4,413 matches
-
a sa, împreună cu trăirile sale din trecut, din cursul vieților anterioare. Trăirile sufletești sunt păstrate între naștere și moarte și dincolo de moarte. Dacă trupul este supus legilor eredității, sufletul este supus destinului, iar spiritul este supus legilor reîncarnării, a vieții pământești repetate. - Deci, spiritul este nemuritor... este nemuritor! Murmură Iorgu. Este supus legilor reîncarnării. Îi repetă încet mintea ostenită... a reîncarnării legilor, a reîncarnării vieții... a reîncarnării încarnării... a încarnării reîncarnării... a re... re... Și, astfel gândurile i se metamorfozau învălmășite
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
acestui azil, ocupând, În ianuarie 2000, prima cameră dată În folosință. A fost, așadar, veteran În longevitate și veteran ca asistat. Și-a adus aici toată agoniseala mobiliară cu convingerea nestrămutată că aceasta-i noua lui casă, ultima-i locuință pământească până la mutarea sa din această viață, Întâmplată În a treia zi a Marii Sărbători a Învierii Domnului, adică În Săptămâna Luminată. Se spune, iar noi acredităm această idee minunată cu deplină convingere, că sufletele celor ce răposează În aceste zile
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și probi ai providențialului fenomen legionar. L-am cunoscut târziu, În 2004, la Fetea, dar comunicarea noastră telefonică și epistolară era mai veche. M-au impresionat profund bărbăția, demnitatea și discreția cu care și-a purtat crucea până la capătul vieții pământești. Era și de o modestie rar Întâlnită. La slujba de Înmormântare, oficiată În Joia Mare (20 aprilie), au vorbit Sfinția Sa părintele Marian Băzăvan și profesorul Constantin Em. Bucescu, cel care Îl omagiase nespus de frumos În 16 martie 2006, când
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Învăța să navigați În tundra arctică orientându-vă după soare, lună, stele și vânt. VĂ veți construi propriul iglu și veți dormi confortabil În el. Personal, am fost antrenat să supravie- țuiesc În cele mai vitrege condiții de pe Întreg globul pământesc. Am stat În flăcĂri ca să-mi usuc hainele și să mă Încălzesc la minus treizeci de grade. Am dormit În adăposturi de zăpadă, În corturi de campanie sau sub cerul liber. Am vânat și mâncat carne crudă pentru a supraviețui
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Veți învăța să navigați în tundra arctică orientându-vă după soare, lună, stele și vânt. Vă veți construi propriul iglu și veți dormi confortabil în el. Personal, am fost antrenat să supraviețuiesc în cele mai vitrege condiții de pe întreg globul pământesc. Am stat în flăcări ca să-mi usuc hainele și să mă încălzesc la minus treizeci de grade. Am dormit în adăposturi de zăpadă, în corturi de campanie sau sub cerul liber. Am vânat și mâncat carne crudă pentru a supraviețui
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Charles este viața ascunsă de la Nazaret. Această perioadă a vieții lui Isus l-a atras atât de mult încât voia să trăiască la Nazaret, îmbrățișând modul de viață și truda pe care Isus a îmbrățișat-o de-a lungul vieții pământești. Fratele Charles descrie vocația sa prin icoana vieții de la Nazaret, nu pentru că ar fi considerat că alte forme de viață nu ar fi conforme cu exemplul lui Isus, ci pentru că în ea a regăsit felul său specific de a răspunde
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ce are nevoie de sprijin pentru a crește în lucrurile de sus. „Așadar, dacă ați înviat împreună cu Cristos, căutați cele de sus unde Cristos șade la dreapta lui Dumnezeu.” (Col 3,1). Dacă consacrații nu se îngrijesc de propriile nevoi pământești, cu greu se vor putea deschide față de planul vocațional primit. Ba mai mult, atenția acordată nevoilor concrete nu poate fi abandonată, ci trebuie să aibă o ordine progresivă de a fi recunoscută și integrată în propriul proiect de viață. Conform
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
în ritm unul după altul Și dansând Acum moartea mea s-a ridicat deja către mine Mi-a pus labele ei din față pe umeri Mă adulmecă ușor dar nici eu nu încetez să mă rog Și aproape oricare lucru pământesc și real E o păpușă cu ochii scoși și gâtul tăiat Tolănită între labele ironice ale morții De la etajul întîi al blocului în care mă rog Rugăciunea mea iese pe fereastră Taie ancora cu care blocul meu era legat de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
iubire care i-au asigurat un credit cvasietern printre muritori. Cu cât te deosebești de oameni, cu atât ai mai puțin loc în lume pentru ca accesul la divin să te separe de singurătate. Ultimul cerșetor e un proprietar față de rătăcirea pământească a lui Isus. Oamenii l-au răstignit chiar pentru a-i găsi un loc și lui, pentru a-l lega cumva de spațiu. Decât, ei n-au observat că pe cruce capul se odihnește în direcția cerului sau, în tot
