5,611 matches
-
Coltuc, o ciocni cu a lui, apoi i-o așeză iar dinainte. Abia atunci își dădu seama : Drace, spuse, tu n-ai cum să dai sticla peste cap... Un pai... spuse flăcăul. Îmi trebuie un pai... — Băiete, strigă Ologu, un pai pentru domnu’, nu vezi că nu poate să bea direct, are o indispoziție ? Apoi se întoarse spre flăcău : Și cum ziceai ? — Eu văd lumea întreagă, spuse Coltuc, aproape cu gura închisă și cu buzele nemișcate, de parcă o altă voce vorbea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
medalionul. Asta a fost doar așa, ca să deschizi vorba... Pavel Avădanei n-o privea și, poate că de aceea, n-o auzise. — Cel mai frumos era, la noi, în Moldova, spuse, când se treiera grâul și se făceau căpițele de paie. Nimic nu seamănă cu mirosul lor, poate numai pâinea proaspătă. Eu așa mă gândesc, că, atunci când mori, te întâlnești cu ăia care nu mai sunt și care te așteaptă. Când o să mor, o să mă întorc la Costești, în satul nostru
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o parte sau cu privirile țintă înainte, după cum credeau că le șade mai bine. Își aranjau părul cu câteva gesturi repezi, femeile își reîntregeau conturul ochilor sau al buzelor, miopii își scoteau ochelarii, chelioșii își acopereau țeasta cu pălăria de pai pusă ștrengărește. Portretul trebuia să fie mai îngăduitor decât imaginea din oglindă. Numai că, primindu-și portretul, oamenii erau nedumeriți. Ei nu arătau așa. Sau, ca să fim mai exacți, în portret erau mai urâți, adică mai bătrâni. Unii chiar mult
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fundul coridorului. Desigur, privise în odaie pe gaura cheii. IV În biroul lui de la parter, Saferian, așezat pe scaun și înconjurat de patru bărbați în picioare, contempla un portret în ulei, rezemat în apropierea lor de speteaza unui scaun de paie ordinar. - Este un Ingres, nu mai încape îndoială, zise unul dintrecei patru, un bărbat cu părul roșcat, tăiat scurt, rotund la față și nas, părând un contabil. Nuanța tabac a hainelor sale, o blîndeță distinsă a privirilor infirmau această ipoteză
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se sfii a deschide ușa și se mulțumi a privi pe gaura cheii. Nu vedea însă nimic și i se părea că aude un fel de frământare pe loc dinapoia clanței. Deodată simți o înțepătură în ochi și zări un pai de mătură ce ieșea din gaura broaștei. Deschizând brusc ușa, văzu pe guvernanta lui, care, neputând să fugă la vreme, se făcea a mătura pe jos. Aceasta, întîmpinînd în observațiile ei pe gaura cheii aceeași obturație, crezând că a intrat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Hagienuș, arăta drumul paradisului. Sabia era numai puțin crestată într-un colț de un glonte. Ușa cavoului era întredeschisă și Ioanide observă și în metalul ei câteva găuri de gloanțe. Înăuntru nu se vedea nimic deosebit, ba da, fire de paie, căzute probabil de la o ladă, și pete foarte absorbite pe dalajul interior. Era sânge închegat, intrat în porii pietrei. Sângele Pichii. Curentul nemotivat făcu pe Ioanide să privească în sus. În partea din fund a rotondei, arhitectul așezase o fereastră
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ha-ha-ha! râse Gaittany, făcând semne la ceilalți că Ioanide este extrem de original. . - Nimic de rîs! Simte semnificația umană a frazeimuzicale. De altfel și parfumul îl indispune prin violența lui. Excesul i se pare pervers și diabolic. Incolo, mirosul dulce al paielor din saltea, aroma lânii din pernă, aburul de supă îl încîntă. Ștolț caută nuanța stinsă, ocolind stridența. Culegând primele impresii asupra machetei de la Butoiescu și Ștolț, Ioanide avu neplăcerea de a se întîlni cu Gonzalv. Acesta făcea parte din categoria
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lucrare, o mică lucrare e adevărat, dar pe care numai dumneata poți s-o faci eminent și în concordanță cu stilul localului restaurat de dumneata. (În sinea lui, însă, Gaittany zicea: "Nenorocitul, dacă face lucrarea și află Pomponescu, îmi aprind paie în cap, esențialul este de a-i oferi banii, să sper că nu va face exces de zel".) . - Anume? Întrebă Ioanide. . - Stai să-ți explic. Și Gaittany îi debită planul lui. În acest timp Ioanide medita următoarele: "Nenorocitului ăstuia de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în atitudinile semenilor nevoia de a regăsi această virtute. Este de reținut și faptul că Aristotel nu uită bunurile exterioare și plăcerea care este alta a calului, alta a căinelui și alta a omului, precum afirmă și Heraclit: “Măgarii preferă paie față de aur”, sugerănd că aurul nu le este de preț. Privind incursiunea generată de ideea lui Aristotel de a pune în discuție filosofică exemplele virtuții, se poate trage concluzia că oamenii secolului XXI încă se simt atrași de găndirea profundă
