4,121 matches
-
Nu se vedea nimeni. Numai vântul sufla prin cedri. CAPITOLUL XXVIII De mai bine o săptămână de când ieșiseră din luntrea lor, străinii și perechea pământeană umblau cercetând podișul și împrejurimile din munți. Numai în ziua a doua au zărit niște păstori, care la vederea lor au început să strige înspăimîntați ascunzîndu-se în vale, fără să se mai arate de atunci. Doi dintre străini, umblau întruna cu o cutie rotundă așezată în vârful unei lănci scurte și subțiri, de care se minună
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
auzit! - Nu eu, slăvite, un învățăcel al meu. Corăbierii hananei spun că în țara Haru ar fi căzut o stea mare de argint și că zeii au ieșit din ea și se plimbă în munte. Hananeii au aflat de la niște păstori de la care au cumpărat oi. Dacă nu e minciună, s-ar putea să se fi întors acei străini ciudați. Dar nu știu, slăvite, cum am putea să-i urmărim. Cine din slujitorii noștri s-ar măsura cu zborul prin văzduh
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
feri nimeni. Asta-i tot! CAPITOLUL XXXII Pe țărmul răsăritean al Mării dintre Pământuri erau în acele vremi neamuri nenumărate și felurite. Unele aveau câte o țară a lor, altele abia își clădeau întîile orașe, celelalte erau numai neamuri de păstori rătăcind în căutarea pășunii. Fiecare vorbea altă limbă, se închina altor zei și urmărea alte țeluri în viața niciodată la fel și totdeauna îmbîcsită de griji și primejdii. De aceea strecurarea prin aceste ținuturi a celor doi oameni negri trecând
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fiind săraci. Pe drum se hrăniseră vânând sau pescuind. Prisosul vânatului îl vânduseră prin piețele întîlnite în cale. În Sodoma intrară ziua. Noaptea trebuia să-și caute sălaș la marginea ei, la vreun meșteșugar sărac ori la vreun pescar sau păstor. Lumea străină mișuna căscând gura la înfricoșătoarele palate însă cei doi care apucaseră să vadă palatele Atlantidei nici nu se speriau de măreția de aici, nici nu aveau vreme s-o vadă. Ducîndu-se spre piață și văzând jilțurile purtate pe
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cană de lut. El o privi mirat, întrebînd-o din ochi ce e în cană. - Vin! zise Nefert, și se așeză alături. - De unde? se miră Auta uitîndu-se la ea și la ceilalți din jur. O văzu pe Ntombi zâmbind. - De la niște păstori. Îți spun altădată. Spune-i lui Hor ce ați aflat! rosti Nefert și se lipi de umărul lui. - Nefert și Mehituasehet le-au dat păstorilor câte un inel de aur și ei ne aduc de atunci în fiecare zi carne
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
uitîndu-se la ea și la ceilalți din jur. O văzu pe Ntombi zâmbind. - De la niște păstori. Îți spun altădată. Spune-i lui Hor ce ați aflat! rosti Nefert și se lipi de umărul lui. - Nefert și Mehituasehet le-au dat păstorilor câte un inel de aur și ei ne aduc de atunci în fiecare zi carne și lapte. Vinul tot ei l-au adus, de la o vie din vale! spuse Ntombi. Dar știi că Maat a început să ne învețe și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cum le-au zis ei, Hor? Munții Zeului le-au zis. Și sunt tabere rome și în valea unui râu numit Iordan, care se varsă în Marea Verde cum i se spune în Ta Kemet, sau Marea Roșie cum îi spun păstorii de pe malul răsăritean. Sunt acolo două orașe, Sodoma și Gomorra, în care stau aproape numai oamenii puternici de neam și cei foarte bogați. Săracii trăiesc în bordeie și corturi pe câmpul dimprejur. Orașele sunt ale bogaților din toate aceste țări
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
s-a împuținat și mai mult și unde a fost Atlantida este acum mare... Aș pleca liniștit dacă n-aș ști că din pricina aflării noastre aici suferă iar atâtea mulțimi de robi, atâția soldați... - Și sărăcimea suferă! zise Auta. Pescarii, păstorii, meșteșugarii, muncitorii pământului... S-au înmulțit dajdiile ca să se facă scuturi și lănci, robii sunt biciuiți, soldații vor pieri... dar nu din pricina voastră. Voi n-ați tulburat pe nimeni... sau ați tulburat numai lăcomia stăpânilor, huzurul preoților. Crezi, Hor, că
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ei și-i întrebă ce s-a întîmplat. - Suntem robi! îi răspunse unul. Am fost alungați în pădure pentru că suntem bolnavi și nu mai suntem buni de muncă. Ne-au biciuit și ne-au alungat în pădure ca să pierim. Niște păstori ne-au spus că aici sunt zei buni într-un turn de argint. Dacă tu ești zeu, tămăduiește-ne, pentru asta am îndrăznit să venim! Auta, zărind-o pe Nefert lângă el, o rugă să fugă după Maat. Venind după
