3,617 matches
-
era un strigăt de imensă bucurie. Soțul meu a strigat la mine că sunt nebună și sperii copiii. Chiar am simțit și o durere ascuțită în ceafă dar nu-mi păsa de ea. Era prea mare bucuria ca să-mi mai pese ce va urma. Socrul meu, un om minunat, a luat copiii de mână și s-a dus să-i hrănească și să se joace cu ei. I-a explicat apoi soțului meu cu răbdare care este semnificația răbufnirii mele necontrolate
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Ca să apuc pe una dintre ele ar fi trebuit să public rezultatele cercetărilor mele, riscând fie distrugerea științei, fie prăbușirea economiei. Sentimentul răspunderii m-a obligat să urmez alt drum... Am renunțat la cariera mea științifică și puțin mi-a păsat de interesele industriei. Mi-am lăsat familia în voia sorții și am optat pentru boneta de nebun. Am jucat teatru, pretextând că-l văd pe regele Solomon, și astfel am ajuns în casa de nebuni... Newton: Dar asta nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
distribuție excepțională, printre care se numărau Ștefan Iordache, Victor Rebengiuc, George Constantin, Tamara Buciuceanu, Mircea Albulesc, Luminița Gheorghiu, să filmez sub bagheta lui în Înghițitorul de săbii. Datorită fervoarei cu care filma nu mai simțeam frigul, ploaia, nu ne mai păsa de noroiul până la genunchi. Aveam convingerea că fie trecere prin cadru e o nervură esențială a filmului. Îmi pare nespus de rău că nu ne-am întâlnit mai mult în teatru, nu-mi vine să cred... anii au trecut așa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fundamentale, se poate răspunde printre altele, prin relativizare și bagatelizare, cum de altfel, se și petrec lucrurile adeseori. În acest context, raționamentul prescurtat ar suna cam așa: întotdeauna și în toate locurile au fost unii oameni cărora nu le-a păsat de alții, ignorându-i pe aceștia cu desăvârșire, ca și cum ei nu ar fi existat deloc; ceilalți sunt priviți ca niște obiecte: e adevărat, cam obraznic de asemănătoare lor ca înfățișare exterioară, dar, altminteri, total neinteresante din alte puncte de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vreo emisiune televizată. În caz contrar, este agresat verbal și trimis să se joace “în stradă, cu vecinii”. Când nu vizionează programele de desene animate, merge în împrejurimi cu vecinii săi. Folosește un limbaj neadecvat, se murdărește fără să-i pese și imită de cele mai multe ori anumite personaje din desene animate. Dintre toate activitățile, preferă jocurile care presupun violență. Adoră jocurile cu “pistolul”, ”pușca”, ”de-a bătaia”, distruge anumite obiecte, imitând exact ceea ce vede la televizor. Este un copil cu mari
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
în filme o pățește rău la sfîrșit, că-i personaj negativ, dar, în realitate, Radu n-auzise de prea mulți capi de mafie care să fi fost eliminați. Cel mult înfundau pușcăria, dar oricum nu primești chiar mult ca să-ți pese și-ți mai dau și cu suspendare. Și chiar dacă erai mai mic în ierarhie, tot n-aveai treabă. Nu trebuia să te duci la școală, să muncești laolaltă cu toți fraierii, nu dădeai socoteală la nimeni și chestii din astea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
sechestrată atîta timp, Radu s-a strecurat prin mulțimea chiuitoare și tropăitoare, înghiontind și dînd cu pumnii, pînă a ajuns într-o sală de clasă a cărei fereastră dădea înspre terenul de sport. A sărit pe fereastră, fără să-i pese că sala nu se golise încă de elevii care l-ar fi putut vedea și turna directorului. Nici de strigătele amenințătoare ale femeii de serviciu, care își pregătise o găleată plină cu apă cu spume și un mop pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
înspăimîntat. Și ce joc jucăm acum? a spus Alin, de parcă aterizase de pe o altă lume. 20 După aia, le-a trecut cheful de joacă. De fapt, pe Alin l-a apucat cheful de un joc pe consolă. Nu-i mai păsa că avea musafiri și așa nu lăsa o impresie de bună gazdă. Nu era prea politicos din partea lui s-o șteargă așa și să-i lase pe băieți singuri. Ai lui au să-l bată iar la cap dacă află
