5,719 matches
-
ei. Într-o manieră politicoasă dar fermă, ea redirecționează continuu conversația către detaliile tehnice, concentrându-se asupra rezolvării problemelor mai degrabă decât asupra cauzelor sau greșelilor. Iată o altă modalitate de a preveni apariția agresiunii verbale: Heather (pe un ton ostil): Am auzit că i-ai fi spus șefului că sunt disponibilă pentru deplasarea la Cincinnati. John: Ai auzit greșit. Vrei să știi ce i-am zis șefului? Heather (tot iritată): Nu glumi cu mine, John. Ce i-ai spus? John
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
E o idee bună. Soluția împiedicării iritării lui Heather de a se transforma într-un atac verbal pe care îl va regreta constă în disponibilitatea lui John de a furniza informații care să clarifice lucrurile. Nu mușcă din momeala tonului ostil al lui Heather și nu răspunde focului cu foc; dimpotrivă, îi vorbește cu calm despre problema care o interesează. În momentul în care este convinsă că John nu a folosit-o pentru a își rezolva propriile probleme, se liniștește. La
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
companie „oferă un mediu îngrozitor de lucru” îi va trimite pe cei mai buni candidați în altă parte. Expertul în relații umane dr. Susan Elgin are o listă a pericolelor personale la care sunt expuși agresorii sau victimele abuzului verbal: „Limbajul ostil vă poate omorî la fel de bine precum o poate face șofatul ostil. Limbajul ostil rănește, dă naștere la frustrări și îi năucește pe oameni; prejudiciul apare în timp, iar rănile nu sunt ușor de detectat. Expunerea la agresiunea verbală cronică nu
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
mai buni candidați în altă parte. Expertul în relații umane dr. Susan Elgin are o listă a pericolelor personale la care sunt expuși agresorii sau victimele abuzului verbal: „Limbajul ostil vă poate omorî la fel de bine precum o poate face șofatul ostil. Limbajul ostil rănește, dă naștere la frustrări și îi năucește pe oameni; prejudiciul apare în timp, iar rănile nu sunt ușor de detectat. Expunerea la agresiunea verbală cronică nu lasă urme sau răni vizibile, însă reprezintă premisa garantată pentru ulcere
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
candidați în altă parte. Expertul în relații umane dr. Susan Elgin are o listă a pericolelor personale la care sunt expuși agresorii sau victimele abuzului verbal: „Limbajul ostil vă poate omorî la fel de bine precum o poate face șofatul ostil. Limbajul ostil rănește, dă naștere la frustrări și îi năucește pe oameni; prejudiciul apare în timp, iar rănile nu sunt ușor de detectat. Expunerea la agresiunea verbală cronică nu lasă urme sau răni vizibile, însă reprezintă premisa garantată pentru ulcere, dureri de
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
extensie, oricui îi ajunge la urechi de tratamentul aplicat acelui individ, că eforturile de a trece dincolo de barieră către context și spre conținut este întâmpinat de asalturi verbale. [diagrama: context conținut barieră] Agresiunea verbală ca semnal de alarmă pentru intențiile ostile Cele mai multe mamifere transmit semnale vizibile care pun în gardă că sunt gata de luptă. Caii își lipesc urechile de cap și își arată dinții. Câinii mârâie, își dezvelesc dinții și își zburlesc părul pe spate. Unii pești își schimbă culoarea
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
se umflă în pene pentru a părea mai mari și mai de temut. Cu excepția faptului că ni se pot înroși obrajii din cauza presiunii crescute a sângelui, ca ființe umane nu emitem semnale fizice vizibile care să atenționeze faptul că devenim ostili. Am inventat anumite semnale nonverbale, precum ridicarea pumnului sau încordarea mușchilor. Însă semnalul de bază care anunță că am ajuns la punctul de fierbere este utilizarea limbajului vulgar. Ca și cum am instala semne de circulație pe șosea, indicăm celorlalți „să nu
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
oportunitățile mediului ambiant, național și internațional, lipsa unui sistem categorial de obiective la nivel de organizație și componente procesuale și structurale ale acesteia, lipsa unor priorități în abordarea decizională și operațională a problemelor cu care se confruntă managementul organizației, atitudine ostilă față de planificare din partea multor manageri, multiplele presiuni la care sunt supuse organizația și managementul său, din partea unor factori endogeni, dar mai ales exogeni. Cu toate acestea, utilitatea planificării a fost deja demonstrată, iar necesitatea ei este cu atât mai actuală
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
sub denumirea de „abordare tranzacțională” și are la bază concepția potrivit căreia achizițiile se referă, în principal, la schimburile simple, în care cei doi care doresc să realizeze un schimb bunuri și servicii - bani se află și interacționează pe principii ostile, oarecum opuse. În acest „montaj” destul de simplu, interesul fundamental al cumpărătorului este să achiziționeze cât se poate de mult, o cantitate cât mai mare de bunuri și servicii, plătind cât mai puțini bani. Abordarea „tranzacțională” este perfect potrivită pentru achizițiile
