3,841 matches
-
spațiul public al orașului din jur. Ca o primă observație, muzica ce răsună în perimetrul pelerin are capacitatea de a furniza „indicații contextuale”, delimitând spațiul, sugerându-le pelerinilor și trecătorilor ocazionali : „Atenție, ați ajuns într-un loc de pelerinaj !”. Chiar dacă pelerinul nu poate (încă) vedea racla sau rândul de așteptare, mărcile specifice ale procesului, el poate auzi deja muzica, ce stabilește astfel o relație fizică și metafizică cu împrejurimile (Engelhardt, 2010 : 120). Pentru orice pelerinaj este greu de stabilit un consens
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
avea același statut ca și „sacrul” în sociologia durkheimiană : emblemă și limită a grupului, fiecare dintre membrii acestuia resimțind o parte din apartenență prin cântările rituale, imnurile religioase etc. (Roueff, 2001 : 3). Care este efectul muzicii asupra corpului și gestului pelerin ? Între anii 1930 și 1940, odată cu dezvoltarea tehnologiei radio și audio, în bisericile creștine europene a avut loc o întreagă polemică cu privire la utilizarea difuzoarelor, a sonorizării artificiale în cadrul ceremoniilor religioase. În cele din urmă, muzica religioasă și slujba transmise prin
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prin mijloace de amplificare electro acustică au fost acceptate, Biserica argumentând că ceremonia religioasă în sine este mai importantă (Sanchis, 1997 : 244). Difuzorul a devenit astfel un mijloc de putere, muzica „oficială” a Bisericii impunându-se în fața dialogului improvizat al pelerinilor, zgomotelor naturii etc. În cazul pelerinajelor populare din Portugalia (arrail) studiate de Pierre Sanchis, nu foarte îndepărtate ca morfologie și manifestare a religiei populare de unele sărbători de la noi (Mănăstirea Nicula), efectele secundare ale introducerii difuzoarelor au avut în timp
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au stins, corurile spontane rurale au tăcut, muzica și dansurile populare din marginile locului de pelerinaj, specifice Portugaliei, au dispărut (Sanchis, 1997 : 249). Difuzorul anihilează deci spontaneitatea pelerinajelor populare, dar „disciplinează” global nu doar pelerinajul, ci și corpul fizic al pelerinilor - Tia de Nora vorbește de „coregrafia banală”, mecanică a corpurilor supuse unui ambient muzical persistent și bine definit. Muzica are deci legătură cu formele de energie naturală, cu cinetica mișcării, iar corpurile umane care ajung să- și însușească anumiți parametri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
isonul fiind ținut de o orgă electronică), care se aude în perimetrul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou în luna decembrie, de Sf. Nicolae. Rămâne de văzut pe viitor, în cadrul unei cercetări mai amănunțite, cum diferențele de nuanță și stil influențează gestul pelerin, contribuind la confortul spiritual și la crearea unei comunități specifice. Miros - miresme Mirosul, sursele de miros sunt omniprezente în cadrul pelerinajului. Tăcută, discretă, ignorată adesea, „aroma” pelerinajului merită să fie luată în considerare. Este dificil de realizat un inventar al mirosurilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
luată în considerare. Este dificil de realizat un inventar al mirosurilor și „locurilor” odorifere din cadrul perimetrului pelerinajului. Miros busuiocul și tămâia folosite în timpul ritualului religios, miros florile aduse spre vânzare sau depuse pe racla sfinților. Miros sarmalele oferite la rând pelerinilor, țuica fiartă sau vinul din paharul de plastic. Miros a naftalină, șifonier și bătrânețe hainele de piele, uscate și scorțoase ca o piele uriașă de șopârlă, ale pelerinilor de la sate care au scos la iveală „hainele bune”, de nuntă sau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spre vânzare sau depuse pe racla sfinților. Miros sarmalele oferite la rând pelerinilor, țuica fiartă sau vinul din paharul de plastic. Miros a naftalină, șifonier și bătrânețe hainele de piele, uscate și scorțoase ca o piele uriașă de șopârlă, ale pelerinilor de la sate care au scos la iveală „hainele bune”, de nuntă sau înmormântare. Miros extraordinar - a oameni, bucurie, transpirație, tămâie și multe alte nuanțe pe care nu le pot numi - toată mulțimea adunată și aerul din interiorul Catedralei Mitropolitane din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oamenilor cei mai simpli și mai pioși ? (Albert, 1996 : 170). În cadrul ritualurilor religioase, mirosurile și „aromatele” (parfumurile) sunt mai mult decât simple senzații neuropsihice, ele fiind învestite simbolic cu calități tactile, de relaționare atât cu instituția religioasă, cât și a pelerinilor (practicanților) între ei. Mireasma persistentă de busuioc uscat din jurul Catedralei din Iași, de exemplu, trasează, pe de o parte, o frontieră „olfactivă” între spațiul pelerinajului și oraș, iar pe de altă parte, „șterge” frontierele dintre pelerini și locul sacru în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
