9,387 matches
-
Berza, Artur Stavri, R. D. Rosetti, V. Podeanu, D. Teleor, C. Xeni, Raul Stavri, Șt. Cruceanu, I. Costin, C. Z. Buzdugan. O participare consistentă este aceea a lui D. Anghel, cu poezii proprii și traduceri. Jean Bart publică schițe și nuvele, S. Sanielevici, articole și cronici literare. Din ianuarie 1899, conducerea suplimentului este luată de C. Mille, care schimbă și echipa redacțională. Se retrag A. Stavri și S. Sanielevici, încep să scrie Emil D. Fagure, Th. Cornel, C. Al. Ionescu-Caion și
ADEVARUL DE JOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285185_a_286514]
-
naturalistă sau de un realism obiectiv: schițele lui Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), I. A. Bassarabescu, C. Mille, portretele lui C. Bacalbașa, povestirile despre ocnași ale lui Gh. Becescu-Silvan ș.a. I. Adam tipărește schițe despre satul moldovenesc, D. Marinescu-Marion încearcă în nuvele, pe care le subintitulează „hazlii”, să descrie viața de mahala. În 1895, Tr. Demetrescu publică mai multe Poeme în proză, povestiri și însemnări cu caracter autobiografic. Al. Macedonski colaborează cu un „pastel în proză” intitulat Soare și grâu și cu
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
subintitulează „hazlii”, să descrie viața de mahala. În 1895, Tr. Demetrescu publică mai multe Poeme în proză, povestiri și însemnări cu caracter autobiografic. Al. Macedonski colaborează cu un „pastel în proză” intitulat Soare și grâu și cu alte povestiri. O nuvelă romanțioasă, cu toate însemnele unei scrieri juvenile, Pe terasă, îi aparține lui Gr. Pișculescu (Gala Galaction). Printre scriitorii străini, prezentați în articole ce caută să surprindă o notă caracteristică, se numără Gogol, Turgheniev, Dostoievski, Ada Negri, Anatole France. S-au
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
vedere și mișcarea culturală sau teatrală din Transilvania. A tradus din literatura maghiară un roman de Fekete Francisc și proză de Jókai Mór, Móricz Zsigmond ș.a. În afara cărților apărute în deceniile patru și cinci, definitivase o serie de manuscrise (romane, nuvele, teatru) din care n-a mai publicat decât, drastic epurat, volumul Memorii (1969). A fost membru al Sindicatului presei române din Ardeal și Banat. Activitatea literară a lui A. este o prelungire a celei de ziarist militant. Un acut sentiment
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
susține literatura inspirată din realitatea socială autohtonă. Delavrancea publică suita de articole O familie de poeți (despre Carol Scrob, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, Theodor Șerbănescu), care conține numeroase critici la adresa direcției junimiste, și Din cultura noastră, precum și întâia formă a nuvelei Hagi-Tudose, sub titlul Hagiu. Al. Vlahuță e prezent cu poezia Mamei, C. Mille cu mai multe poezii, la fel ca O. Carp și Artur Gorovei, iar Petre Ispirescu publică basme. Așa cum se înțelege din rubrica „Poșta redacției”, C. Dobrogeanu-Gherea promisese
LUPTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287931_a_289260]
-
literar al Teatrului „C. I. Nottara” din București. Prima carte a lui L., Nufărul roșu (1950), este un roman pentru copii scris în maniera didactică a lui Arkadi Gaidar, dar și a altor autori sovietici „la modă”. În general, povestirile, nuvelele, scenariile de film și romanele lui se adresau copiilor și adolescenților, încadrându-se în cerințele oficiale, care vizau „educarea” și „integrarea” în societate, în sistem. Propaganda ideologică este însă slujită de prozator cu mijloacele unor specii de consum - literatura polițistă
LUSCALOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287936_a_289265]
-
VIII.1938, Trușeni - Chișinău), prozator. Este absolvent al Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1960). Colaborează la „Tinerimea Moldovei” și „Moldova socialistă”. Cartea de debut a lui M., culegerea Povestiri, apărută în 1962, include o suită de nuvele pe teme rurale, situate la hotarul dintre schița publicistică și povestirea propriu-zisă. Romanul Semne bune anul are (1965) este afectat de sociologism vulgar, ca și alte scrieri : Piatra de temelie (1980) și nuvelele din Botezul (1984). Pe de altă parte
MADAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287947_a_289276]
-
apărută în 1962, include o suită de nuvele pe teme rurale, situate la hotarul dintre schița publicistică și povestirea propriu-zisă. Romanul Semne bune anul are (1965) este afectat de sociologism vulgar, ca și alte scrieri : Piatra de temelie (1980) și nuvelele din Botezul (1984). Pe de altă parte, romanele Spicul visului (1973), Cruciș de săbii (1977), ce evocă personalitatea lui Dimitrie Cantemir, și povestirea Calea lupilor (1989), consacrată figurii spătarului Nicolae Milescu, folosesc un limbaj ușor arhaizat, alimentat de maniera stilistică
MADAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287947_a_289276]
-
Palestina” (1939-1941) și a înființat colecțiile „Biblioteca socială” și „Biblioteca umorului universal”. În 1953 primește Premiul de Stat pentru romanul Domnul general guvernează. Editorial, L. debutează cu pamfletul-fabulă Coada lui To, apărut, probabil, în 1918. În volumul de schițe și nuvele Hodge-Podge (1928), la fel ca și în Mesia poate să aștepte (1933) sau în Ghettouri (1939), schițează cu vervă și umor, dublate de o firească înțelegere și simpatie față de destinele oamenilor de rând, câteva portrete de evrei, surprinzând mentalitatea lor
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
Arghezi („mărțișoare” și tablete satirice), alături de Scarlat Callimachi, Șt. Roll, F. Aderca, Victor Eftimiu, Tudor Mușatescu, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide. Tot proză scriu și Gh. Vlădescu, Otilia Ghibu-Silviu, Ad. Byck, Dimitrie Lesnea, Ion Pribeagu, Vasile Găină ș.a. Apar nuvele fanteziste, istorice (pe subiecte chinezești și japoneze), semnate de C. Gane, Gh. Brăescu, V. Demetrius, Margareta Nicolau ori transpuse din alte literaturi. Poezie dau Ion Minulescu, Adrian Maniu, Tudor Arghezi, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide, P. Ioanid
MAGAZINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
Alice Gabrielescu; E. Achille, Deteste (D. Stănescu), Ana Canarache, G. Rădulescu, Ad. Byck transpun proză de André Maurois, Aldous Huxley, A.P. Cehov, Franz Kafka, Mario Bontempelli, René Dunan, H. Kesten, Albert Joachim Fischer, High Wiley, F.T. Marinetti ș.a. Se traduc nuvele și romane de Agatha Christie, Henri Robert, Knut Hamsun, Wilkie Collins, D. Ph. Williamson, Rosita Girardot, Stephen Leacock, Aldous Huxley, dar și piese de Shakespeare, G.B. Shaw, Somerset Maugham, André Brisson. Se remarcă și interesul pentru studiile de sociologie ale
MAGAZINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
a monarhiei, logica strânsă și captivantă a celor mai multe articole au făcut din L. unul dintre cele mai citite jurnale ale epocii. Publicația a inclus în paginile sale și coloane de literatură și critică literară. S-au reprodus numeroase schițe și nuvele de Al. Vlahuță, Calistrat Hogaș, Duiliu Zamfirescu, I. N. Roman, Paul Bujor și N. Volenti, s-au publicat fragmente din romanul Dinu Milian al lui C. Mille, scriitor căruia i-au apărut și câteva schițe „după natură”, fiind evidentă orientarea
LUPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287933_a_289262]
-
Gheorghe din Moldova ș.a.) ori numai când a socotit că puteau servi intereselor politice ale momentului. Din când în când, în afara unor romane mediocre în foileton, datorate unor scriitori ca Ad. Belot, Paul Bourget, A. Matthey, apăreau și schițe ori nuvele de Balzac (Războiul civil), Flaubert (un fragment din Doamna Bovary), Alphonse Daudet, Georges Courteline, Henri Murger, Maurice Rollinat. Dar preferința redactorilor merge către reprezentanții naturalismului francez, cu deosebire spre Émile Zola, din care se traduc Nantas, Preotul Mouret, Pentru o
LUPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287933_a_289262]
-