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
programele locale, care prezintă note distinctive, care valorifică identitatea colectivității. Acestea sădesc încredere, dau semnificație muncii, sprijină angajarea în învățare. Îndemnul ar fi: aducerea învățării spre beneficiar, și nu transportarea acestuia în locuri nefamiliare, străine, pe care el le simte ostile. Învățarea permanentă poate deveni astfel un motor al regenerării locale, al dezvoltării comunitare. Orice mediu familiar poate deveni centru de învățare: cămine culturale, biblioteci, muzee, lăcașuri de cult, centre de sănătate, complexe de agrement etc. Bibliografietc "Bibliografie" Antonescu, G.G., 1972
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un sumar concis sau un raport narativ. Rapoartele verbaletc "Rapoartele verbale" Pentru unele persoane, realizarea unui raport verbal reprezintă o experiență înspăimântătoare. Le este frică să nu li se usuce gâtul, să nu aibă de-a face cu un public ostil și să nu li se pună întrebări la care nu pot răspunde. Iată câteva sfaturi care ne-au ajutat să ne pregătim pentru realizarea rapoartelor verbale. Experții tind să folosească aceste strategii și, într-adevăr, le-am învățat urmărind persoane
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ceea ce am învățat pe propria piele: nu merge la piață, la supermarket sau la buticul din colț în nopțile reci și ploioase de octombrie. Eficiența acestui demers este zero și, mai mult, te expui lucrului într-un mediu de afaceri ostil, cu un potențial de risc ridicat. Pe de o parte, poți înregistra pierderi în contul de mijloace fixe și prețioase (poșeta, laptopul, ceasul - art. 252 CP), dar se poate și mai rău: ajungi victima unei agresiuni (verbale - art. 225 CP
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
o trezire de conștiință. Florin Faifer Singurătatea plurală din "Salonul nr.6 bis" În fiecare zi, cinci personaje vin într-o clădire ce seamănă cu cea a CNSAS. Nu au nume, par doar forme pirandelliene care rătăcesc printr-o lume ostilă, străină și, cumva, trans-umană ("Auzi, omule... adică fostule om..."), trans-vitală ("noi stăm aici ca într-un viitor cimitir"). Caută adevărul despre ei înșiși. Cel puțin așa susțin... În fapt, par a fi uitat rațiunea acestui adevăr și vin aici mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
impus „de afară”, așa cum sugerează Papadimitriou și Phinnemore (2003c). De altfel, la începutul implementării proiectelor, unii experți străini s-au plâns de o așa-numită „cultură a suspiciunii” din partea partenerului român, tradusă, după cum remarcă Papadimitriou și Phinnemore, într-o atitudine ostilă față de ceea ce unii numeau „un spion UE sau „un alt consultant din Occident bine plătit”. Trebuie spus că această reticență nu este surprinzătoare. Este vorba aici despre vechea teamă față de orice intervenție străină, văzută ca fiind inevitabil opusă intereselor țării
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și subliniat, după cum se poate observa din nota informativă originală aflată la sfârșitul acestui capitol. De nenumărate ori, în notele informative găsite în dosarele tatălui meu de la CNSAS, am observat că cele mai importante răspunsuri în care se observă atitudinea ostilă a tatălui meu față de comuniști, erau subliniate. De asemenea și informațiile date de agenți despre mine, după terminarea facultății în special, sunt în cea mai mare parte subliniate. Acest lucru demonstrează că și eu eram supravegheată. Din adnotările securistului Rotaru
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dar și datorită vârstei înaintate a tatălui meu (avea atunci 82 de ani), SRI-stul Olteanu apreciază că “nu mai poate ridica probleme”, probabil actualului SRI. In același timp se cere “menținerea în evidență”. Se observă din acest raport aceeași atitudine ostilă față de acești oameni care s-au opus dictaturii comuniste, foști securiști schimbați peste noapte în lucrători în cadrul SRI. Și acum după mai bine de 20 de ani consider că unii angajați ai SRI- ului au aceleași metehne ca și foștii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fie ca o formă de „conduită aberantă”, produs al unei anomii sociale, fie ca o formă de „conduită expansiv-sublimată” de manifestare a unei descărcări pulsional-agresive, fie ca o formă de „conduită de refugiu” în căutarea de plăceri într-o lume ostilă aflată într-o perpetuă și rapidă schimbare. Societatea anomică, aflată în criză, acceptă și chiar cultivă, încurajează aceste forme de manifestare ca pe o descărcare sublimată a agresivității, așa cum am spus mai sus. Societățile închise, rigide și conservatoare, în care