religioasă, cât și a pelerinilor (practicanților) între ei. Mireasma persistentă de busuioc uscat din jurul Catedralei din Iași, de exemplu, trasează, pe de o parte, o frontieră „olfactivă” între spațiul pelerinajului și oraș, iar pe de altă parte, „șterge” frontierele dintre pelerini și locul sacru în ansamblul său, dându-le acestora certitudinea că se găsesc, în sfârșit, după o lungă și obositoare călătorie, integrați pe deplin în „acțiunea” sărbătorii. În ciuda importanței sale, studiul mirosului în cadrul ritualului religios sau al istoriei religiilor nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
containere sau saci de plastic de-a lungul traseului de așteptare. Parcă niciodată nu mi s-a părut mai evidentă „evacuarea” mirosului din lumea contemporană ca atunci când am părăsit Catedrala Mitropolitană din Iași, după câteva ore lungi de priveghere printre pelerinii uzi de ploaie, majoritatea din mediul rural, așezați direct pe pardoseală. Lumea aceasta a mirosului este utilizată și de mass- media, atunci când vorbește de pelerinaje. Abundă stereotipurile asociate dintotdeauna „mirosului” din locurile publice populate de o mulțime mare de oameni
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aș răspunde fără nici urmă de ezitare că la Prislop miroase a brad și a aer de munte, tare, pe când la Suceava avem aroma discretă a florilor de tei deja fanate și a gazonului din curtea mănăstirii, zdrobit sub tălpile pelerinilor. Schopenhauer desemna mirosul drept simțul memoriei, datorită puterii sale de evocare, Rousseau amintește puterea afectivă a memoriei, capabilă să stimuleze imaginația și dorința (Corbin, 1982 : 10). „Mirosurile înscriu memorii în memoria subiectului. Amintirea nu reactualizează niciodată un miros sigular și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bucată) consistentă de cozonac sau o altă patiserie de casă (chec, prăjitură etc.). În toate cazurile erau prevăzute cantități îndestulătoare de sticle de suc carbogazos de tip „Fanta”, uneori Coca-Cola, servit în pahare mici de plastic de unică folosință. Uneori, pelerinii refuzau politicos porțiile de sarmale, dar acceptau bucuroși paharul cu suc sau altă băutură lichidă. Pomana (distribuția) are loc în marea majoritate a cazurilor în imediata apropiere a rândului, la gardul metalic al jandarmeriei ; în cazul hranei distribuite de primării
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a rândului, la gardul metalic al jandarmeriei ; în cazul hranei distribuite de primării se folosesc cantinele sociale din apropiere sau corturi ale serviciului pentru situații de urgență. Dincolo de orice interpretare posibilă, distribuția de alimente răspunde unei nevoi de bază a pelerinului, aceea de a se hrăni, de a-și potoli foamea, închis între garduri metalice timp de mai multe ore. O eventuală părăsire a rândului pentru a pleca în căutarea hranei echivalează cu pierderea rangului (locului), o risipire a efortului depus
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care nu mulțumeau sau nu foloseau formulele rituale consacrate : „Bogdaproste, să fie de sufletul morților”. Încă din primele cercetări de teren, mi-am pus întrebarea de ce alimentul (felul de mâncare) cel mai răspândit în acest moment pentru a fi distribuit pelerinilor este sarmaua. Prezența sarmalelor în ospețele funerare a fost mereu o constantă în rețetele culinare din provinciile românești, sub numele de sarmale (Valahia) sau găluște (Moldova) (Lefter, 2010 : 495). Pentru antropologul Vintilă Mihăilescu, „sarmaua este reală pentru că este simbolică. Standardizată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de a reactualiza momentele de euforie colectivă” (Stoica, 2004 : 205). Sarmalele, pe plan simbolic și culinar, sunt „semn de reconciliere”, un „balcanism gastronomic cuceritor și unificator” (Pleșu, M., 2013 : 3). Pe teren, am văzut cum la Mănăstirea Prislop erau servite pelerinilor mari cantități de sarmale „bucovinene”, dar și „moldovenești”, de dimensiuni și consistență ce provocau mirarea deschis exprimată a pelerinilor ardeleni și bănățeni, obișnuiți cu alte rețete. Dincolo de distribuția și consumul propriu-zis, se regăsesc vechi spaime și temeri legate de riscul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
reconciliere”, un „balcanism gastronomic cuceritor și unificator” (Pleșu, M., 2013 : 3). Pe teren, am văzut cum la Mănăstirea Prislop erau servite pelerinilor mari cantități de sarmale „bucovinene”, dar și „moldovenești”, de dimensiuni și consistență ce provocau mirarea deschis exprimată a pelerinilor ardeleni și bănățeni, obișnuiți cu alte rețete. Dincolo de distribuția și consumul propriu-zis, se regăsesc vechi spaime și temeri legate de riscul alimentar, de consumul unor alimente a căror proveniență nu poate fi de fapt verificată. Percepția „riscului alimentar” în timpul pomenilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și cea a privitorului rece, distant și neimplicat (Ferrières, 2002 : 437). Frica de otrăvurile alimentare este o angoasă permanentă, care nu poate fi explicată întotdeauna rațional, dar care se exprimă prin gesturi, atitudini, repulsie. Iarăși, memoria comunismului, omniprezentă : în discuțiile pelerinilor revenea adesea „legenda urbană” a colivei preparate cu verde de Paris și a otrăvirilor în masă, vehiculată intens și interesat la jumătatea anilor 1980. Frica și dublura sa, nevoia de securitate alimentară, sunt diferit percepute de la un individ la altul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