Fericirea ca demnitate umană în „Etica nicomahică”. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Mihaela Alexandra Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2298]
-
necăsătorite: 4 tinere și 12 bătrâne) și 47 copii. Universul material Okelataka înseamnă înainte de toate 65 de colibe; marea majoritate a acestora sunt locuințe clasice din perioada colonială a palmierului. Joase (1,07 m înălțime), cu un acoperiș rudimentar din paie, nu au decât o intrare (rareori o altă ușă prin spate, în prelungirea celei din față) și sunt lipsite de ferestre; armătura este un asamblaj de lemn ușor în care a fost turnat pământ bătătorit. Printre aceste colibe, toate uniforme
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fericească, Să, laude, să mărească Numai viața câmpenească Și cu multe argumente vrea să dea adeverire Că nu-i altă fericire Curată, fără căire, Ca economia casei și lucrarea de pământ. Boul ascultă-n tăcere lungit pe un braț de paie. În sfîrșît c-un lung căscat Vorbești, zise, ca un înger, dar ia-mi spune - adevărat, La schimbările acestea ce acum aud că sunt Să se facă 'n grajdul curții, ești și tu trecut la foaie? ȚĂRANUL ȘI PESCARUL Un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să fie! Poftească numai și vor vedea atuncea de ce soi este spaima noastră. Nu știm zău dacă vreunul din "sperietori" s-ar întoarce neciuruit în fericita Ungarie. Nouă ni se pare că "Romînul" dă o prea mare importanță focului de paie din Ungaria. Maghiarul trebuie frecat pentru a deveni om de omenie, prin urmare o asemenea încălcare a teritoriului nostru au împlut pe mulți din noi de bucurie. Dar fiindcă această bucurie nu ne-au fost dată de Dumnezeu, de aceea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și câteva fragmente de la vase din sticlă aduse din import. Tot de pe acest loc au fost strânse numeroase bucăți de lupă metalică, provenită de la instalații primitive de redus minereu din fier. Nu credem că asemenea materiale sunt resturi de la arsul paielor cu ocazia treieratului, așa cum apreciază un reputat arheolog gălățean, ci resturi metalice. În preajmă, pe vechiul curs al apei Bârladului, acum acoperit în întregime pe acest segment, se puteau vedea cu mai multă vreme în urmă acele „centimetrice lentile de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încet afară din cap. Mai bine să cautăm trufe, ca porcii. COMPOZITORUL: Prefer un câine de vânătoare decât un morar în pădure, tu, dragă Trufăporcească, cu toate că o căutare aurită înseamnă că: Morar în pădure - Câine de vânătoare sau Trufăporcească? PIANISTA: Pai atunci, trebuie să ne mute afară din imaginea care s-a stufărit. Solul de la poalele vulcanului este bun. Din fericire nu m-a zărit nimeni, când am pornit. COMPOZITORUL: Da, suntem dintr-o dată mult prea în verde îmbrăcați... un material
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
sirop, care pot fi folosite la asezonarea salatelor de fructe, la ornarea înghețatei sau pentru a prepara un desert ultrarapid. Dintre legume, cartofii se pot conserva sub diverse forme: cartofi noi curățați și ambalați în vid, piure instant, crochete, cartofi pai sau gata tăiați pentru friptură (sortimente congelate), chipsuri, bastonașe și cartofiori prăjiți, perfecți pentru a fi serviți ca aperitiv. Ceapa se conservă de obicei întreagă, în ulei ori în oțet, dar și congelată, gata tăiată, sau uscată și deshidratată, putând
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
societății, individul rațional, urmărindu-și interesele sale, asigură (de la sine) realizarea intereselor societății (ale organizațiilor). Într-un asemenea mediu teoretic individul este văzut ca având un comportament optim-rațional. Dimpotrivă, viziunea normativ-colectivistă a lui Parsons face din individ „un om de paie”<footnote După Garfinkel Harold (etnometrologia), a se vedea Alexander Jefrey, op. cit., p. 275. footnote>, lipsindu-l de posibilitatea unor decizii libere și acțiuni personale de succes. Modelul lui Parsons<footnote Parsons Talcott, The Structure of Social Action, New York, Free Press
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