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pripă. Cred că ai avut dreptate, Auta: altceva nu putem face. CAPITOLUL XXXIII Se opriseră în poiana unui crâng, nu departe de orașul plăcerilor și al bogăției. Uh și celălalt străin îl așteptau pe Auta în luntre. Trecând printre corturile păstorilor care se închinau lui Elohim, Auta se întorcea acum din Sodoma. Aflase din nou cine umplea cele două orașe, știa acum bine că afară de puțini oameni, din marginile sărace, Sodoma și Gomorra erau ticsite, îndărătul zidurilor puternice, cu dregători de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și abia a izbutit Min să-l facă din nou bun. Acum nu mai avem dreptul să încercăm la întîmplare. Dar până atunci... Spune-ne, tu de la cine ai aflat veștile pe care ni le-ai adus? - Mai ales de la păstorii de la marginea Sodomei... Știți cum i se spune acum podișului nostru? Oamenii de la poalele munților din Haru i-au zis Cetatea Zeului Soarelui, ceea ce în limba lor se spune Baalbek. Vouă vi se spune, tuturor la un loc, Baal Șamim
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
s-au scurs peste cetățile surpate și nici peștii nu pot trăi în apele ei. De aceea i s-a spus Marea Moartă. Așadar urgia a răscolit și pământul, făcând o groapă uriașă în calea râului... Abraam auzise de la feluriți păstori despre uriașul turn în care locuiau, cum le spunea el în limba lui, Elohim, sau Cei Puternici. Acum se uita lung la Min, pe care nu-l mai văzuse. Întrebă sfios: - Dar tu cine ești? Veselul cârmaci al luntrelor străine
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ce putere a putut să le urce sus și să le rânduiască atât de bine. Numai de când mi-ai spus tu cum a fost clădit acel turn, am înțeles că nu minți. Altfel nu putea fi clădit. Acolo trăiesc acuma păstori și tăietori de lemne. Am auzit cântece și povești plăcute în serile petrecute cu ei. Unele le-am ținut minte și le-am contopit. Am mai adăugat și eu. Acestea mi-au adus hrana cea mai îmbelșugată. Istoria lui Adapă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mai adăugat și eu. Acestea mi-au adus hrana cea mai îmbelșugată. Istoria lui Adapă ți-am cîntat-o. Adapă sunt eu, dar nimeni nu știe, decât tu. Eu m-am născocit pe mine. Însă despre Anu am auzit de la acei păstori. Tu mi-ai spus că ai fost prieten cu Anu. Cu atâta mai bine. Deci povestea mea nu e chiar poveste. Și mă gândesc nici ție să nu-ți zic Auta. Acolo, în satul tău din deșertul fierbinte, numele acesta
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
învăța mai departe. Cu mintea de acum, se întreba cui ar fi trebuit să expedieze scrisoarea, și cum ar fi explicat ce voia de fapt. Nu scrisese, dar își deschise odată sufletul în fața preotului satului, un om înțelegător, adevărat păstor duhovnicesc. Hotărâtoare pentru viitorul lui fuseseră și vorbele unui învățător mai bătrân, care nu mai putea preda. Îl vedea în fiecare dimineață pe terasa casei sale galbene, cu cerdac în stil brâncovenesc, îmbrăcat întotdeauna în costum național moldovenesc, așezat pe
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
la fel de eficient ca excitația sexuală. Dacă avem în vedere expertiza medicală de mai sus, acum suntem pregătiți să explorăm terenul fertil al afrodiziacelor chineze. Legenda caprei Acum mult timp, într-o provincie îndepărtată din munții din sudul Chinei, trăia un păstor care avea o turmă de capre cu un apetit sexual impresionant. Se părea că țapii pur și simplu „nu se mai săturau” de capre, călărindu-le și împerechindu-se cu ele în mod repetat, la perioade remarcabil de scurte. Păstorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
păstor care avea o turmă de capre cu un apetit sexual impresionant. Se părea că țapii pur și simplu „nu se mai săturau” de capre, călărindu-le și împerechindu-se cu ele în mod repetat, la perioade remarcabil de scurte. Păstorul curios a observat curând un anumit model: de fiecare dată când țapii pășteau dintr-un anumit tip de buruieni, înclinațiile promiscue atingeau punctul maxim timp de ore întregi după aceea. Nu după mult timp, specialiștii chinezi în plante au aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
