9,678 matches
-
dacă ea, năroada, realizează ce valoare are. Dacă ... mă pune la încercare? Nu, nu cred!, - zise ceva mai sigură pe sine, pe situația în care, după ce privi în dreapta și în stânga, fără să descopere martorul de ocazie, strecură moneda, în buzunarul pantalonilor ei de denim albastru și mulați perfect pe fese, pe pântece. Simți arsura în carne, inhală fumul subțire și ... lovi disperată, cu palma, cu pumnul, hotărâtă să stingă din fașă, incendiul, combustia acea stranie. După lupta de-o secundă cu
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
-nceput de mai. Dac-aș avea parte de culoare în jur, mi-aș dori să-ntrezăresc ușoare umbre de mov în podoaba ei capilară. Nările-mi sunt pătrunse de-un parfum inconfundabil... E îmbrăcată adolescentin, bluză albă cu guler marinăresc, pantaloni evazați gri-deschis. I se potrivește. Îi conferă un aer de navigator prin apele vieții. Mă scutur grăbit. În urechi același fond sonor: “Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” Cei doi își vorbesc. Deci se cunosc. El
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
acolo căzuse odată, pe vremuri, cu bicicleta, își amintea, trăgând o spaimă zdravănă, o speriase și pe tanti Livia, o cunoștință apropiată, ce se întorcea aducând apă de la cișmeaua de alături. Pe atunci mai circula încă cu bicicleta, își prinsese pantalonii la lanț, așa căzuse, acum nici tanti Livia nu mai era, îi ieșise în cale cu gălețile pline, ca să vezi, să se mai spună că asta aduce noroc!... Dacă tanti Livia plecase dintre cei vii, lăsase în urma ei stăpână a
A OPTA TREAPTĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370940_a_372269]
-
de atrăgătoare nu văzuse până atunci. Simți că i se usucă gura. Nu știa ce să facă. A început să o sărute de la tălpi și până la frunte. Nu i-a scăpat nici un locușor. Nici nu a apucat să-și dea pantalonii până la genunchi că un țipăt ascuțit i-a sfredelit timpanul. - Nu! Nu! Nu se poate, nu ești normal! Doamne apăra și păzește! Până să-și revină el, pe jumătate goală, pe jumătate îmbrăcată, Măriuca a coborât scara și dusă a
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
drept în gură. Iar eu aștept o para chioară ...drept în buzunar. - Sigur,urcați ! Se trântește pe scaun fără milă, iar scaunul geme apăsat de greutatea lui. Se-nvârte cam ca mine, în jurul lui cincizeci. La fel de grizonat , cămașă albă și pantaloni scrobiți la dungă. Nici dioptriile nu-i stau foarte departe de-ale mele, judecând după grosimea ochelarilor. Pare doar un pic mai scund. - De fapt,merg până la Bran ! Nu-mi mai găsesc nevasta ! spune rapid ,sărind direct la conținut ca și cum
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
mic rest de cămașă neagră, iar pieptul de sus până jos era gol, și cu mare necaz cerca bietul om să-și acopere pielea cu o jachetă ruptă, în toate ărțile zdrențuită la mâneci până la coate și cu niște simpli pantaloni zdrențuiți din sus și zdențuiți din jos. Era întradevăr dureroasă înfățișarea externă a acestul tânăr, și atunci am zis în mine: cumplită mizerie a trebuit să sufere omul acesta în viața lui, încă atât de fragetă.” Densusianu îl îmbracă și
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
frământa excitată și puțin ar mai fi trebuit ca să i se dea așa virgină cum era. A întins și ea lăbuța să pipăie dacă avea cu ce duce la cap „operația”. Peste nu sub. Era mai greu să dea jos pantalonii de pijama. Ridicare cămășii de noapte este mai practică. De aceea o poartă și fetele de măritat. Cine știe. Poate cineva va reuși să o ridice cât trebuie. Reintrând în cabină Ionel pune dint-o sticlă din bufet un drink tare
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
nu mai scoată nici un sunet. Pesemne că Vrăjitorul de Foc se întorsese în locul pe care îl arsese pentru a căuta ceva. Oare ce putea căuta un vrăjitor? Vreo formulă magică? Vreun obiect fermecat? În timp ce privea cu atenție urmele, ceva agăță pantalonii lui Ionuț. Se întoarse surprins, tocmai la timp să dea cu ochii de o arătare pitică, cu cap de copil și corp de animal, care se cocoțase pe gheata dreaptă și îl trăgea de șireturi. - Cine ești tu? - Țuchi, strigă
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
se ridicau de pe vârfurile stufului și de pe luciul apei, semn că fusese o noapte răcoroasă pe baltă, nu fierbinte, ca la mine în apartament. Transpirați, ne-am aruncat gecile de pe noi. Miruna a împrumutat de la mine o cămașă și un pantalon scurt, care îi veneau atât de bine, că o mâncam din priviri. Eram veseli și plini de o stare minunată de relaxare, cauzată de soarele cald și de primele noastre capturi. Era chiar distractiv să ne vezi, cum scoteam pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