lor”.<footnote Blumer H., The Methodological Positions of Symbolic Interactionism (1960) - a se vedea Alexander Jefrey, op. cit., p. 216. footnote> Blumer pune pe prim plan actorii sociali și comunicarea dintre aceștia, considerând că funcționalismul face din om un „om de paie” („straw man”). Interacționalismul simbolic (În opoziție cu Parsons) acordă actorului social o completă suveranitate. Înțelesul realității este generat de oameni. „Înțelesul unui lucru rezultă din modul În care alte persoane acționează față de persoana care privește spre acesta”<footnote Blumer Herbert
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Sudan”, sorgul furajer, iar despre secară și dughină nu se mai pomenește. În urma activității de producție agricolă rezultă cantități mari de produse secundare, dintre acestea cocenii și ciucălăii de porumb cu o pondere de 25% din consumul de furaje, urmând paiele de cereale care se dau în consum nepreparate, ducând la o risipă însemnată de furaje. MUNCA PĂMÂNTULUI Pe dealurile colinare și pe micile platouri s-au cultivat plante și s-au crescut animale din cele mai vechi timpuri. Paralel cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
când grâul era în pericol să se scuture, datorită coacerii prea puternice, se organiza „clacă la secerat”, o modalitate de întrajutorare între familii. După coasă sau secerat, după caz, urma legatul în snopi, cu mohor sau stuf verde ori cu paie de grâu înalt, smulse de dimineață, pe rouă. Legăturile se răsuceau cu iuțeală și îndemânarea de care dădeau dovadă mai ales femeile satului, deoarece, cel mai adesea, bărbații culcau grâul la pământ, iar femeile legau și strângeau snopii în clăi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
până când oamenii își făceau timp să-i treiere. Treieratul se făcea fie pe arie, în curte sau cu mașina de treierat. La început, batoza era pusă în funcțiune prin intermediul unui motor cu aburi, iar mai târziu cu combustibil. Snopii de paie rezultați în urma treierării se foloseau printre altele și la acoperirea caselor și a anexelor gospodăriilor. Treieratul în curte, pe arie, era nu numai o muncă, ci și un prilej de bucurie și satisfacție a muncii împlinite. Nu mai spun ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ureze la ferestrele caselor, în fiecare ajun de an nou. Mare atenție au acordat înaintașii noștri păstrării cerealelor. Nimeni nu știa cum va fi vremea în anul următor. „Buletinele” lor meteorologice le reprezentau comportamentul unor animale (de exemplu, porcul cu paiul în gură prevestea vreme rea) sau alte semne, cum ar fi dimensiunea splinei porcului tăiat de Crăciun (splina mai lungă și mai lată spre partea finală prezicea iarnă grea spre sfârșit și invers) și prevederea vremii prin umezeala firelor de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în camere nelocuite sau în gropi de bucate. Aceste gropi se săpau adânc, în formă de ventuză, se ardeau bine, se lipeau și se văruiau ca să împiedice pătrunderea umezelii. Deasupra gropilor se ridicau, uneori, glugi de ciocani sau căpițe de paie, în același scop, dar și pentru a feri bucatele de eventualii prădători, căci de ăștia au fost în toate timpurile. Fig. 3 Unelte și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură pentru arie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mese, rotari și butnari 4, meseriași care știau să folosească proprietăților diferitelor esențe lemnoase. Din alun și frasin făceau cuie de lemn pentru cizmărie, din corn confecționau resteie 5 și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se ciopleau țăruși pentru porți. În toate gospodăriile existau scule pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu tancul, un băț cu mai multe crestături, care indică numărul litrilor) se „rupea” cazanul, adică se înlăturau capacul și burlanele. Instalația era adăpostită de o construcție pe furci, în plan dreptunghiular, având pereții din vălătuci de lut amestecat cu paie, iar acoperișul în două ape, fără pod, cu învelitoare de draniță. Tehnologia fabricării rachiului era simplă. Prin fierberea borhotului, vaporii de alcool pătrund prin țevile aflate în apă rece unde are loc condensarea, formându-se picăturile de rachiu. Acesta se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așa cum îl știm din anii copilăriei, până după al doilea război mondial, satul părea gârbovit de povara greutăților și a lipsurilor, scufundat în noroaie și înconjurat de mlaștini. Marea majoritate a caselor erau construite din paiantă, acoperite cu stuf sau paie. Gospodăriile multor oameni arătau altfel de cum arată astăzi, fiind mai puțin îngrijite, mereu sufocate de gunoaie și resturi vegetale de la animale. Mulți locuiau în bordeie săpate în pământ, altele la nivelul solului, acoperite cu pământ și luminate cu opaițe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]