6,411 matches
-
31. Nebunul își pierde controlul asupra propriului eu; de acum încolo, sufletul său se află în mâinile psihiatrilor, psihologilor și infirmierilor, care decid ce fel medicamentație și ce fel tratament trebuie să urmeze pentru a fi recuperat. Toată această "grijă părintească" a personalului din azilele psihiatrice a fost problematizată de Foucault. Doar într-o societate precum cea europeană din secolul al XVIII-lea, o societate în curs de eliberare de absolutismul monarhic, a putut fi observată nebunia ca stare cotidiană, arătată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dulce; de aceea pun femeile pe bărbați să le taie găinile. Gușa de găină și rînza cu rachiu sunt bune de vătămătură*. Fetei ce se mărită nu i se dau găini, căci se crede că apoi ar uita de casa părintească așa de curînd ca și găinile. Găinile care se duc plocon la nuntă de părinții fetei e bine ca muma ginerelui să le azvîrle pe casă, ca mireasa să facă lesne copil. Pomana făcută cu o găină abia atunci e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
religia (domeniu în care mama și fiul se întîlnesc în fervoare) este expulzată. În viziunea părintelui, exercițiul mistic apare acceptabil doar ca "mijloc pentru dezvoltarea fanteziei". Tema "datoriei" răsună timpuriu în viața lui Bologa. Exprimată de tată, în varianta "datoriei părintești", aceasta exaltă valoarea idealității, într-o formă patetică: "Copilul trebuie să înțeleagă de la început că viața omului numai atunci e prețioasă cînd urmărește un ideal." Perioada studenției începute în filosofie corespunde încercării de a așeza gîndirea într-o ramă conceptuală
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
principala zeitate... zeul-copil..." (Mircea Tomuș), care își manifestă apartenența la principiul binelui și la principiul răului. Peste planul real al Amintirilor se suprapune planul mitic (simbolic). Episodul de la casa Irinucăi echivalează cu o vizită în Infern (Valeriu Cristea), în timp ce casa părintească e un fel de paradis ludic, iar jocul copilului semnifică transcenderea realității cotidiene și evadarea într-o lume a inocenței și a vitalității: "Copilul încălecat pe bățul său, gândește că se află pe un cal de cei mai strașnici, pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ea este răbdătoare, suportă viața chinuită, refuzând căsătoria plănuită de părinți. Vasile Baciu l-ar fi vrut ginere pe George Bulbuc, flăcău bogat. Umilită, lovită și atunci când era însărcinată, Ana nu iese din cuvântul lui Ion, este lipsită de dragostea părintească și "sufletul ei trist căuta o dragoste sfioasă și adâncă". Suferind din cauza lipsei de afecțiune a lui Ion, complexată de frumusețea Floricăi, Ana era bântuită de "gânduri de moarte", avea în priviri "o dragoste de câine huiduit" și simțea "o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o personalitate puternică, un simț al realului ca și Mara, devotament, chibzuință, voință puternică, ceea ce impresionează pe socrul său care-și cere iertare: "Iartă, fata noastră, toate supărările pe care ți le-am făcut și fii încredințată despre iubirea noastră părintească". N. Iorga afirma că titlul potrivit pentru roman era Copiii Marei, iar N. Manolescu crede că titlul se justifică, "Persida însăși nefiind decât o Mară juvenilă". În timp ce Mara e un personaj stabil, Persida a un personaj care evoluează. Mara e
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acest mediu este numit „acasă“, iar persoanele cărora li se afiliază sunt părinții. Chiar dacă părinții exercită asupra lui abuzuri emoționale, fizice, verbale sau chiar sexuale, co pilul tot simte că le aparține acestora. Fuga de acasă Pentru unii copii, casa părintească nu mai este mediul care oferă siguranță, afectivitate, cunoaștere. Aceste garanții se află pe stradă, în grupul de prieteni sau la un om considerat străin. Discreditarea prietenului din afara casei este cea mai mare greșeală pe care o pot face părinții
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
-i este străin persoanei pe care o iubești. Așa s-au născut „serviciile de mijlocire“ erotică. Agenție matrimonială și chat Mijlocitoarele sau codoașele, cum li se mai spune, au apărut în vremea când fata trebuia să stea închisă în casa părintească, ferită de priviri, vorbe și atingeri, căci ea însăși era un fel de zestre a familiei. Și-atunci, era firesc ca bărbatul să fie parte activă și s-o caute. Nu putea să dea peste ea oricum, ci prin intermediul unei