Apoi după un timp ușa se deschise și în cadrul ei își făcură apariția cei doi perși îmbrăcați amândoi în costume persane de culoare albastră, evazate în partea de jos a hainei brodate în fir de argint cu motive orientale și pantaloni din lână roșie strânși pe picior. Cizmele scumpe completau îmbrăcămintea celor doi. Amândoi își scoaseră coifurile ascuțite și poleite cu aur atunci când intrară în încăpere. Obrazierele de zale se leganau ușor la baza coifurilor. -Plecăciune slăvite procurator, spuseră aceștia aplecându
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
înclinându-se și apoi îi anunță pe Șaharayan Matan și Maydan. -Să intre! spuse Ponțiu Pilat. Mai întâi intrară doi legionari care se postară alături de o parte și de alta intrării. Cei doi frați îmbrăcați în costumele lor persane, cu pantaloni roșii tiviți cu motive geometrice colorate și tunici albastre având cusute înflorituri și stele în fir de argint, intrară în încăpere ținându-și la brâu temutele săbii persane,,achinaches”. -Salutul nostru luminate! rostiră cei doi scoțându-și coifurile ascuțite de pe
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
îl strigă, îl văzu pe Pepsi, unul din prietenii lui. Tocmai ce intrase în parc și își îndrepta pașii spre el. Acesta era un tânăr brunet de vreo treizeci și cinci de ani, înalt cu părul vâlvoi și negru, îmbrăcat în niște pantaloni roșii și o cămașă albă, ce-o purta desfăcută. Avea ochii negri și mari, și când vorbea sau râdea, duhnea a alcool. Era ca și căpitanul, unul din oamenii străzii. Când era un adolescent, obișnuia să-și combine suta de
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
sub deviza „O femeie bună pentru toți!”, campanie desfășurată sub semnul „iorguleților”, al covrigilor cu susan și bere, „că pe aici asta se cere”. Aluzia la falsificarea alegerilor, la trecerea dintr-o barcă politică în alta („La urcare, Vasilisa avea pantaloni roșii, la plecare, aceștia s-au decolorat, adică au căpătat culoarea oului de rață.”) la mijloacele necinstite de a obține voturi este întărită și de faptul că aceeași Vasilisa va ajunge ministresă a Defăimării și a Voiajorismului. Școala este o
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
ce, în 1942, se întorsese «de pe front cu picioarele degerate și fără mâna stângă», ce «și vara, și iarna, purta o pălărie țuguiată, spartă-n vârf, cu borurile căzute peste urechi», având «o singură cămașă peticită și la guler, iar pantalonii abia-i ajungeau până la genunchi, fiindcă omul tăia mereu din manșete, ca să urzească dosul» și purtând «bocanci aduși de pe front» (p. 90); la revenirea de pe front în sat, casa-i «era aproape dărâmată, pământu-i încăpuse pa mâna altora, slugă nu
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
spre cer.) De ce vă uitați la mine? Stelele mele sunt mult mai frumoase decât voi! (Râde.) Unde v-ați ascuns? (Ridică palmele ce au atins pământul. Acestea sunt murdare. Le privește cu atenție.) Cât noroi! (Începe să se șteargă de pantaloni.) Nu mai văd stelele de atâta noroi. (Râde.) Acum înțeleg. (Atinge iarăși pământul cu palmele.) Noroiul mă va ajuta să găsesc stelele rătăcite, prințesa cu ochii verzi. (Ridică palmele și le privește.) Am auzit cândva că animalele se tăvălesc în
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
mândru că seful acceptă mici deviații strict necesare pentru adaptarea liniei de partid la posibilitățile de soluționare. Omul nu este robotul care taie odată cu copacul și mâna nefericitului care-l ține. Administrarea țării este la pământ deoarece funcționarul face-n pantaloni de fiecare dată când este pus să-și semneze propria hotărâre. Cu un asemenea om nu rezolvi problemele curente și nici cele de partid. Apropo de partid. Ceaușescu tocmai aprobase o nouă lege a agriculturii. Spre a mări răspunderea omului
ORICE NAŞ ÎŞI ARE NAŞUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369631_a_370960]
-
spartă, bunătatea voastră este neprețuita. Mulțumesc tatălui care ori de câte ori a plouat sau a fost ninsoare, a venit să ia cu mașina și copilul meu, să-l ducă la scoala împreună cu copilul lui, mulțumesc pentru că fiul meu nu a ajuns cu pantalonii și ghetele ude de apă. Mulțumesc domnului care și-a întrerupt lucrul la pereții bucătăriei mele și a spălat sufrageria de vomă copilului meu, pe când eu eram cu celălalt copill la spital, camera de gardă, cu febră 40o. Un om
