4,211 matches
-
învățători în Comuna Baea județul Suceava. Până a nu veni războiul din 1916-1918 am lucrat alături de înțeleptul și vrednicul învățător Neculai Stoleriu, luând parte la toate trebile de samă: înființarea Casei de sfat și cetire, cea dintâi din țara noastră; Obștea Tărnicuța, Societatea flăcăilor,etc. Eu eram însărcinat să scriu articolașe pe înțelesul țăranilor și să le duc la nașul N.Stoleriu. Și când dintr-o pricină oarecare nu puteam duce, apoi nu eram cruțat nici de feli de nașul N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nu pot lua hotărâri pentru un sat întreg și nici n-au această putere dată de sat în nici un chip, ori pot fi niște putregaiuri ale satului nostru. Cum că noi stăm aici de mult este și contractul încheiat de obștea locuitorilor Bogata cu inginerul Lt.Al.Drăghicescu din București la 1899 când a verificat împroprietărirea de la 1864, autentificat de tribunalul Județului Fălticeni sub nr.491 din 1899 iulie în 14. Și nu ne știm veniți din nici o parte a lumii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
interese economice ale membrilor. În agricultura României primele încercări de închegare a unei mișcări cooperatiste s-au manifestat după înfăptuirea reformei agrare din 1864, cooperativele agricole luând, în principal, forma băncilor populare sau a caselor de credit rural și a obștilor de cumpărare și arendare de terenuri. Răspândirea ideilor cooperatiste în lumea satelor s-a bucurat de sprijinul unor personalități importante din viața economică, socială și politică a țării. Între aceștia amintim pe: Ion Ionescu de la Brad, Spiru Haret, Vintilă I.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperative integrale, în care producția și consumul se făceau în comun; agapele primilor creștini care erau forme asemănătoare cooperativelor de consum, în care aprovizionarea și consumul se făceau în comun. Pe teritoriul României de astăzi populația rurală era organizată în obștii sătești încă înainte de venirea romanilor. La nivelul unei obștii proprietatea asupra pământului era în devălmășie, adică, pământul nedistribuit pentru folosința personală a familiei era lucrat în comun, islazurile erau folosite și ele în comun, iar exploatarea pădurilor se făcea tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în comun; agapele primilor creștini care erau forme asemănătoare cooperativelor de consum, în care aprovizionarea și consumul se făceau în comun. Pe teritoriul României de astăzi populația rurală era organizată în obștii sătești încă înainte de venirea romanilor. La nivelul unei obștii proprietatea asupra pământului era în devălmășie, adică, pământul nedistribuit pentru folosința personală a familiei era lucrat în comun, islazurile erau folosite și ele în comun, iar exploatarea pădurilor se făcea tot în comun. Formele de activități de grup menționate mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
întotdeauna în favoarea marelui arendaș sau proprietar. Acestea au fost condițiile istorice și economice în care au apărut primele asociații rurale sub forma obștiilor de arendare, prin care țăranii se asociau în vederea arendării unor moșii. Apariția ideii de înființare a unor obștii de arendare s-a datorat și unei cauze de ordin administrativ, și anume, de multe ori proprietarul unei moșii prefera să arendeze terenul unor străini, decât sătenilor, datorită dificultăților în încasarea arenzilor de la un număr mare de mici arendași în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1908 și 1910. Evoluția acestei forme de cooperative agricole în perioada 1903 1917 a fost cea prezentată în tabelul 3. 2. Din datele tabelului se poate observa încrederea tot mai mare pe care a dobândit-o exploatarea terenurilor agricole prin intermediul obștilor de arendare. Datele pentru anul 1917 se referă numai la obștiile din teritoriile ocupate de către germani. În afara acestei forme de cooperație, o realitate in agricultura românească din această perioadă o constituiau și obștiile de cumpărare de moșii, care au avut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
vechiul regat. Potrivit decretului mai sus menționat, operațiile de parcelare a terenurilor expropriate și de vânzare a acestora către țărani, urmau să se facă prin Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, nou înființată. Această instituție a primit sarcina înființării de obștii de cumpărare, pentru darea în folosință a terenurilor expropriate. Obștiile de împroprietărire, care urmau să ia în folosință întreaga suprafață expropriată, nu erau cooperative în adevăratul înțeles al cuvântului, deoarece ele au fost înființate în mod forțat de către legiuitor pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
