10,871 matches
-
sarcinii. Când este urmărit acest scop, atenția este îndreptată către detalii, devenim perfecționiști, ritmul de lucru este încetinit. Centrarea pe relație se referă la: • centrarea pe armonizarea cu ceilalți. Când acest aspect este pus în pericol, devenim mai docili, mai pasivi, punem nevoile și dorințele celorlalți în prim plan, evităm orice tensionare/ încordare a relațiilor cu aceștia. • centrarea pe atragerea atenției și a admirației celorlalți. Când sesizăm o piedică/un obstacol în realizarea acestui obiectiv, devenim mai activi, încercând să ajungem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
rezolvare pozitivă, să rezistăm tentației de a spune: "Ți-am spus eu" și să încercăm să includem "negativiștii" în sărbătorirea succesului. Această atitudine le-ar putea schimba modul de percepere al celorlalți, modificându-le atitudinea și comportamentul. Taciturnul. Sunt persoanele pasive. Ele se pot centra pe îndeplinirea corectă a sarcinilor sau pe armonizarea relațiilor cu ceilați. Când aceste obiective sunt amenințate, persoanele se retrag total, neoferind niciun fel de feedback, fie el verbal sau nonverbal. Persoane nonasertive, timide, pasive, ele devin
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Sunt persoanele pasive. Ele se pot centra pe îndeplinirea corectă a sarcinilor sau pe armonizarea relațiilor cu ceilați. Când aceste obiective sunt amenințate, persoanele se retrag total, neoferind niciun fel de feedback, fie el verbal sau nonverbal. Persoane nonasertive, timide, pasive, ele devin aproape invizibile, crezând că tăcerea este cel mai bun mod de a evita conflictele și relațiile conflictuale. Cu ele, este nerecomandabil: • tendința de a ne irita și de a le agresa verbal. Taciturnii încearcă să evite dezacordul și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în interior dezvoltă lent o ostilitate mută. Ei nu vor să ofenseze pe nimeni, nici măcar pe cei care sunt mânioși, pentru că vor să trăiască în bună înțelegere. Consideră că un refuz înseamnă a intra în conflict cu cei din jur. Pasivi, nonasertivi, evitanți, "serviabilii" nu spun "nu" nimănui. Răspund afirmativ la orice solicitare sau la orice rugăminte. Ei pun nevoile celorlalți pe primul loc, neglijându-se și suprasolicitându-se. Nu pot finaliza multe dintre cele promise. Sunt plini de resentimente, considerând că
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
te lega de mine pentru că ai să regreți"); deși pare un generator de conflicte și, uneori, chiar este, în realitate reprezintă un efort de a-l intimida pe celălalt și de a-l împiedica să se angajeze în conflict; • evitarea pasivă ("Refuz să intru în joc"); modalitățile uzuale sunt: ruperea unei relații, evitarea conflictului, tăcerea în momente cruciale, crearea de digresiuni care să distragă atenția, schimbarea subiectului sau dispariția din scenă; • evitarea agresiv-pasivă ("Dacă ești supărat(ă) pe mine, asta te
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
formă de monolog. Mediatorul oferă posibilitatea fiecărei părți de a se exprima cât mai deplin și creează posibilitatea de repetare, de subliniere a unor momente în ceea ce privește viziunea asupra conflictului. El le dă cuvântul pe rând. Metoda lui principală este ascultarea pasivă și activă, care permite părților să întoarcă pe toate fețele, mai profund și mai complet, "toate laturile și aspectele tablourilor subiective ale conflictului" (idem, p. 146). Prezența mediatorului garantează posibilitatea fiecăruia dintre participanți de a se exprima și de a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
gesturi; • gesturi cu dublu sens; gesturi repetitive (care distrag atenția); • își atinge prea mult partenerul; • trage cu ochiul; nu respectă distanța față de celălalt, stă prea aproape de el, îl ocolește; atitudine contradictorie; prezintă ipotezele ca pe niște certitudini. Atitudinea de supunere pasivă. Această atitudine denotă încercarea de a obține siguranța prin evitare, repliere, supunere excesivă. Subiectul evită să-și spună părerea. Este, în general, de acord cu ceilalți și rămâne în ambiguitate, fără a-și verifica propriul punct de vedere. Lui îi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
asume un angajament personal. Face dovadă de foarte puțin spirit de inițiativă, preferând să-i lase celuilalt puterea și, apoi, să se poziționeze, în mod implicit, sub autoritatea acestuia. Subiectul evită situațiile de confruntare. Această atitudine arată faptul că invidiul pasiv vrea să își pună partenerul într-o poziție de dominație și de responsabilitate. Există o frontieră relațională nedefinită; este acceptată frontiera stabilită de către celălalt; nu se respectă propriul spațiu. Convingerile ale celui/celei care are o atare atitudine sunt: • sunt