DEMNITATEA UNEI FEMEI de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369693_a_371022]
-
din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Beția Îți mai aduci aminte, prietene, ziua aceea în care beți ședeam amândoi, afundați în fotolii, cu lacrimi de ciuda pe obraji șiroindu-ne pentru că nu mai știam unde ne sunt praștiile și pantalonii cei scurți cu buzunare la spate? Mai știi cum ne strigau de-afară băieții ca să plecăm mai repede spre Valea cu Brazi și de acolo mai sus, catre Poiana Narciselor, cea numai de noi și de bătrânul pădurar taciturn cunoscută
BEŢIA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368239_a_369568]
-
Lângă acela care v-aduce astăzi flori, Și mulți ani, fericire, căci fără voi n-am ști Ce-i patima-n iubire, sau ce-i a pătimi, Ce simte un bărbat, călcându-i neuronii În fiecare zi, mai des ca pantalonii, Cum flacăra-i dogoare și cât de exaltată E inima ce-i sare când soacra se arată, Și sângele-i cum fierbe umplându-se de ape De-a voastră gură dulce când caută să scape; Că, cine-n lume oare
8 MARTIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362702_a_364031]
-
imensă bucurie. Atât de mare, încât după plecarea șefului, Costache rămase cu ochii pironiți la mâna care fusese martora fericitului eveniment. Apoi, de parcă s-ar fi ferit de pângărire și-o retrase în cea mai sigură ascunzătoare; buzunarul adânc al pantalonilor. Căldura binefăcătoare a trupului propriu îi potoli neliniștea trupului. Ajuns în mansarda sărăcăcioasă, nu-și scoase mâna din buzunar, nici atunci când trebui să se culce. Preferă să doarmă îmbrăcat. A doua zi, nu mai lucră cu mâna pentru care un
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
din spate și, galant, deschise portiera larg admirând cum se poate urca o femeie frumoasă într-o mașină la fel. Cel mai posibil din întâmplare, doamna R, în timp ce urca în mașină, îi atinse ușor cu fundul partea din față a pantalonilor. Aceștia reacționară imediat, iar inima domnului T adoptă ritmul potopului. Fugi ca un vrăbioi care a găsit o balegă cu semințe să se urce la volan. Brusc, însă și absolut inexplicabil, soarele intră în nori! Ridicând privirea constată că în fața
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
lor lăsându-le într-o unduire provocatoare. Secretara își cutremura violent sânii proeminenți, bucurându-se că ospătărița nu avea așa ceva. La rândul ei, aceasta își mișca șoldurile în convulsii șocante, speriindu-l pe artificierul care nu-și mai contenea salturile pantalonilor strânși pe trupul transpirat. Treptat și pontatoarea începu a-și lăsa rigiditatea la garderoba moralei socialiste, încercând să-și lase torsul cuprins de febra ritmurilor ardente sud-americane. Fără folos însă. Secretarul o ținea la fel de rigid, impunându-i o ținută cuviincioasă
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
Pompierii au rămas să stingă focul din prăpastie. I-a ajutat și ploaia care nu contenea să cadă. Revenit lângă mașina sa, constată că are răni pe brațe și că este plin de nămol și frunze ude pe pantofi și pantaloni, întreaga îmbrăcăminte fiindu-i compromisă. Se va schimba la primul popas ori într-o parcare dacă se oprește ploaia până la Brașov. Deschise trusa de prim ajutor, luă o fașă, spălă rana cu apa oxigenată din trusă și își legă cum
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
ea. Tânărul era proaspăt bărbierit, cu un ten fin, mirosind plăcut a lavandă. Părul era îngrijit pieptănat, la început cu o cărare laterală, când a intrat în compartiment, acum, din cauza curentului, răvășit și învolburat. Purta, pe lângă bluza sa roșie, un pantalon alb strâns pe picior, prins de mijloc cu o centură lată iar în picioare avea o pereche de pantofi sport negri. Săndicăi nu-i venea să creadă ce se întâmplă cu ea. Alerga în viteza trenului să se întâlnească cu
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
mănăstire. Vremurile erau grele pentru refugiați ca noi, sufeream, la început, de sărăcia care ne apăsa, mereu cu gândul la vremurile bune de acasă; am mai dat ceva meditații unui copil la matematică și română ca să-mi pot cumpăra un pantalon, o bluză; încet, încet, am scăpat de complexe, am pătruns în cercuri de băieți și fete, mi-am făcut mulți prieteni și prietene, eram acceptat în familiile ,,bune”, dansam bine, înalt cu plete, atât cât mă lăsau la liceu... și
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]