2,777 matches
-
larg - totuși, analizînd în detaliu, ne întrebăm, bunăoară, unde anume oferă oceanul exemplul unui pește înrudit, prin însușirile sale, cu blîndul și înțeleptul cîine? Numai blestematul rechin seamănă oarecum cu el, deși analogia e foarte vagă. Dar, deși oamenii uscatului nutresc îndeobște sentimente de profundă antipatie și repulsie față de creaturile mărilor și deși știm că marea este o veșnică terra incognita îîncît Columb a străbătut nenumărate lumi necunoscute, înainte de a o descoperi, la suprafața lor, pe cea din Occident); deși cele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prilejuia un sentiment atît de puternic, de camaraderie afectuoasă, încît am ajuns să le strîng mîinile fără încetare, privindu-i în ochi, cu duioșie, ca pentru a le spune: „O, dragii mei, de ce să ne mai dușmănim, de ce să mai nutrim unii față de alții vreo rîcă sau vreo invidie? Hai, să ne strîngem cu toții mîinile, să ne contopim unii cu alții, să ne topim cu toții în laptele și spermanțetul bunătății!“. O, de-aș putea să frămînt de-a pururi spermanțetul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care-și pierduseră puii, se apropiaseră de vas și-l însoțiseră un timp, scoțînd țipetele și gemetele acelea aproape omenești. Dar explicația aceasta nu făcu decît să-i tulbure și mai adînc pe unii dintre mateloți, deoarece mai toți marinarii nutresc în legătură cu focile un sentiment foarte superstițios, pricinuit nu numai de vaietele pe care le scot cînd sînt la ananghie, ci și de înfățișarea omenească a capetelor lor rotunde și a fețelor lor destul de inteligente, ce se înalță iscoditoare din apă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
existența unui număr de 126.010 muncitori și evoluția anunța o progresie mereu în creștere. Pe acest fond, de altfel, s-a realizat renașterea partidului socialist, după 1906, reconstituit fiind în 1910. Dar Ibrăileanu ignora aceste realități modificate și își nutrea în 1908-1909 aprecierile despre mișcarea socialistă pe prevederile programatice din 1885. Cât privește alăturarea socialismului pe același plan ideologic cu conservatorismul junimist eroarea nu e mai puțin evidentă. Dar despre aceasta nu mai insistăm aici, invitând cititorul interesat spre notele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și credem că preocupările lui cărturărești în domeniul teologic și istoric nu se vor opri aici. Apreciem volumul de față ca fiind un instrument de lucru necesar pentru teologii tomitani și un model de preocupare științifică pentru colegii mai tineri. Nutrind convingerea că este o lucrare valoroasă pentru Istoria Bisericii Române și pentru Istoria bisericească universale, utilă studenților dar mai ales celor preocupați de promovarea valorilor ecumenice actuale, recomand călduros această carte tuturor cititorilor. Prof. univ. dr. Petre Roman PREFAȚĂ Asistăm
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lăudată, cruzimea cade; adevărul este cercetat, minciuna este condamnată; înșelăciunea este acuzată, nevinovăția se recomandă; mândria se leapădă, smerenia se înalță; se predică pocăința, se arată că pacea trebuie urmată; se cere protecția împotriva dușmanilor, se făgăduiește eliberarea (sclavilor); se nutrește o nădejde sigură și ceea ce este mai presus decât toate acestea, sunt cântate tainele lui Hristos”. În viziunea nicetană, psalmodierea are un bogat conținut teologic. Prin cântarea psalmilor se repetă doctrina cu privire la Nașterea Mântuitorului și lucrarea Sa în lume. Sunt
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
american" a cărui emergență ar fi oglindit "tendința oligarhiei financiare din S.U.A. de a soluționa dificultățile economice și politice care au apărut în fața imperialismului american după ce-l de-al Doilea Război Mondial" (Haloșa: 1963, 14). Cel mai probabil, Moscova a nutrit rețineri în ceea ce privește angajarea într-un proiect de factură capitalistă care i-ar fi subminat credibilitatea ideologică și preeminența pe care o câștigase în estul continentului. Cu toate acestea, Stalin a cochetat cu ideea obținerii unui împrumut de la Statele Unite, însă necondiționat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în eroare a "maselor muncitorești". "Tito a trecut definitiv în lagărul imperialist. Ca orice trădător însă, se teme să mărturisească aceasta deschis, cu atât mai mult cu cât este silit să țină seama de adevăratele sentimente ale popoarelor Iugoslaviei, care nutresc o ură neîmpăcată împotriva imperialismului anglo-american" (Dej: 1952, 332; vezi și Moraru et. al.: 2002, 54). Următoarea acuză, care fusese clar specificată și în rezoluția Cominformului din anul precedent, viza diluarea fermității ideologice a PCI prin intermediul infuzării acesteia în întreg