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fatal limitat. Atâtea popoare și-au ratat soarta neputîndu-se împlini spiritual și politic, rămânând condamnate la etnic, la mărginirile etnicului, incapabile să devină națiuni și să creeze o cultură! - Precum există o grație cerească, trebuie să fie și o grație pământească. Și cine este atins de această grație? Orice mare cultură. Căci marile culturi sânt sărutate de oameni, precum sfinții de îngeri. ...De câte ori harta continentelor ni se deschide în față, ochii se ațintesc numai asupra țărilor atinse de grația terestră. Culturile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
prin întreținerea constantă a flăcărilor unei misiuni? Și în zborul evreilor în istorie, ele par a le fi ars mai mult tălpile decât aripile, căci altcum nu s- ar explica graba lor în timp, frenezia fiecărui moment de viață, ardoarea pământească, dorința de a nu pierde nici o comoară de-a pământului sau de-a rata vreo plăcere sublunară. Dacă un singur moment în evoluția lor evreii erau lipsiți de furia mesianică, dispăreau pe loc. Prezența lor milenară trebuia să-i facă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
socialiste, ci de orie gen de utopie. Marxismul și-a făcut un titlu de glorie din a fi rupt cu tradiția utopică a socialismului. Poate că socialismul numai atunci a avut farmec. Astăzi vrea să fie o știință a fericirii pământești, construită pe o escatologie imanentă. Distanța noastră de utopie rezultă din excesul de luciditate. Pe român l-aș putea, la urma urmelor, crede capabil de orice, numai de utopie nu. De aceea, construcția imaginară a unei Românii viitoare n-ar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
grăunte de nebunie este mobilul secret care le mână spre înălțare și distrugere cu atâta pompă. Cum s-ar explica altcum atâtea și atâtea valori, create numai din superstiție și plictiseală, atâtea sacrificii nesemnificative? Deși popoarele râvnesc numai după bunuri pământești, ele împușcă peste țintă în pasiunea lor terestră, de sânt uneori capabile, pentru o idee, să renunțe la satis facțiile imediate ale lumii. Omenirea nu încape într-o formulă. Atâtea veacuri a umblat prin creștinism după despămîntenire și n-a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și eu naturei ceea ce gândesc, ce simt, ce trăiește în mine. Lumea mea este o vale, încunjurată din toate părțile de stânci nepătrunse cari stau ca un zid dinspre mare, astfel încît suflet de om nu poate ști acest rai pământesc unde, trăiesc eu. Un singur loc de intrare este - o stâncă mișcătoare ce acoperă măiestru gura unei peștere care duce pîn-înlăuntrul insulei. Altfel cine nu pătrunde prin acea peșteră crede că această insulă este o gramadă de stânci sterpe înălțate
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să spun și eu naturei ceea ce gândesc, ce trăiește în mine. Lumea mea este o vale, incunjurată din toate părțile de stânci nepătrunse cari stau ca un zid dinspre mare, astfel încît suflet de om nu poate ști acest rai pământesc unde trăiesc. Un singur loc de intrare este - o stâncă mișcătoare ce acoperă măiestru gura unei peștere care duce pîn-înlăuntrul insulei. Altfel, cine nu pătrunde prin acea peșteră crede că această insulă este o grămadă de stânci sterpe înălțate în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și eu naturei ceea ce gândesc, ce simt, ce trăiește în mine. Lumea mea este o vale, încunjurată din toate părțile de stânci nepătrunse cari stau ca un zid dinspre mare, astfel încît suflet de om nu poate ști acest rai pământesc unde trăiesc eu. Un singur loc de intrare este - o stâncă mișcătoare ce acopere măiestru gura unei peștere care duce pîn-înlăuntrul insulei. Altfel, cine nu pătrunde prin acea peșteră crede că această insulă este o grămadă de stânci sterpe înălțate
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
furie. - Da, zise ea turburată, surâzând, roșind, dar fugind totodată dinaintea mea acolo unde - o chema replica ei, astfel încît auzii vocea ei, de-un timbru umed și copilăresc, pătrunzând scena, și publicul ce aplauda entuziasmat la aparința acestui înger pământesc. Eu rămăsesem în genunchi și cu mînile unite după fondal si sorbeam cu tot sufletul meu notele de argint a vocei sale ce veneau până la mine. Eram zdrobit de fericirea mea. Pe când stăteam estaziat, cu capul plecat în pământ, răpit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