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
totuși îmbibat de sugestii metafizice. Inserțiile oniricului sunt firesc incorporate. Trecerea de la relitatea prozaică, telurică, la sugestia unei misterioase dimenisuni paralele se produce subtil. Spațiul sufocant al hanului, veritabil huis-clos cu rare evadări într-o natură fascinant seducătoare sau violent ostilă, în funcție de starea protagoniștilor, capătă dimensiunea unui univers existențial sfâșiat de imposibilitatea unui dialog real. Caligrafia cerebral-austeră a imaginii mărturisește o superioară aspirație spre epurarea formelor. Și, atent condusă de regizor maestru recunoscut pentru fabuloasele creații obținute de la actori, fie vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
făpturii, despre ideal și ratare, despre drama istorică a unui neam condamnat să suporte nesfîrșitul lanț al puterii abuzive călcând totul în picioare. Și nu în ultimul rând, Ana este un film despre condiția și singurătatea artistului într-o lume ostilă. Reluînd, în alt registru și într-un alt timp istoric, tema din Înghițitorul de săbii, Alexa Visarion își ia revanșa față de culturnicii epocii comuniste. Irezistibilă și fără egal în cinematograful românesc post-decembrist, secvența confruntării intelectualului, (magistral interpretat de Răzvan Vasilescu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mi se pare în afara oricărei discuții; recitind cu ochii cineastului modern textele lui Al. Sahia, Alexa Visarion și-a apropiat simbolistica lor intrinsecă, concepându-și filmul ca pe o parabolă a condiției artistului într-o alcătuire socială indiferentă dacă nu ostilă față de adevăratele valori... Cu obstinație, ideea revine în cel puțin trei dintre "întâmplările" importante ale filmului: dezvelirea monu mentului (secvență în care recunoaștem înțelese foarte personal; adică aproape exclusiv pe linia sarcasmului aluzii din I. L. Caragiale), spectacolul funambulesc oferit de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din cârciuma sordidă și slinoasă (autorul decorurilor Marcel Bogos) are ceva din surescitarea tulbure și delirantă a Viridianei, iar cântecul Mutei personaj imaginat de Visarion și creat cu răscolitoare dăruire de către Valeria Sitaru... Vina tragică se ispășește într-o pădure ostilă și pustie, în care aparatul palpită parcă la unison cu agonia nebunului în timp ce imaginea (Vivi Drăgan Vasile), de un sepia cenușiu, materializează de la un capăt la celălalt al filmului senzația de peliculă arsă, mușcată de lumină. În sfârșit, elementul oniric
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
destindă atmosfera imediat după aceea printr-o vorbă de duh al cărei secret îl avea numai el. Fără îndoială că avea adversari, ca orice om politic, însă foarte puțini dușmani, surîsul său legendar și generozitatea sa dezarmîndu-i pe cei mai ostili din-tre ei. Activitatea lui Robert Buron în sprijinul țărilor subdezvoltate, pe care le ajuta cu sfaturi, în calitatea sa de economist, prietenia sa pentru oameni precum Părintele Lebret sau abatele Pierre, lupta sa pentru handicapații ale căror asociații le anima
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
au fost cuplate. Existau șaisprezece la puterea șaisprezece de combinații posibile pentru echilibre. B.C. Ați descris aceste aparate în cadrul Grupului celor Zece? J.S. Da. Ideea mea era de a fabrica ma-șini autonome capabile să funcționeze fără ajutorul omului în medii ostile, pe Lună, spre exemplu. B.C. Este ceea ce se face acum cu roboții. J.S. Exact. Aveam intenția să creez sisteme autonome, care să poată lua decizii pe loc. În mintea mea, aceste sisteme erau aduse pînă la a-și defini singure
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și motivul pentru care Laborit s-a interesat de cibernetică. B.C. Erați atras de matematică sau de electronică? J.S. Nu în mod deosebit. Cibernetica mi-a trezit efectiv interesul pentru aceste domenii. B.C .Mi-ați spus că mediile oficiale erau ostile ciberneticii din cauza concepțiilor lor vitaliste. Ce înțelegeți prin asta? J.S. Chiar dacă există elemente "materiale" pentru a susține gîndirea, nu se consideră că această facultate ar ține de domeniul materiei. Paul Cossa, spre exemplu, care era un catolic fervent, a afirmat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
savanții care creează simulări sînt capabili să-și gîndească modelele în termeni de lumi artifi-ciale60. El analizează îndeosebi sistemul lui John Holland, Echo (Ecou), o simulare pe calculator a proceselor evoluției. Procesele nu sînt "informații", iar lumea este un loc ostil în care domnește competiția. Aceste sisteme de simulare prezintă logicile culturale asociate lumii în care lucrează cercetătorii, o lume invadată de "un individualism posesiv, masculin și competitiv" și de "un capitalism de tipul pieței "libere""61. Cercetătorii utilizează termenii de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]