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
existente astăzi în România, ar fi o nebunie să urmăm o politică neprietenoasă față de Uniunea Sovietică" (Burger: 2000, 170). Sau cel puțin independentă. Un amănunt pe care Pătrășcanu nu l-a înțeles și care, adăugat aversiunii pe care Gheorghiu-Dej o nutrea față de el, i s-a dovedit fatal. Tot referitor la relația României cu Uniunea Sovietică, Pauker recunoștea răspicat că era exclusă orice intervenție occidentală în defavoarea noii posturi geopolitice a țării. și că pretențiile politice ale Moscovei în ceea ce privește România nu suferă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
iar acea parte, relativ redusă, a elitei politice care urmărea modernizarea țării și orientarea spre Vest, s-a lovit de "Influența predominantă a Rusiei" care "a lucrat intens pentru a zădărnici astfel de planuri". Apoi, "A fi suspectat de a nutri sentimente patriotice era egal cu a fi exclus din funcțiuni publice. Servilitatea față de interesele Rusiei era un titlu de promovare... De la domn și până la cel mai modest funcționar, toți știau că slujba lor era la bunul plac al consulului rus
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
era un titlu de promovare... De la domn și până la cel mai modest funcționar, toți știau că slujba lor era la bunul plac al consulului rus...." (Marx: 1964, 174-175). Referindu-se la sentimentele populației față de puterea rusă, Marx nota: ""Țăranul român" nutrește pentru "muscal" (moscovit) numai ură" (Marx: 1964, 167). Comentariile sunt de prisos. Însemnări despre români invalida, cu cuvintele lui Marx, pretențiile istorice ale Moscovei asupra Basarabiei. Paul Niculescu-Mizil susține că a fost primul membru din conducerea partidului căruia i-a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la minoritatea evreiască și voi încheia cu etnicii germani., acestea trei fiind minoritățile cele mai consistente și totodată cele care au cauzat cele mai mari multe dileme orientării naționale integrative și mobilizatoare deopotrivă a leninismului romantic. Secretarul general al PCR nutrea o aversiune specială față de maghiari și evreii maghiari, aflăm dintr-un interviu luat fostului general, actualmente pensionat, Stefan Kostyal. Încă din tinerețe, afirmă acesta, "Ceaușescu era foarte naționalist, pot să spun chiar șovin. Nu avea boală atât pe evrei, cât
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
politică externă ale RSR în primii ani după acapararea puterii de către urmașul lui Gheorghiu-Dej. Potențialul economic al Marii Britanii nu a lăsat indiferentă RSR, aflată permanent în căutarea unor noi piețe de desfacere sau a dezvoltării know- how-ului tehnologic. Liderul PCR nutrea de asemenea speranța că ar putea convinge guvernul de la Londra sau companii britanice independente să înființeze, împreună cu statul român, companii cu capital mixt. În 1971, RSR fusese, așa cum am constatat, prima țară membră a CAER care, pentru a putea beneficia
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
patria noastră se îmbină cu dragostea pentru marea noastră eliberatoare, Uniunea Sovietică, cu internaționalismul proletar. Izvorând din recunoștința adâncă pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul imperialist și pentru ajutorul continuu multilateral ce ni-l acordă, dragostea și atașamentul ce le nutrește poporul nostru muncitor față de U.R.S.S. constituie consecința firească a atitudinii profund internaționaliste a popoarelor sovietice față de poporul nostru. Eliberarea noastră, construirea socialismului în patria noastră ar fi de neconceput fără existența U.R.S.S. și fără ajutorul ei permanent, frățesc
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dușmanilor poporului, dovedind prin fapte că merită încrederea înaltă ce le-a fost acordată de partid și popor. Devotamentul față de patrie al unui lucrător operativ se apreciază după felul în care își desfășoară activitatea el, după dragostea pe care o nutrește pentru munca sa, după simțul său de răspundere în executarea ordinelor ce îi sunt date. Numai acela care nu uită nici o clipă țelul pentru care luptă, numai acela care caută necontenit metode noi în vederea demascării și zdrobirii dușmanului, numai acela
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
îndoială că acești factori au ușurat mult activitatea organelor M.A.I. Așa cum s-a arătat însă în material, unele elemente dușmănoase din țară nu se bucură de succesele poporului nostru și continuă să desfășoare activități ostile regimului. Aceste elemente mai nutresc încă speranța în schimbarea orânduirii noastre și ori de câte ori se înrăutățește situația internațională ridică capul (sic!), trec la acțiune. Evenimentele din Indochina de la sfârșitul anului trecut, războiul din Vietnam, puciul militar din Grecia, recentul conflict armat din Orientul Apropiat, ne-au