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de forța lui Radu, care de-abia dacă-l atingea. Îi dădea fiori numai gîndul la contactul cu alt corp. Iar o faci pe nebunu'?! Știi bine că n-o să-l mai găsești. Și-apoi nici nu tre' să-ți pese de-o prostie de aia. Cornel încremenise încovoiat, cu toți mușchii încordați. Nu avea să mai facă nimic, chiar dacă Radu s-ar da la o parte din calea lui. Acum totul i se părea inutil. Radu a avut o idee
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
reușit să se înfigă în palme. Dîndu-și seama că aproape o treime din pîine e compromisă, băiatul a mîncat bucata ciufulită, ca mama să nu știe. 5 Din cauza lui Radu, Cornel s-a certat cu Marcu. Lui Cornel nu-i păsa chiar așa de mult de Marcu, pentru că poantele lui îl enervau, dar avea cu cine ieși cînd se plictisea în casă. Sau, mai degrabă, Marcu îl făcea să-și dea seama că s-a plictisit în casă și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
n-au mai fost! Sau poate n-au fost atît de multe, poate Marcu exagerează, nu-și aduce aminte de altele în afară de astea trei. Dar și astea-s destule! Parcă nici n-ar fi prieteni. Înainte, lui Marcu nu-i păsa prea tare de Cornel. Era doar ăla pe care-l folosea ca pretext ca să iasă cînd părinții nu-i dădeau voie. Mamele lor fiind vechi prietene, întotdeauna mergea. Așa că nu se puteau numi chiar prieteni nici înainte. Totuși acum Cornel
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
aducă aminte mult prea tîrziu de discuție și să regrete că se jucase cu focul. 7 Dar, imediat după asta, a și uitat. A uitat de discuție, de supărarea pe Cornel, de Radu, de toate prostiile astea. Nu-i mai păsa. Acum avea probleme serioase. De fapt, problemele durau de ceva vreme. De cînd tata se mutase de la ei de-acasă. Sau și mai devreme, cînd tata a prins-o pe mama cu altul. Bineînțeles, copiii n-au văzut treaba asta
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Ar fi mișto. Totuși n-a îndrăznit, pentru c-ar fi făcut fum în cameră și poate-ar fi ars și cîteva obiecte, masa, scaunele, poate și televizorul acum pustiu ar fi fost cuprins de flăcări. Nu i-ar fi păsat prea mult, doar că dragonii s-ar fi supărat și i-ar fi vîndut consola și jocurile sau le-ar fi făcut să dispară în neant. Fără jocuri, nu prea avea cu ce să-și omoare timpul. A fixat tavanul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cum se mai zice. Cunoștințele pe care te pun ăia să le-nveți nu-s bune decît pînă treci clasa, apoi oricum nu-ți mai folosesc. Și-s prea puține interesante ca să le reții. Și nici de corectitudine nu-i păsa cine știe ce. După cum constatase la teve, ăia care ajung departe nu-s nici corecți, nici învățați. Ești fraier dacă ești corect. În schimb, a invocat motivele astea pentru ca tata să nu se bage aiurea în planul lui atît de bun. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
că-i doar o convorbire între părinte și prof, o informare între cei doi cu privire la comportamentul copilului, note și absențe, măsurile care trebuie luate, sfaturi etc. Asta n-ar fi avut de ce să-l îngrijoreze pe Marcu, că nu-i păsa. Dar i se agățase de minte imaginea popii cu mama în brațe și nu putea scăpa de ea prea ușor. Se gîndea că, la întoarcerea din excursie, s-ar putea întîmpla să se trezească cu proful prin casă, tata nefiind
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
unde s-o ștergi. După puțin timp, s-au oprit pe malul unei bălți, unde broaștele dădeau bairam. Erau obosiți, așa că mergea puțină odihnă. N-aveau chef de vorbă. Alin s-a învelit cu crengi și frunze. Nu-i mai păsa de creaturile care-l bîzîiau și-l înțepau. A adormit imediat. Radu și-a aprins o țigară și a scos o sticlă cu băutură. Le-a oferit și celorlalți, ca să se încălzească. Sticla circula din mînă în mînă. Prima gură
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
felul acesta, persoana care primește are posibilitatea de a cunoaște ceea ce simte, iar acest lucru are importanță în pregătirea psihică a excitației viitoare. Pragul durerii Ce ne-am face fără durere? Ne-am tăia degetele de la mână fără să ne pese de ele și am fi lipsiți de sens în viață. Frica ar dispărea ca motivație negativă, iar moartea ar fi o glumă bună. Dacă plăcerea este o alunecare lină, în schimb durerea este o senzație care, pentru a fi simțită
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