legiuitor pentru a le folosi drept instrumente tehnice pentru împroprietărirea țăranilor. Ele se conduceau după vechea lege a băncilor populare, funcționau pe baza unui statut care cuprindea drepturile și obligațiile membrilor și modul cum trebuia să fie exploatată moșia. Administrarea obștei era încredințată unui consiliu de administrație format din mandatari la care se adăuga un administrator agronom care se ocupa de organizarea și conducerea exploatării terenurilor. Spuneam mai înainte că obștiile de împroprietărire nu puteau fi considerate cooperative, deoarece ele erau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
râvnă ca logofătul de altă dată, va măsura țăranilor, cu lanțul sau cu prăjina, pământul boeresc, iar de producțiunea agricolă se va îngriji cel de sus"62. Ca urmare a refuzului unei părți a țărănimii de a se asocia în obștii de împroprietărire, acestea au fost puse spre lichidare la sfârșitul anului 1919. Reforma agrară de după primul râzboi mondial, așa cum a fost ea concepută, a produs o importantă schimbare în viața economică și socială a țării, răsturnând însăși concepția privind dreptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Codului Cooperației. Aceasta avea următoarele atribuțiuni: îndrumarea și controlul tehnic al exploatațiilor agricole pentru îmbunătățirea metodelor de cultură, aprovizionarea cu mașini și unelte agricole, asigurarea creditelor necesare (atunci când se impunea acest lucru), organizarea vânzării în comun a cerealelor produse de obștii (împreună cu Centrala Cooperativelor sătești). Aceste probleme cu care se confruntau micii producători agricoli au deschis calea unor noi forme de cooperație în agricultura interbelică ( în afara băncilor populare și a obștiilor de arendare). Astfel, Victor Pienescu în lucrarea "Cooperația" distingea la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
55,3% din numărul total al cooperativelor existente în acea vreme (7151), o dețineau cooperativele de credit și economie iar restul de 44,7% erau cooperative din celelalte categorii (numite de către autor "Cooperative economice"). Cu toate că în urma înfăptuirii reformei agrare numărul obștilor de arendare s-a redus forate mult, această formă de cooperative a continuat să se dezvolte și după 1920, Dezvoltarea a fost însă mai redusă datorită faptului că o mare parte a terenurilor marii proprietăți și latifundiilor au trecut în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
producției. Evoluția obștiilor de arendare este prezentată în tabelul 3.4. Cu toate că în urma reformei agrare proprietatea rurală a fost modificată în favoarea proprietății țărănești, lipsa de pământ încă se resimțea. Aceasta a fost cauza pentru care au început să se constituie obștii de cumpărare de pământ. Numărul acestora a crescut foarte mult până în 1929, urmând evoluția obștilor de arendare de dinainte de război. Constituirea acestui tip de cooperative a fost favorizată și de către legea pentru reforma agrară care prevedea dreptul de preemțiune al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
proprietatea rurală a fost modificată în favoarea proprietății țărănești, lipsa de pământ încă se resimțea. Aceasta a fost cauza pentru care au început să se constituie obștii de cumpărare de pământ. Numărul acestora a crescut foarte mult până în 1929, urmând evoluția obștilor de arendare de dinainte de război. Constituirea acestui tip de cooperative a fost favorizată și de către legea pentru reforma agrară care prevedea dreptul de preemțiune al statului, prin intermediul Casei Centrale a cooperației și Împroprietăririi țăranilor, la cumpărarea conacelor și moșiilor de peste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
tip de cooperative a fost favorizată și de către legea pentru reforma agrară care prevedea dreptul de preemțiune al statului, prin intermediul Casei Centrale a cooperației și Împroprietăririi țăranilor, la cumpărarea conacelor și moșiilor de peste 50 de hectare. Tabelul 3.4 Evoluția obștilor de arendare în perioada 1923 1928 Anul Numărul obștiilor Numărul membrilor Suprafața arendată (ha) Arenda plătită (lei) 1923 102 16472 51554 7071693 1924 125 18498 47810 13761192 1925 123 16607 53936 21851307 1926 119 14869 41451 21481014 1927 133 12289
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
145 12596 25614 17800000 Sursa: C. Moldoveanu, "Organizarea agriculturii prin cooperație", p.146 Evoluția asociațiilor de cumpărare de pământ este prezentată în tabelul 3.5. Tabelul 3.5 Evoluția obștiilor de cumpărare de pământ în perioada 1923 1929 Anul Numărul obștilor Numărul membrilor Suprafața cumpărată (Ha.) Prețul de cumpărare 1919/23 104 15340 46401,76 134324954 1924 177 22069 61109,22 370484980 1925 213 61142,00 543131622 1926 297 32149 78637,00 772662964 1928 374 30838 86256,00 1310000000 1929 339
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