divinatorii / 133 8.1. Despre cunoașterea și fascinația ocultului / 133 8.2. Cunoaștere magică și cunoaștere științifică în practicile divinatorii / 134 Capitolul 9. Specialiștii actului divinatoriu și reprezentările lor sociale / 139 9.1. Specialiștii practicilor divinatorii / 140 9.1.1. Păstorul / 140 9.1.2. Fierarul / 141 9.1.3. Croitorul / 142 9.1.4. Categoriile sociale marginale / 142 9.1.5. Purtătorii stigmatului / 143 9.1.6. Țiganul / 143 9.1.7. Preotul / 144 9.2. Reprezentări sociale duale ale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de care dau dovadă. Marcel Mauss, în Teoria generală a magiei 202, arată că magicianul, de exemplu, trebuie să posede o serie de calități fizice, profesionale. Cercetările etnologice și antropologice atestă că cei mai predispuși spre actul magic, divinatoriu sunt: păstorul, fierarul, croitorul, frânghierul, preotul, cei care poartă stigmatul marginalizării (hoinarii, cerșetorii, negustorii ambulanți, căruțașii, vagabonzii); țiganii, persoanele însemnate (cele care posedă semne din naștere sau care au un handicap fizic sau psihic), femeia și copilul. La prima vedere, această enumerare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
posedă semne din naștere sau care au un handicap fizic sau psihic), femeia și copilul. La prima vedere, această enumerare pare întâmplătoare și lipsită de logică. Lucrurile se schimbă de îndată ce trecem la explicitarea și argumentarea fiecărei alegeri. 9.1.1. Păstorul Aceasta pare a fi profesia care a dat numărul cel mai mare de vrăjitori, magi și, implicit, de practicieni ai divinației. Faptul n-ar trebui să ne mire, de vreme ce ei trăiesc atât de aproape de stihiile naturii, îi cunosc semnele și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
implicit, de practicieni ai divinației. Faptul n-ar trebui să ne mire, de vreme ce ei trăiesc atât de aproape de stihiile naturii, îi cunosc semnele și știu să le interpreteze. Intrând în contact cu necunoscutul, cu ceea ce stimulează frica și imaginația majorității, păstorul ajunge să-și formeze un soi de știință naturală, neaccesibilă oricui. În plus, "aceștia constituiau un grup social care, adesea, scăpau de sub controlul permanent al comunității. Ei se recrutau dintre cei mai săraci sau din ultimii născuți ai unei familii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ultimii născuți ai unei familii care nu aveau nici un fel de venit economic sau social. În contrapartidă, ei își acordau o anumită libertate a cuvântului prin care își puteau contesta supunerea"203. La fel se întâmplă și în spațiul românesc: păstorul este primul care știe când se apropie furtuna, știe să interpreteze zborul păsărilor, cântecul lor, visele și toate evenimentele stranii. Tot el însă va ști să lege sau să dezlege ploile, să ia mana animalelor, să trimită boli etc. Pentru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
primul care știe când se apropie furtuna, știe să interpreteze zborul păsărilor, cântecul lor, visele și toate evenimentele stranii. Tot el însă va ști să lege sau să dezlege ploile, să ia mana animalelor, să trimită boli etc. Pentru comunitate, păstorul devine acel personaj care, prin aparițiile sale episodice în lumea sătească, provoacă mister și suspiciune. El vine de pe tărâmuri necunoscute și poartă cu sine magia acelor locuri. Astfel de reprezentări sunt încă valabile în câteva sate românești din moldova unde
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
locuri. Astfel de reprezentări sunt încă valabile în câteva sate românești din moldova unde păstoritul mai este valorizat ca fiind o îndeletnicire importantă. În cercetările noastre am întâlnit aici relatări ale unor întâmplări din trecut al căror personaj principal este păstorul. El poate lua mana animalelor și "cunoaște semnele timpului și ale cerului" (G.D., 63 ani, Vama, Suceava). 9.1.2. Fierarul Personaj de temut și adesea suspectat de manipularea unor forțe obscure, fierarul are o valorizare specială în asamblul reprezentărilor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
63 ani, Vama, Suceava). 9.1.2. Fierarul Personaj de temut și adesea suspectat de manipularea unor forțe obscure, fierarul are o valorizare specială în asamblul reprezentărilor colective. Într-o logică explicativă, el s-ar situa la polul opus față de păstori. Practică o meserie statică, devine, într-un fel, prizonierul atelierului său. El nu va bântui hotarele sau locuri neștiute, asemenea păstorului. Cu toate acestea, inventarul său de cunoștințe este impresionant și devine suspect pentru comunitate. În jurul său se țese încetul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]