și hipotalamusului, ai avea senzația că simți totul, inclusiv o durere care te-ar putea ucide; aceasta este hiperestezia. În afară de boli, există și situații fiziologice care produc hiposau hiperestezie. Atunci când ești trist, poți să-ți faci rău fără să-ți pese de durere; când ești exaltat, poți să te tai la braț ca să demonstrezi că nu-ți pasă. În schimb, când ți-e frică, și o atingere cu fulgul te face să tresari. O virgină care a fost anunțată că mâine
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
să facă mărturisiri, să fie deschis, să înțeleagă orice sentiment care i-ar cășuna unei fete într-o bună zi. Iar un bărbat cu voce caldă aduce aminte de bunicul, de tatăl care avea răbdare infinită și căruia nu-i păsa de sex și nici nu-i trecea prin gând să agreseze pe această cale fata respectivă. Așadar, mâinile, privirile, zâmbetul și vocea voastră, dragi băieți, sunt crochiuri din amintirile pe care fetele le-au păstrat de la bunic și de la tată
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
minteș te toate ne cazurile pe care le-a tras cu Bălașa, toate cheltuieli le la care a fost obligat. Acum situația se prezintă și mai rău, tatăl ris când să fie vândut rob pentru datorii, fără ca fiului să-i pese, ba chiar cu un pic de ajutordin partea sa: „dar tu să iei și acestea toate și banii și să iei și moșia și pă mine să mă dai să mă în chi ză și să mă vân ză rob
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este certitudine când vorbim de Cioran? câtă terapie, eliberare, a însemnat pentru propria-i ființă scrisul, "documentul sau de identitate". Cioran spune că s-a salvat prin scris, însă a reușit să-i salveze și pe alții? Cât i-a păsat de efectele invectivelor sale la adresa vieții? E atat de egoist de fapt, și recunoaște că este un mare egoist că i-a vrut pe toți la fel de nefericiți că el? Optând superior pentru poziția de (auto)marginal, departe de bunuri materiale
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
vreo emisiune televizată. În caz contrar, este agresat verbal și trimis să se joace “în stradă, cu vecinii”. Când nu vizionează programele de desene animate, merge în împrejurimi cu vecinii săi. Folosește un limbaj neadecvat, se murdărește fără să-i pese și imită de cele mai multe ori anumite personaje din desene animate. Dintre toate activitățile, preferă 41 jocurile care presupun violență. Adoră jocurile cu “pistolul”, ”pușca”, ”de-a bătaia”, distruge anumite obiecte, imitând exact ceea ce vede la televizor. Este un copil cu
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
a satisfăcut cererea trecând peste Dunăre primele sale unități. A fost respins însă și cel de al doilea atac de la Plevna. De asemenea, o contraofensivă turcească împotriva aripei sudice a armatei ruse aruncase forțele acesteia și detașamentele de voluntari bulgari pese munți de la Stara Zagora în pasul Șipka. Situația devenise deosebit de gravă. Apăruse primejdia reală a respingerii armatei ruse peste Dunăre, mutarea frontului la nordul ei și deci posibila prelungire a războiului. Ca urmare, la 19 iulie 1877, arhiducele Nicolae adresa
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de fierbințeala suferinței și înghețați sufletește de răceala singurătății, unii semeni de-ai noștri se sting singuri și îndurerați, fără să aibă parte de mângâierea unei mâini și de glasul sau de prezența tăcută a unui om căruia să-i pese. De aceea suntem și trupești și duhovnicești, ca nu doar să ajutăm fizic pe cineva, ci să-l și mângâiem la vreme de boală, încercare și necaz. Pe patul de suferință, creștinul și orice ins, în general, are trebuință mai
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
de fierbințeala suferinței și înghețați sufletește de răceala singurătății, unii semeni de-ai noștri se sting singuri și îndurerați, fără să aibă parte de mângâierea unei mâini și de glasul sau de prezența tăcută a unui om căruia să-i pese. De aceea suntem și trupești și duhovnicești, ca nu doar să ajutăm fizic pe cineva, ci să-l și mângâiem la vreme de boală, încercare și necaz. Pe patul de suferință, creștinul și orice ins, în general, are trebuință mai
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]