177 22069 61109,22 370484980 1925 213 61142,00 543131622 1926 297 32149 78637,00 772662964 1928 374 30838 86256,00 1310000000 1929 339 30165 74245,00 1018000000 Sursa: C. Moldoveanu, "Organizarea agriculturii prin cooperație", p.147 Pe măsura lichidării obștilor de împroprietărire, agricultorii mici și mijlocii au constituit alte tipuri de asociații rurale care aveau drept scop, fie exploatarea mai rațională a pământului, fie aprovizionarea agriculturii cu input-uri, fie valorificarea producției agricole. Acestea urmăreau intensificarea producției agricole și îmbunătățirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din decembrie 1918 referitor la împroprietărirea țăranilor cu terenurile expropriate de marii proprietari. Instituția însărcinată cu punerea în aplicare a prevederilor acestei legi a fost Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, care avea, printre altele, și rolul de a constitui obștii de împroprietărire care să ia în folosință terenurile expropriate până la darea lor în proprietate. Așa cum am mai spus într-un alt subcapitol acestea nu pot fi considerate cooperative în adevăratul înțeles al cuvântului, ci simple instrumente aflate la dispoziția statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
făurirea societății socialist multilateral dezvoltate", întărirea alianței dintre clasa muncitoare și țărănime, creșterea conștiinței socialiste a țărănimii, creșterea bunăstării țărănimii, satisfacerea nevoilor de consum ale populației și ale economiei naționale. Eliminarea "exploatării omului de către om" în agricultură Formele cooperației agricole Obștii de arendare și de cumpărare de pământ, cooperative de servicii (credit, aprovizionare, vânzare etc.), cooperative mixte Cooperative Agricole de Producție cu profil de activitate mixt Adeziunea membrilor Liberă și voluntară fără nici o constrângere din partea statului sau a vreunui partid În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sătești și a casei lor centrale" din anul 1903. Evoluția formele asociative, în principal a obștiilor de arendare și cumpărare, au fost influențate negativ de reforma agrară inițiată în 1921. Pentru punerea în aplicare a prevederilor legii au fost constituite obștii de împroprietărire, care nu pot fi considerate cooperative pentru erau înființate și folosite de stat ca instrumente pentru aplicarea reformei. În perioada 1918-1942 s-a înregistrat o diversificare a formelor de cooperative, apărând: cooperative forestiere, cooperative de credit, cooperative de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
considerate cooperative pentru erau înființate și folosite de stat ca instrumente pentru aplicarea reformei. În perioada 1918-1942 s-a înregistrat o diversificare a formelor de cooperative, apărând: cooperative forestiere, cooperative de credit, cooperative de consum, cooperative de lăptărie, cooperative viticole, obștii de cumpărare și arendare. Unul dintre marile neajunsuri care a afectat negativ dezvoltarea cooperației pînă în 1945 a fost lipsa unei legi corespunzătoare care să reglementeze funcționarea tuturor tipurilor de cooperative. Astfel, deși legea de la 1903 a asigurat baza legală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sau în proprietatea statului) în situațiile în care, din diferite motive, nu pot fi restituite terenurile deținute în proprietate în momentul deposedării. Legea 1/2000 prevede și posibilitatea restituirii terenurilor forestiere ale foștilor membri ai formelor asociative de proprietate ( composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate și alte forme asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
situațiile în care, din diferite motive, nu pot fi restituite terenurile deținute în proprietate în momentul deposedării. Legea 1/2000 prevede și posibilitatea restituirii terenurilor forestiere ale foștilor membri ai formelor asociative de proprietate ( composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate și alte forme asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează la titular "composesorat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
răzeșești nedivizate și alte forme asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează la titular "composesorat", "obște de moșneni", "obște de răzeși" etc. Din aceste prevederi rezultă că pădurile respective vor fi exploatate tot sub formă asociativă, respectându-se statutele formelor asociative admise de legislația statului român în perioada anilor 1921-1940 (art.27). Există posibilitatea reapariției asociațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
alte forme asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează la titular "composesorat", "obște de moșneni", "obște de răzeși" etc. Din aceste prevederi rezultă că pădurile respective vor fi exploatate tot sub formă asociativă, respectându-se statutele formelor asociative admise de legislația statului român în perioada anilor 1921-1940 (art.27). Există posibilitatea reapariției asociațiilor forestiere din perioada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]