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
acea zi este rețeta cea mai sigură pentru a avea un copil. O poveste de dragoste în tine Ovulul tău se pregătește îndelung pentru ziua a 14-a a ciclului, când va pleca la „întâlnire cu un necunoscut“. Casa lui părintească, unul dintre ovare, se află la câțiva centimetri de una dintre trompele uterine; ovulul este „exilat“ din casă și s-ar pierde prin abdomen dacă trompa n-ar avea niște „degete“ cu care să-l prindă, dirijându-l spre interiorul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
-și permitea să fie văzută la dis cotecă, a stat vreo cinci ore cu el în spatele unor clădiri. Deși îi era scârbă, frică și rușine, a făcut un sex oral stângaci cu acel băiat, pentru a răzbuna anii de teroare părintească, rămânând totuși virgină (avea 23 de ani). Curând, un băiat deosebit s-a ivit în viața ei; l-a prezentat părinților și, tocmai când aceștia păreau că-l acceptă, el a început să-i facă scene de gelozie extremă dintr-
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Român, București, 2005, p.16) Se poate ca Vlahuță să mai fi adăugat ceva de la dânsul, deoarece Caragiale își cunoștea prea bine locul de naștere și împrejurările ca să fi dat și localitatea greșită, și o înfățișare atât de mizeră gospodăriei părintești. Familia modestă din care se trage nu este totuși complet lipsită de cunoașterea lucrurilor publice sau de notorietate. Tatăl său Luca, fiind în momentul nașterii lui Ion secretar al mănăstirii Mărgineni, este primul dintre fiii lui Ștefan Caragiale, bucătar al
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
nu se poate sustrage de la livrarea celor promise. Boierul adaugă, pentru a fi și mai clar, că niciodată nu și-ar fi căsătorit fiica după Racoviceanu dacă ar fi știut că este sărac sau că nu are „parte din casa părintească“. Cro ni ca scrisă de marele ban Mihai Cantacuzino ne dă de asemenea posibilitatea să observăm cum se construiesc strategiile matrimoniale în sânul boierimii, întrucât banul vorbește atât de familia sa, cât și de celelalte familii boierești ale epocii. Pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
testament, tatăl încearcă nu numai să reglementeze situația moștenitorilor de sex masculin, ci săpună în ordine și situația zestre lor care s-au dat, care nu s-au dat încă, sau care urmează a se da. Moște ni torul casei părintești primește odată cu averea și grija surorilor mai mici. Caz fericit, atunci când tatăl prin testament se achită de această în datorie, lăsându-i fiului nu mai grija de a livra o zestre deja existentă și în scrisă în testamentul patern, mezinului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
oile au lâna de bună calitate. Din foaia de zestre a unei fete de boier nu lipsește niciodată careta (butca, rădvan) cu patru sau șase telegari. Robii țigani constituie un bun de preț. Fiica unui boier va pleca din casa părintească însoțită de țigan ca care a crescut-o și de „ca me ris ta“ personală, notate aparte ca „fete în casă pentru a-i sluji“, și de alți țigani dați ca ajutor în casă sau la câmp. valoarea acestora crește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mama nu poate fi de încredere, nu poate administra o familie, un patrimoniu. Comportamentul ei i-a convins că oricând poate aduna totul din casă și fugi cu un oarecare: „ne va lăsa mâine, poimâine pre toți săraci de periusia părintească“, mai vârtos „de vreme ce se află la vârsta tinereților și cu fi rea zburdalnică, iubind mai mult cele deșarte“. Ideea văduvei tinere gata oricând să cadă în păcat apare frecvent sub pana clericilor, vârsta fiind considerată ca o stare periculoasă mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la intervenția și ame nințarea exercitată de mitropolit și de consiliul ecleziastic. Ca atare, zestrea reflectă sărăcia și disperarea în care se află aceste fete, orfane sau nu, plecate de acasă în căutarea unei slujbe și reîntoarse pe prispa casei părintești, în Cazul cel mai nefericit cu grija unu ia sau a doi copii. Obligați de instanța de judecată, bărbații constituie după luni de tergiversări o zestre. Fata speră că această infimă bogăție o va ajuta să-și găsească un alt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unui bun control patern. Femeia încă necăsătorită este tratată ca un minor care nu poate răspunde pentru fapte le sale, pedepsele care i se aplică corespund cu cele administrate unui copil neascultător: bătaia și dojana. Revolta sa semnifică slăbiciunea autorității părintești și micșorează prestigiul capului familiei, iar mitropolitul nu poate privi cu indulgență o atare situație, deoarece controlul asupra familiei se exercită și in direct prin intermediul șefului familiei. Un tată autoritar controlează ordinea internă și implicit participă la reglarea ordinii din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
