 Se numește "funcție exponențială" funcția formula 168 definită prin seria formală: formula 170 formula 171 formula 172 formula 47 unde formula 176 Prin urmare: formula 177 Pentru funcția exponențială formula 178 se mai folosește și notația formula 179 Se remarcă faptul că formula 180
Serie formală () [Corola-website/Science/334764_a_336093]
-
nowiki>". Printre utilizările acestei funcționalități se numără accesarea unui site disponibil numai pentru adresele dintr-o anumită țară, sau verificarea dacă un anumit nod funcționează. Utilizatorii pot scrie și doar "exitnode.exit" pentru a accesa adresa IP a lui "exitnode". Notația .exit este dezactivată în mod implicit începând cu versiunea 0.2.2.1-alfa, din cauza potențialului de atacuri la nivel aplicație. Domeniul a fost un sufix pseudo-TLD, similar în concept cu finaluri similare, ca .bitnet și .uucp, folosite la începuturi. La
.onion () [Corola-website/Science/337671_a_339000]
-
În matematică, și mai precis în algebra liniară și analiza funcțională, nucleul (de asemenea, cunoscut sub numele de kernel sau ker, după notația practicată) al unei aplicații liniare între două spații vectoriale "V" și "W", este mulțimea tuturor elementelor v din "V" pentru care , unde 0 indică vectorul nul din "W". Adică, în notația de construcție a mulțimilor, Rezultă că imaginea "L" este
Nucleu (algebră liniară) () [Corola-website/Science/336778_a_338107]
-
asemenea, cunoscut sub numele de kernel sau ker, după notația practicată) al unei aplicații liniare între două spații vectoriale "V" și "W", este mulțimea tuturor elementelor v din "V" pentru care , unde 0 indică vectorul nul din "W". Adică, în notația de construcție a mulțimilor, Rezultă că imaginea "L" este izomorfă cu factorul lui "V" în raport cu nucleul: Acest lucru implică teorema rangului: Dimensiunea imaginii lui "L" se numește „rang”, iar cea a nucleului se numește „defect”. Când "V" este un spațiu
Nucleu (algebră liniară) () [Corola-website/Science/336778_a_338107]
-
și care funcționează ca vectori coloană "x" cu "n" componente peste "K". Nucleul acestei aplicații liniare este mulțimea soluțiilor ecuației "A"x = 0, unde 0 se înțelege ca vector nul. Dimensiunea nucleului lui "A" se numește defectul lui "A". În notația de construcție a mulțimilor, Ecuația matriceală este echivalentă cu un sistem de ecuații liniare omogen: Astfel, nucleul lui " A" este același ca și mulțimea soluțiilor ecuațiilor omogene de mai sus. Nucleul unei matrice "A" peste un corp "K" este un
Nucleu (algebră liniară) () [Corola-website/Science/336778_a_338107]
-
au fost adoptate aceste jubilații, dar și cântările melismatice. Modelul de psalmodie ebraica veche anticipă prin caracterul sau coralul gregorian. Factorii care au contribuit la definitivarea cântării bizantine au fost: melodiile ebraice, cultura muzicală greacă având o teorie muzicală și notație stabilită de secole și cultura populară romană. Din Orient, diferiți călugări duc spre Occident muzica creștina bizantină împreună cu sistemele modale grecești. Cel care avea sa devina papa, Grigore cel Mare, studiază muzica bizantină și importă acel -okto-ehos- cele opt glasuri
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
ikebanei/ unicitatea sacră a ceștii de ceai/ pașii micuți/ rupți din inocența copilului/ discreția efluviilor de parfum/ alunecoase încât/ nu le poți pune un nume. Candori turnate în matricea poeziei reliefează profilul unei autoare ale cărei virtuți constau în simplitatea notației, însoțită de reflexii și reflecții surprinzătoare. Un sentiment tragic, precum o boare răcoroasă, străbate poemele: cuiele-mi sfârtecă din carne/ cum vulturii au plăcere la ficat./ nu ne mai vedem/ spune infirmiera/ îngerul întinde aripa (ninge). Iarna, anotimpul purității și
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
a lui Fiodor Dostoievski, Bertolt Brecht și Georges Duhamel. Poetul și criticul literar Emil Manu îl considera „un intelectual fin și discret”. A murit la 25 august 1975, la București. Literatura scrisă de se evidențiază prin vervă epică și o notație rapidă, „făcută din fuga condeiului”. Scriitorul prezintă un mediu convențional, ușor cosmopolit și exotic, arătând o curiozitate intelectuală față de misterul eternului feminin. Personajele sale, precum Victoria Gherman din romanul "Adorata" (1930) și într-o oarecare măsură și cele din "Nopți
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
adevărata aventură de-abia începe. Volumul semnat de Radu Vancu va fi prezentat, alături de autor, de Horia-Roman Patapievici, Cristian Pătrășconiu și Lidia Bodea. „Jurnalul lui Radu Vancu este o aventură intelectuală în sine. Mi s-a întâmplat rar să citesc notații atât de dense, atât de competente în zona culturală și atât de umane în cea emoțională. El confirmă un scriitor polivalent, unul dintre cei mai moderni și mai atotcuprinzători ai generației lui. Poet, universitar, activist cultural și civic, Radu Vancu
Lecturi incitante pentru mari și mici, la Bookfest by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105467_a_106759]
-
ușor de luat în pagină. În Fisuri, această respirație se pierde; mai exact, tânăra poetă încearcă să și-o controleze, păstrând contactul cu realul, dar mizând pe literaturizarea lui. Tocmai ceea ce dădea farmec și substanță poemelor (ingenuitatea lirică, prospețimea senzațiilor, notația abruptă) intră acum într-un proiect ficțional pentru care Elena Vlădăreanu nu are nici chemare, nici resurse. Autoarea face parte din eșalonul poeților de pur talent, fără cerebralitatea discursului și alte complicații textuale. Locul ei firesc e alături de Marius Ianuș
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
în politică (aici iarăși trebuie numiți Ion Brad și Dumitru Ghișe), a fost revista unei încăpățânări rezistente în favoarea liberalizării culturale. În plină ofensivă proletcultistă, poeții de la această revistă scriau și publicau o altfel de poezie, etichetată atunci drept „intimistă”, de „notație”. A scrie și a publica! A publica! În toată perioada postbelică, până la decembrie 1989, „a publica”, incumba nu doar riscul de a scrie, ci, mai ales, și riscul de a propune spre publicare și îndeosebi cel al acordării bunului de
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
insistențele și sub îndrumarea lui Florin Răducanu a primei secții de jazz (la Colegiul ” G. Enescu”) în cadrul învățământului preuniversitar din România”. Mircea Tiberian „...Sunt prezentate succint, cu claritate și exemple bine alese, ipostaze ale limbajului muzical jazzistic, trăsături tehnico-stilistice vizând notația, armonia melosul, ritmul, structurile intonaționale. Este conceput de un subtil profesionist, de un pedagog cu har și un creator-interpret de elită, ce propune celor interesați un scurt Îndreptar pentru studiul improvizației muzicale, atât în stilul jazz, cât și în zona
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]