1984 : 10), fiind crucială în studiul comunităților umane, al interacțiunii cu divinitatea, comunicării dintre morți și cei vii (Counihan, 1999 : 13). Hrana consumată în timpul pelerinajului ritual religios este un semn de autodefinire, puternic marker identitar (Farb, Armelagos, 1980 : 144). Unii pelerini consumă cu strictețe doar alimente de post, alții refuză orice fel de hrană în timpul perioadei de așteptare, pentru a se demarca net de ceilalți. Am auzit la un moment dat chiar și replica : „Cum aș putea să o sărut pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
religioasă, gestul caritabil are valori sociale, ceea ce „îl recomandă a fi susceptibil de a contribui la menținerea solidarității corpului social la cele mai diferite niveluri ale acestuia” (p. 110). Milostenia este așadar creatoare și generatoare de solidaritate, indiferent de poziția pelerinului în cadrul corpului social. Ca mărturie directă, am văzut în cadrul pelerinajului de la Iași femei în vârstă, originare din zonele rurale ale Moldovei, care aveau pregătite din vreme mici sume de bani, strânse de-a lungul anului, tocmai pentru a fi distribuite
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pentru milă și sensibilitate. Egiptenii nu au oricum prea multă milă pentru cerșetorii care prezintă mutilări «profesioniste» și oricum tipul acesta de activitate lucrativă dispare încetul cu încetul, semn de schimbare a vremurilor” (MayeurJaouen, 2005 : 281). Dimensiunea transnațională a pelerinajelor : pelerini români la Mešugorje Din 1981 până astăzi, se estimează că 40 de milioane de persoane au vizitat localitatea Mešugorje, un mic sat de circa 2.000 de locuitori, croați catolici risipiți în mozaicul confesional din Bosnia- Herțegovina, acolo unde se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
confesional din Bosnia- Herțegovina, acolo unde se spune că în 24, apoi 25 iunie Fecioara Maria s-a adresat în limba croată unui grup de „vizionari”, doi băieți și patru fete cu vârste între 9 și 16 ani. Cine sunt pelerinii de la Mešugorje ? Pelerinii religioși „tradiționali” care frecventează și alte locuri importante de pelerinaj catolic (Lourdes, Fatima etc.). Mulți turiști dintre cei care petrec concediul pe coasta dalmată și care se abat rapid și pe la Mešugorje. Membri ai numeroasei diaspore croate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Herțegovina, acolo unde se spune că în 24, apoi 25 iunie Fecioara Maria s-a adresat în limba croată unui grup de „vizionari”, doi băieți și patru fete cu vârste între 9 și 16 ani. Cine sunt pelerinii de la Mešugorje ? Pelerinii religioși „tradiționali” care frecventează și alte locuri importante de pelerinaj catolic (Lourdes, Fatima etc.). Mulți turiști dintre cei care petrec concediul pe coasta dalmată și care se abat rapid și pe la Mešugorje. Membri ai numeroasei diaspore croate din Europa Occidentală
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
exilului - o situație care se poate observa de altfel în mod curent și la pelerinajele ortodoxe de anvergură din România, acolo un mare număr de „imigranți-căpșunari” vin să se revigoreze spiritual și identitar. În fine, ar mai fi vorba despre pelerinii internaționali, o parte dintre ei originari din țări de tradiție ortodoxă. Tot acest amestec extraordinar dă naștere la diferențe de „sensibilitate religioasă, eclezială și politică” (Claverie, 2003 : 368). Pelerinii de la Mešugorje nu constituie un bloc compact, fiind deci extrem de diversificați
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
revigoreze spiritual și identitar. În fine, ar mai fi vorba despre pelerinii internaționali, o parte dintre ei originari din țări de tradiție ortodoxă. Tot acest amestec extraordinar dă naștere la diferențe de „sensibilitate religioasă, eclezială și politică” (Claverie, 2003 : 368). Pelerinii de la Mešugorje nu constituie un bloc compact, fiind deci extrem de diversificați, cu opțiuni și pariuri diverse. Poziția Bise ricii Catolice față de „fenomenul Mešugorje” este una complexă, plină de nuanțe. Pe de o parte, Biserica a luat act de dorința fierbinte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
deci extrem de diversificați, cu opțiuni și pariuri diverse. Poziția Bise ricii Catolice față de „fenomenul Mešugorje” este una complexă, plină de nuanțe. Pe de o parte, Biserica a luat act de dorința fierbinte de miracol, de pietate și de supranatural a pelerinilor. La urma urmei, mulți oameni care ajung acolo (fie și în postura de simpli turiști) măr turisesc o imensă stare de bine, de redescoperire a sinelui „religios”, fără a mai vorbi de cazurile de (re)convertire religioasă. Or, într-un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]