noastre (1979), arătându-se un analist perspicace al actualității și al fenomenelor vieții, un bun stilist. Scrie și proză în spiritul literaturii SF: Bărbații Universului (1980), Mâine, când ne vom întâlni pe Pământ (1989) și Tăierea capului (1995). A publicat nuvele și un roman pentru copii, Artefact (1989). Câteva dintre scrierile de anticipație ale lui M. au fost traduse în limbile rusă, ucraineană, franceză, germană, chineză, lituaniană, letonă, estonă ș.a. SCRIERI: Noi și gândurile noastre, Chișinău, 1979; Bărbații Universului, Chișinău, 1980
MANASCURTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287975_a_289304]
-
din Chișinău (1956), lucrează ca redactor-șef al publicației „Scânteia leninistă”, șef de secție și redactor la Studioul Moldova-Film (1963-1969), iar din 1970 până la sfârșitul vieții este corespondent pentru Republica Moldova al săptămânalului „Literaturnaia gazeta” din Moscova. Debutează cu volumul de nuvele Revedere (1957), urmat de Firicel de iarbă verde (1959) și La Piatra Cucului (1963). Caracteristica scrisului lui M. din anii de început este evocarea istorică de sugestie sadoveniană, având în centru personalități precum mitropolitul Varlaam sau Ion Creangă. Începând cu
MALARCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287969_a_289298]
-
și „Învățătoriul poporului” (1848), la ultimele două fiind și redactor împreună cu Aron Pumnul. Într-o perioadă când preocupările pentru literatură erau sporadice printre cărturarii și publiciștii ardeleni, M. are meritul de a fi cultivat poezia, meditația în proză, povestirea și nuvela, chiar dacă valoarea scrierilor sale este modestă. A scris elegii stângace, meditații în proză despre viață și moarte, despre trecerea timpului, uneori într-o limbă surprinzător de fluentă, precum și câteva povestiri și nuvele (Tatiana, Avesalom, Tetera Cazacul ș.a.). Sub semnătura lui
MANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
fi cultivat poezia, meditația în proză, povestirea și nuvela, chiar dacă valoarea scrierilor sale este modestă. A scris elegii stângace, meditații în proză despre viață și moarte, despre trecerea timpului, uneori într-o limbă surprinzător de fluentă, precum și câteva povestiri și nuvele (Tatiana, Avesalom, Tetera Cazacul ș.a.). Sub semnătura lui, dar fără a fi originale, au apărut numeroase aforisme și cugetări, alegorii în proză, anecdote. A pus în circulație, prin scurte traduceri sau prelucrări din franceză, germană, maghiară, poate și din engleză
MANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
îi sintetizează coordonatele poeziei: versul erotic ocazional (cu formele predilecte - catrenul, madrigalul) și versul epigramatic, ironist. Proza - Schițe, oarecum vesele (1966), Curățitorii de pete (1974) - nu e lipsită de nerv, narațiunea are dialoguri vii și câteva personaje cu contur pregnant. Nuvelele și povestirile surprind lumea magistraților, a judecătorilor și oamenilor politici din capitală și din orașul provincial, personaje în fond tipice, cum sunt și moravurile politice surprinse. Corupția morală și politică este tratată în maniera lui I.L. Caragiale, dintr-o perspectivă
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
a face literatură. SCRIERI: Zări senine, București, 1908; Floarea Tibrului, București, 1916; Răzbunarea lui moș Antohi, București, 1921; Grădina raiului, București, 1922; Orizonturi, București, 1927; Brândușa, București, 1929; Cumpăna vremii, București, 1943. Traduceri: Guy de Maupassant, Sicilia. Messina, București, 1909, Nuvele din război, București, 1909, Pe coastele Italiei, București, 1909, Pe coastele Africei..., București, 1909, Dolofana, București, 1910, Răzbunarea, București, 1915; Honoré de Balzac, Călăul, București, 1910; Alphonse Daudet, Tartarin în Alpi, București, f. a. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, „Zări senine”, VLT
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
Soarele umbrei”, București, 1997; Proza mea cu Bacovia, București, 2001; Între DA și NU, pref. Doina Uricariu, București, 2002. Repere bibliografice: Sonia Larian, „Teatrul operațiunilor”, VR, 1971, 4; Dumitru Micu, „Povestindu-vă”, CNT, 1978, 26; Eugen Budău, De la povestire la nuvelă. Marcel Marcian, ATN, 1986, 7; Dicț. scriit. rom., III, 70-71; Popa, Ist. lit., I, 1064. N.I.
MARCIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288003_a_289332]
-
obște la mănăstirea Cernica, locuind în fosta chilie a lui Tudor Arghezi. Sunt trecute în revistă ruptura cu viața de călugăr și angajarea în publicistica militantă de stânga, supralicitată în critica anilor ’50. În mod semnificativ, M. deplasează accentul de pe nuvela Uzina vie, cu tematică proletară, către povestirea Ploaia din iunie, înfățișând viața țăranilor din Bărăgan; drept consecință, viziunea realistă a lui Sahia este considerată de „coloratură umanist-socială”, și nu o prefigurare a realismului socialist. Cartea sa de căpătâi este Ioan
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
socialist. Cartea sa de căpătâi este Ioan Slavici, prima monografie dedicată marelui clasic. Exegetul procedează metodic, abordând în capitole speciale opiniile estetice ale lui Slavici și trăgând concluzia, exagerată, că acesta ar fi un teoretician al fenomenului artistic. Sunt analizate nuvelele, romanele și piesele de teatru, scriitorul fiind definit drept cel mai reprezentativ pentru realismul etic ardelean. Un loc aparte este rezervat preocupărilor folclorice, fiind comentată cu o atenție deosebită povestea Zâna Zorilor, o reușită a basmului cult românesc. În alte
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
1940 și intitulat Nu vă credeți, iar numărul 1-4/2001 conține două poeme inedite de G. Bacovia (Sunt și Dialog). Proza restituită reprezintă în egală măsură un eșantion compozit, mergând de la romanul realist sau memorialistica descriptivistă până la povestirea romantică ori nuvela psihologică. Nume sonore concură la configurarea unui peisaj epic spectaculos. În primele trei numerele din 1970 Perpessicius și Corin Grosu publică romanul sadovenian Mariana Vidrașcu, în numărul 3/1971 sunt incluse pagini memorialistice aparținând lui Anton Holban, numărul 2/1972
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
Blaga, cu o postfață de Ion Vlad. Mai sunt de semnalat proze aparținând lui Gib I. Mihăescu (variante la Brațul Andromedei, 1/1978), Ion Agârbiceanu (1/1983), Marin Preda (3/1984), Zaharia Stancu, M. Blecher, Hortensia Papadat-Bengescu (varianta definitivă a nuvelei Rochia miresei, 4/1989), Ion Vinea (povestirea Mireasmă pe calvar, 1/1990), Mircea Vulcănescu (prozele Rada, Spre casă, Prin miriște, 1-2/1996), G. Bacovia (poemele în proză Tăcere de savant și Oameni civilizați, 1-4/2001). Publicația oferă tiparului și texte
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
1968; Boris Vian, Spuma zilelor, pref. trad., București, 1969; Calderón de la Barca, Viața e vis, București, 1970; Miguel de Cervantes, Teatru, pref. Ileana Georgescu, București, 1971 (în colaborare), Muncile lui Persiles și ale Sigismundei. Istorie septentrională, pref. trad., București, 1980, Nuvele exemplare, introd. trad., București, 1981; T. S. Eliot, Patru cvartete, București, 1971; Bernard-Philippe Groslier, Templele din Angkor. Oameni și pietre, București, 1971; Vicente Aleixandre, Umbra paradisului, București, 1972; Katharine Everett Gilbert, Helmut Kuhn, Istoria esteticii, pref. Titus Mocanu, București, 1972
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]