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
putere �nc�ț a c? zut la p? m�nt �n fă? a trecerii semizeului; semizeu care nu ne? a mai p? r? sit niciodat? sufletele dup? aceea. �ntreaga noastr? genera? ie vrea s? se identifice cu el. Vorbim limba lui Eminescu, nutrim g�ndurile lui ? i dorim s? ducem via? a lui curat? , dedicat? doar ?? rîi noastre, o via?? plin? de sacrificii, (o via??) care nu sim? ea dec�ț dispre? pentru r? spl?? ile materiale, o via?? care respinge ideea interesului personal. O
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toate c? portretele sale erau mai cur�nd istorice, umane ? i psihologice dec�ț artistice. Jurnalistică să putea fi mi? c?tor de frumoas? , dar poezia să era de o mic? valoare literar?. Iorga a scris numeroase piese de teatru ? i nutrea ambi? ia de a deveni un autor de teatru dramatic ? i popular, dar aspectele rela? iilor lui cu scenă demonstreaz? naivitatea să, c? ci scria f? r? s? fie familiarizat cu problema teatrului, cu punerea �n scen? a pieselor etc. Numeroasele piese
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
24. Dintre copii, fetelor le? a mers mai bine dec�ț b? ie? ilor. Doamna Zulnia pomenea mereu de descenden? a ei din neamul Dr? ghici ? i dorea că nepoatele ei s? se m? rîțe bine. Mircea era vanitos ? i egocentrist, nutrind ambi? ia de a? l �nlocui pe Iorga �n fruntea partidului ? i a ziarului ? i �ntre? în�nd rela? îi cu legionarii. Valentin ducea o via?? lipsit? de ambi? îi, iar ? tefan scria versuri pe care nu toat? lumea le aprecia. Sensibilitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu intelectualii rom�ni din Bucovina. A scris o carte despre experien? ele sale: Neamul rom�nesc �n Bucovina. �n Rom�nia, a publicat o carte despre domnia lui ? tefan cel Mare, care a ap? rut ulterior ? i �n limba german? 140. Iorga nutrea sentimente profunde fă?? de ? tefan cel Mare ? i de starea ?? rănilor din Bucovina. Aceste sentimente i? au provocat o viziune aproape mistic?. Vinerea Mare ? i noaptea �nvierii s�nt mai importante dec�ț Cr? ciunul �n ?? rile ortodoxe. Iorga a asistat la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia din timpul serii aducea a �nfl? c?rare revolu? ionar?; dac? Iorga ? i?ar fi f? cut apari? ia, ar fi putut fi conduc? torul unei lovituri; mul? imea �l a? tepta. Dar l? au a? teptat �n zadar; departe de a nutri idei revolu? ionare, Iorga st? tea �n apartamentul lui, speriat de ceea ce se �nt�mpla datorit? influen? ei lui. A?a cum �? i amintea familia, se temea s? nu fie chemat s? dea socoteal?. A fost �n cele din urm? chemat la circa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1913, atunci c�nd Partidul Socialist Maghiar a propus solu? îi de stopare a maghiariz? rîi, Iorga a reac? ionat imediat: �Te po? i �mp? că cu moartea o singur? dat? , atunci c�nd �? i dai duhul�205. Iorga nu nutrea nici o animozitate personal? fă?? de unguri. Atunci c�nd ace? tia au adus din Turcia trupul eroului lor na? ional, Francisc R�k�czi, Iorga remarcă: �Ungurii nu l? au uitat nici sub st? p�nirea austriac? , nici acum. Ace? ți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de partea Alia? ilor. C�teva cuvinte acum despre primul-ministru Ionel Br? tianu, fiul unuia dintre ctitorii Rom�niei moderne, ? i despre rela? iile dintre el ? i Iorga. Iorga ? i?a exprimat de nenum? rate ori p? rerile despre Br? tianu. Nutrea o ostilitate �ncr�ncenat? fă?? de acesta. Iorga gre? ea trat�ndu? l astfel pe Br? tianu. Dar, �n compară? ie cu Br? tianu, Iorga era o fiin?? uman? mai bun? ? i mai moral? (at�ț �n via? a privat? , c�ț ? i �n cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga a declarat c? �n timp ce toat? lumea se g�ndea la bani, iat? un erou care nu voia s? devin? erou, f? r? m?car s? ? ție c? era �un simbol de valoare al ?? rîi sale�. Dar prietenia sincer? nutrit? de Iorga fă?? de Statele Unite avea unele limite. Nu avea nici un pic de r? bdare cu filosofi obscuri de talia senatorului Borah din statul Idaho. �n 1931, ca prim? ministru, Iorga nu a considerat c? ar fi sub demnitatea să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aceasta se va numi �Actul de la 4 ianuarie� (dată la care a fost publicat). Succesiunea a fost remis? prin? ului Mihai. Un Consiliu de Regen?? urma s? exercite prerogativele regale p�n? c�nd acesta �mplinea v�rsta legal?. Dar Iorga nutrea afec? iune fă?? de prin? ul Carol ? i acest considerent emo? ional f? cea că totul s? treac? prin acest filtru. Iorga a continuat s? aib? rela? îi foarte bune cu prin? esa Elenă, care, dup? ce Carol a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]