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Emoțiile caracteristice resimțite sunt: • frică, teamă, dependență, inferioritate, slăbiciune, apatie, devalorizare, deprimare, absență, plictiseală, descurajare, rezervă, victimizare, neliniște, nesiguranță, intimidare. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • timiditatea, retragerea, discreția, inhibiția, umilința, singurătatea, servilismul, cumințenia, stânjeneala. Pe scurt, fuga pasivă, repliere, evitare a dificultăților prin acceptare. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • referire frecventă la normă, la regulament; acceptare imediată, sistematică, formulări impersonale, tăcere, muțenie, voce slabă, greu de auzit. Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbaj nonverbal): • privește
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lăsat, tonus muscular slab; mâini ascunse; atitudine de repliere, de protecție; • așteaptă, se retrage sistematic, lipsă de acțiune, gesturi puține; pleacă ochii atunci când dă mâna; cască, suspină; nu își privește partenerul. Atitudinea de supunere activă. Ca și cea de supunere pasivă, acest tip de supunere de caracterizează prin faptul că subiectul încearcă să fie în siguranță. El intră într-o dinamică de evitare activă. (Își) Găsește scuze pentru a nu se confrunta cu o anumită situație. Această atitudine de neasumare a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
caracteristice resimțite, pot fi enumerate: • furie, iritare, decepție, gust amar, dezgust, greață, trădare, dezacord, neputință, respingere, neîncredere, frustrare, umilire, se simte ridicol. Ca tendințe comportamentale pot fi înregistrate: • retragerea, bârfele, crearea unui subgrup, ranchiună, gelozie, evitare, supărăcios. Pe scurt, înfruntare pasivă. Mesajele tipice sunt: • comentează de departe; e ironic, dialoghează puțin; nu spune, ci arată, iar celălalt trebuie să înțeleagă. Subiectul manifestă (limbaj nonverbal): • privește cu coada ochiului; brațe încrucișate; se lasă pe spate când stă pe scaun; mesaje nonverbale transmise
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
p. 31). Când oamenii folosesc această formă de exprimare a mâniei, ei dovedesc "un pesimism profund în ceea ce privește posibilitatea de a fi acceptați dacă interacționează cu respect și obiectivitate. Zădărnicia reprezintă o caracteristică definitorie a personalității lor" (idem, p. 33). Mânia pasiv agresivă: se referă la acel comportament care consideră că exprimarea deschisă a mâniei nu rezolvă, ba dimpotrivă creează mai multe probleme. Oamenii pasiv agresivi "doresc să-și conserve valoarea, necesitățile și convingerile personale, dar o fac cu o aversiune tăcută
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
interacționează cu respect și obiectivitate. Zădărnicia reprezintă o caracteristică definitorie a personalității lor" (idem, p. 33). Mânia pasiv agresivă: se referă la acel comportament care consideră că exprimarea deschisă a mâniei nu rezolvă, ba dimpotrivă creează mai multe probleme. Oamenii pasiv agresivi "doresc să-și conserve valoarea, necesitățile și convingerile personale, dar o fac cu o aversiune tăcută față de celelalte persoane implicate". Ei aleg "să-i ridiculizeze pe ceilalți prin metode ascunse și printr-o comportare care le asigură o expunere
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o comportare care le asigură o expunere minimă. Ei cred că, dacă nu-și dezvăluie complet natura mâniei lor, nu pot fi controlați sau supuși cu ușurință de alții" (idem, p. 36). Această categorie de oameni consideră că forma lor pasivă de comunicare a nemulțumirii le permite autoconservarea, fără a fi obligați să se expună din punct de vedere emoțional. 43 Fr. Lelord și Ch. André (2003) consideră că există două modalități defectuoase de a controla mânia: Explozia: este cazul acceselor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
importanță; pe când, în cazul femeilor, ceea ce provoacă gelozia este mai ales aspectul fizic al rivalei, în vreme ce dimensiunea personalității puternice are mai puțin impact (Lelord, André, 2003). 68 Din punctul său de vedere, Osho (2003) consideră că tristețea "este o mânie pasivă; iar mânia este o tristețe activă" (p. 43), căci: "este foarte greu ca un om trist să se enerveze; dacă se va enerva, tristețea lui va dispărea. Este foarte greu la un om mânios să se întristeze; dacă se va
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
tulburărilor clinice și exemplificarea lor, dar, în cazul celor mai frecvente, și pe detalierea mecanismelor etiopatogenetice, inclusiv pe menționarea strategiilor de tratament. În urma parcurgerii informațiilor prezentate în cadrul acestei lucrări se poate observa clar că psihologia clinică nu este un receptor pasiv care aplică descoperirile din cercetarea fundamentală din psihologie, ci are propria cercetare fundamentală și aplicată, impulsionând prin ea dezvoltarea unor metode cu caracter general, care au fost asimilate în psihologie dincolo de domeniul clinic. Lucrarea de față se adresează atât studenților