această regulă face însă valea Siretului și a Sucevei care, prin perspectiva sa frumoasă, prin mândra depărtare a dumbravelor sale și prin acea întinsoare molatecă și strălucită sub o boltă ce pare menită a fi etern albastră, pare un rai pământesc. Pe valea Siretului, întinsă sub arcurile de safir ale cerului, ale căror fluvii de aer tremurau de căldura soarelui de vară, stau risipite, cu întunecata lor umbră, păduri și dumbrave, dosind pintre ele sate întinse, încungiurate cu șanț, a căror
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
conjurații devin frați inamici, iar rivalitatea dintre ei este război în germene. Se ajunge acolo încît unul dintre ei îndrăznește să proclame întoarcerea tatălui și ia apărarea acestuia, cu aplombul unui Marc Aureliu care le amintea romanilor adunați în jurul rămășițelor pămîntești ale lui Cezar virtuțile acestuia. Vorbind mai mult inimii decît rațiunii, el deșteaptă în toți atașamentul pentru cel defunct. Evocă supunerea filială din vremea copilăriei lor și totodată proclamă necesitatea revenirii tatălui în persoana unui moștenitor, și aceasta cu atît
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
idei (de pildă creștinismul și socialismul) sînt privite ca mijloace de a satisface anumite dorințe și instincte: în primul caz, dorința veșnică, a fericirii, în cel de-al doilea dorința de a trăi confortabil, de a te bucura de bunurile pămîntești. Rezultă de aici în mod necesar micșorarea prețuirii de sine, pentru individ, dar și pentru masă, din motive inverse față de cele invocate mai sus, și anume că plăcerile așteptate nu vin de la supraeu și din contra aceasta exercită o critică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
feminismului academic sunt următoarele: a) Feminimul academic este elitistxe "„elitist". Producția sa de cercetare este formulată în limbaj prea abstract și este adresată unei elite culturale. b) Feminismul academicxe "„feminism academic" are o doză de alienarexe "„alienare" față de problemele reale, pământești ale femeilor, față de mișcarea femeilor, față de feministele angrenate în acțiuni practice profemei. Nu este corelat cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" și se interesează prea puțin de femeile din grupuri marginale. Ambele critici sunt adesea foarte îndreptățite. Dar aceleași critici pot
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și pe Îngerii din rai („și se pare că s-aude prin a raiului cîntare / Pe-ale Îngerilor harpe lunecînd mărgăritare”), dar se Înțelege fără dificultate că extazul nu asociază nici aici cosmicul, metafizicul. Voluptatea rămîne atașată de bunurile raiului pămîntesc. Ele Întrețin buna dispoziție a sufletului, Întineresc spiritul, stimulează reveria. O reverie, trebuie să spunem, molatică, dezmierdătoare. O reverie a măsurii și a firescului. Limbajul ei este repet, șoapta, expresia ei este nuanța, idealul ei este solidaritatea. Fiecare oaspete din
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la autoritate și eroism. Îl amintesc pentru că el angajează o retorică specifică, un mod de a defini liric o personalitate. Conceptul se bazează pe ideea de datorie, iar datoria este pusă sub semnul a două autorități: autoritatea divină și puterea pămîntească. Ostașii lui Ștefan dau năvală În tabăra leșească strigînd: „Din cer ne vede Domnul, și Ștefan ne privește.” Conceptul moral de eroism este Întrupat de Ștefan și pentru Înfățișarea lui poetul Îmbracă veșmintele festive ale retoricii. Apariția lui Ștefan În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pleacă și să Închină, Dorește cele de lipsă, În despărțire suspină. Cu ceilaltă potoale și Împacă Îmbulzîrea Ce aduce la om fapta care i-au dăruit firea.” Finalul acestui spiritual discurs erotic pare a exprima Și o opțiune pentru partea pămîntească a Amorului. Oricum, iubirea se naște prin vedere și trofeele ei sînt: „ochi și gene și guriță, obraji rătunzi, albi și rumeni, pepturi, sînuri cu mici țîță sînt a sale vînătoare...” Mai este Însă ceva. Dar despre acest misterios lucru
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plîngerii sentimentale. Conachi nu-i propriu-zis om al spiritului, modelul lui nu-i anahoretul, gustul cunoașterii nu trece mai departe de „ibovnica slăvită”, cosmosul nu-i grija lui cea mai mare. Deși vorbește de firea Îngerească, ochiul caută lacom bucuriile pămîntești ale iubirii. Senzualitatea lui funciară corupe conceptele spiritului. Poziția lui Conachi față de aceste categorii nu este singulară. Mai toți poeții erotici din epocă stau sub semnul cupei și, prin nomadismul lor sentimental, intră și În sfera de influență a treflei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]