loc, negocierile se de ru lea ză în secret, tatăl fiind ne voit să spo reas că con si de ra bil zestrea pentru a răs cumpăra ne cinstea; în caz că nu se înțeleg, fata se re întoar ce în casa părintească. Pol cov ni cul Costandin constată, în nopatea nunții, că soția lui, Sma ran da Greceanu, fiica pahar ni cu lui Ștefan, numai este fecioară. Luată la întrebări, femeia nu ascunde faptele mărturisește numele vinovatului și ziua comiterii păcatu lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aduse, femeia intră într-o nouă etapă a vieții ei. Noul cuplu locuieș te probabil o scurtă perioadă cu so crii, până noua casă este clă di tă sau cumpăra tă. De regulă, numai me zi nul rămâne în casa părintească, așa că fiecare fiu își ia zbo rul din moment ce se însoară. Fiul de boier primește, acum, par tea din moștenirea paternă, în care se află și casa unde cuplul se mută. Ne gus to rul și meș te șu ga rul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tic. Documentul oferă, cu dăr ni cie, informații cu privire la viața conjugală, așa cum fi gu rea ză ea în mintea unui bo ier din prima jumătate a secolului al XVIII lea. Ca orice fiu de boier, Grigore a plecat din casa părintească cu partea din patrimoniul pa tern ce i-a revenit în momentul căsătoriei. Averea enormă acu mu la tă de-a lungul ani lor se datorează muncii în doi și mai ales vieții tih ni te pe care a avut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
re soț menține în ciuda căsătoriei legături foarte puternice cu propria familie, astfel încât injuriile aduse devin motive de ceartă și chiar de separare. Soția continuă să fie în conjurată, și după căsătorie, de protecția familiei sale. Ea găsește refugiu în casa părintească în orice moment din zi sau din nopate, iar tatăl, mama sau frații îmumbrățișează imediat cauza ei. În primii ani de căsătorie, pendu lă ri le între casa părintească și casa soțului sunt frecvente. După o cear tă sau o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
după căsătorie, de protecția familiei sale. Ea găsește refugiu în casa părintească în orice moment din zi sau din nopate, iar tatăl, mama sau frații îmumbrățișează imediat cauza ei. În primii ani de căsătorie, pendu lă ri le între casa părintească și casa soțului sunt frecvente. După o cear tă sau o bătaie zdravănă, soția așteaptă momentul prielnic, își încarcă toată zestrea într-un car sau doar într-o boccea și pleacă. Rareori se întâmplă ca tatăl să-și trimită fiica
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin care fiecare încearcă să convingă soborul că celălalt constituie cauza ne uni rii. De fapt, procesul scoate la lumină toate problemele specifice unui cuplu: violența domestică, ameste cul părinților, in stabilitatea economică, incompatibilitatea afectivă. Retrasă la Craiova în casa părintească, sub protecția mamei și a frate lui, Maria refuză să-și urmeze soțul. În fața autorități lor de acolo ea povestește cum a de curs viața ei cu Lazăr, în cei 11 ani de căsătorie, precizând în detaliu fiecare amănunt care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
spună, dacă în acea zi din săptămâna Rusalii or vecinul lui a fost „treaz sau beat devin“. După micul incident, conflictul ia amploare. Pândind momen tul ple că rii lui Tudor la pră vă lie, Zmaranda se grăbește către casa părintească. Sus ți nu tă de toți, se reîntoarce, încarcă zestrea și alte boarfe luate la întâmplare și sfidându-i pe mahala gii pleacă „acasă“. În acest timp, fratele nemulțumit și excitat de povestea Zma ran dei îl caută cu disperare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și cu prin de un număr important de sate și moșii care aparțin de generații patrimoniu lui Filipeștilor, adică moșiile de la Bucov, Filipești, Păpeni, Chiliani, Berilești, Cășcioarele, munți în Prahova, țigani, rumâni, scule. În schimb, Brezoianu a plecat din casa părintească „numai cu trupul“, după cum singur mărturisește în diata sa. Casa din București a trebuit s-o răscumpere de la ceilalți frați și pentru că se afla în ruină a cheltuit „mulți bani, făcând și curtea și ceale ce să văd“. Ba mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]