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de tulburări: negativismul și pasivitate. Negativismul se referă la refuzul bolnavului de a răspunde solicitărilor din ambient. Există un negativism activ și unul pasiv. În primul caz, la o anumită solicitare sau comandă, bolnavul răspunde contrar comenzii primite. În negativismul pasiv, bolnavul nu răspunde solicitării. Dar poate apare și mutismul care se manifestă prin refuzul de a răspunde verbal la întrebări. În ceea ce privește pasivitatea ea se manifestă prin lipsa inițiativei motorii, asociată cu un automatism, de executare automată a comenzii sau de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cognitive ale persoanelor. În termeni largi, schema cognitivă constă într-o structură generală de cunoștințe, activate simultan, corespunzând unei situații complexe din realitate (Miclea, 2003)189. Schemele cognitive sunt în parte derivate din experiența trecută, însă ele nu constituie reprezentări pasive ale trecutului; o dată constituite ele determină percepția și interpretarea evenimentelor. Schemele corespund unor situații complexe din realitate, ele reflectând nu numai elementele situației, ci și relațiile reciproce, tipice, care se stabilesc între acestea. Schemele o dată ce sunt structurate vor interveni activ
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
problemă specific legată de asertivitate, poate fi relaționată direct cu dezvoltarea și menținerea depresiei la femei. Când acestea se simt triste sau stresate, este mult mai probabil ca ele să se focalizeze asupra nivelului de stres și să aibă ruminații pasive cu privire la acestea, decât să treacă la acțiune, să își focalizeze atenția în altă parte, sau să schimbe situația respectivă. Studiile de laborator arată că persoanele care au un stil pasiv de ruminație în a face față perioadelor de depresie și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se focalizeze asupra nivelului de stres și să aibă ruminații pasive cu privire la acestea, decât să treacă la acțiune, să își focalizeze atenția în altă parte, sau să schimbe situația respectivă. Studiile de laborator arată că persoanele care au un stil pasiv de ruminație în a face față perioadelor de depresie și de stres, au de fapt perioade mult mai lungi și mai severe de depresie. Deci, tendința femeilor spre ruminație atunci când se simt stresate, poate să contribuie la agravarea depresiei. 8
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai vulnerabile decât bărbații la frica pentru despărțirea de ceilalți, pentru că stima de sine a femeilor este într-o mult mai strânsă legătură cu relațiile cu ceilalți. Ca rezultat, femeile se atașează mai repede de cei din jur, joacă roluri pasive și active în relații, exprimă faptul că sunt vulnerabile și puțin defensive și sunt hipervigilente la orice indiciu de problemă în cadrul relațiilor. Multe femei pot să se angajeze în mod repetat în relații cu ceilalți, care îi consolidează postura de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de anxietate generalizată. Atacurile de panică și fobiile sunt în mod simplu expresiile unei extreme vulnerabilități care le face pe femei să devină anxioase. Agorafobia poate fi un alt mod de exprimare a vulnerabilității și de conformare la un rol pasiv pentru femei. Această teorie populară și intrigantă nu a fost studiată considerabil în cercetările empirice. O perspectivă diferită referitoare la aceasta, este rolul fiecărui sex în procesul de socializare și influențarea felului cum bărbații și femeile fac față simptomelor de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
că e mai bine pentru propriul copil. Este neîndoielnic faptul că, la vârsta când sunt botezați, copiii nu pot crede, dar nici nu-L pot tăgădui și nu-L pot refuza pe Hristos. Se vorbește în dogmatică de o receptivitate pasivă (necontradictorie) a copiilor, adică „ei pot primi harul ca unii ce nu-i opun nici o piedică personală”<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 26. footnote>. Lecturând cartea biblică Faptele Apostolilor, capitolul 16, 30-33 aflăm încă un argument imbatabil care susține temeinic
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
surprinde calea prin care modificările poziției germane au fost motivate de o dorință de a consolida cooperarea multilaterală pentru securitate. Baumann și Hellmann sugerează că o abordare mai adecvată este cea potrivit căreia cultura strategică nu a fost o constrângere pasivă asupra decidenților politici germani, ci a impulsionat în mod activ procesul de adaptare a politicii externe. Astfel, imaginea de sine distinctivă a germanilor a dus la un tipar al intervenției, care ar fi putut fi exclus în urma unor calcule orientate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care Germania a internalizat norme multilaterale. Există două căi generice prin care Germania a urmărit să dobândească un rol mai proeminent în tiparele instituțiilor multilaterale în perioada 1989-1999. Mai întâi, în formularea lui Anderson, ea a evoluat de la un rol pasiv în formularea politicilor publice, la unul activ de la policy taker, la policy maker. (Anderson, 1997, p. 105). În al doilea rând, Germania a mărit gradul de egalitate reflectat în aranjamentele de împărțire a responsabilităților, încheiate cu principalii săi parteneri. În
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]