47,342 matches
-
constatat valori depășite în depozite și s-au interzis distribuția cum ar fi de lapte, brânză, carne etc. Din ce a constatat, parte din produsele alimentare erau contaminate cu pericol de consum, altele NU, care erau depozitate în spații cu pereți groși sal la subsol. Prin recomandări la nivel național, s-au făcut precizări mai mult la întărirea psihicului populației. În anul 1986 nu era aceea ,,recesiune roșie” comparativ cu cea din anul 1989, în privința alimentării populației României, ba chiar aș
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
de recidivă în cura chirurgicală a eventrațiilor postoperatorii recidivate, s-a dovedit cea care folosește o proteză sintetică, bine tolerată de organism și care creează detensionarea suturilor, prin metoda de plasare și de fixare a acesteia la elementele anatomice ale peretelui abdominal. În studiul pe care l-am întreprins, am analizat comparativ rezultatele obținute după aplicarea tehnicilor „tension-free“, la care am folosit plasele de polipropilenă pe parcursul a 12 ani (2000-2012) în comparație cu tehnicile „tisulare“, practicate în clinica noastră în perioada 1992-2000. Cauzele
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
bronșita cronică, BPOC), insuficiența renală cronică, în diverse stadii, inclusiv bolanvi cu dializă cronică . Până la descoperirea și punerea în practică a procedeelor care folosesc plase compatibile cu țesuturile umane, chirurgii au imaginat foarte multe procedee „tisulare“ de reparare a defectelor peretelui abdominal, care s-au dovedit ineficiente din cauza faptului că sunt create la nivelul liniei de sutură. Singura metodă care a ameliorat rezultatele, în sensul scăderii semnificative a ratei de recidivă, s-a dovedit cea care folosește o proteză sintetică, bine
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
rezultatele, în sensul scăderii semnificative a ratei de recidivă, s-a dovedit cea care folosește o proteză sintetică, bine tolerată de organism și care creează detensionarea suturilor, prin metoda de plasare și de fixare a acesteia la elementele anatomice ale peretelui abdominal . Am împărțit din punct de vedere statistic cazuistica operată între 1992 și 2012, formată dintr-un nu măr de 605 pacienți, în două loturi:Lotul A, format din 183 de pacienți (30,24%), operați în perioada 1992-1999;Lotul B
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
intervenții în antecedente ale căror cauze, așa cum reieșea din foile de observație, erau intervenții cu timpi septici, boli asociate care duc la modificarea reactivității organismului. Începând cu 1 ianuarie 2000, am adoptat tehnica protetică „tension-free“ în tratamentul chirurgical al defectelor peretelui abdominal (eventrații și hernii), prin folosirea plaselor din polipropilenă și a firelor monofilament neresorbabil, fapt ce a rezolvat în primul rând detensionarea suturilor la nivelul structurilor musculo-aponevrotice, iar în al doilea rând efectul de întărire, uneori de substituție al peretelui
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
peretelui abdominal (eventrații și hernii), prin folosirea plaselor din polipropilenă și a firelor monofilament neresorbabil, fapt ce a rezolvat în primul rând detensionarea suturilor la nivelul structurilor musculo-aponevrotice, iar în al doilea rând efectul de întărire, uneori de substituție al peretelui abdominal. Amplasarea protezei de polipropilenă s-a făcut premusculo-aponevrotic, retromuscular properitoneal și intraperitoneal. Din analiza celor 422 de cazuri, repretentând lotul B de bolnavi, operați în perioada 2000-2012, la care am aplicat tehnica protezării cu plasă, montată extraperitoneal, rezultă următoarele
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
dea cîte o spărtură Într-o conductă sau alta și, pînă să apară soldații, să-și umple canistrele sau butoaiele cu benzină sau cu motorină, după cum nimereau. De cele mai multe ori veneau cu bărcile, noaptea, Înarmați cu burghie speciale pentru găurit pereții conductelor și cu topoare sau cuțite, pentru a se lupta, dacă era cazul, cu soldații din corpul de pază. Somațiile și focurile de avertisment nu reușeau să-i sperie prea tare; a-i Împușca pur și simplu ar fi Însemnat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
intra pe poartă. Colonelul se Întoarse cu o Întrebare mută pe buze către camarazii săi. Nimeni nu Îndrăzni să-i răspundă. Arătau surmenați și i se făcu milă de ei. Dintr-o dată Își dădu seama că harta insulei, aflată pe peretele de la spatele său, nu folosise pînă atunci la nimic. Luă În mînă indicatorul și arătă celor prezenți niște stegulețe Înfipte În diferite puncte. — Să recapitulăm principalele elemente ale discuției de pînă acum, iar după aceea vom lua o binemeritată pauză
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dădu din mînă a lehamite, fiindcă răspunsul n-o mai interesa, totuși rămase pe loc. — Nu vă supărați, știți vreo cabină telefonică În apropiere? o Întrebă la rîndul său Christina. Abia după aceea observă că aparatul telefonic era agățat de perete, chiar lîngă ușa de la intrarea În dispensar; mai precis, după ce, arătîndu-i-l cu mîna, bătrîna plecase mai departe bombănind nemulțumită. Formă numărul cu mare atenție, pentru a fi sigură că nu-l greșește. — Alo, bună ziua, sunt persoana care a dat anunțul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ea cineva de la celălalt capăt al firului - și Închise. — ... Aș fi vrut să ne Întîlnim, mai spuse Christina, după ce venise deja tonul. Greșise oare numărul? De cele mai multe ori, tocmai din cauza atenției prea mari greșea. Sau din cauza Încordării. Rezemă florile de perete, scoase agenda din poșetă, o deschise, prinse receptorul Între ureche și umăr, citi cu voce tare și formă pe discul aparatului fiecare cifră În parte. — Alo? — Ah, da, bună ziua, doamnă, mă scuzați, era mama, ea nu știe despre ce e
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din punct de vedere diplomatic. Avea vocea schimbată, un pic răgușită, iar după fiecare cîteva cuvinte rostite se oprea să-și tragă mucii pe nas. Atunci colonelul auzea În receptor un sîsÎit prelung și aspru, ca și cum cineva ar fi frecat pereții cu o hîrtie uscată. — Dar cărei fericite Întîmplări Îi datorez interesul Majestății Voastre pentru neînsemnata mea persoană? — Vai, unei nefericite Întîmplări, domnule colonel. Am luat gripă și nu pot ieși din casă. Stau de două ore cu picioarele Într-un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu mai Încăpeau În chiuvetă. Masa de biliard ocupa mijlocul camerei de zi, unde În rest nu-l mai Încurcau decît două fotolii, despărțite de o măsuță ovală. Într-un dulăpior suspendat, care masca un mic seif secret Încastrat În perete, Își ținea felurite dispozitive profesionale și casetele Înregistrate, iar Îndărătul ușii era bicicleta, pe care o cumpărase pentru a face plimbări seara În satele din Împrejurimi. Într-adevăr, dacă ar fi avut chef de o plimbare romantică, s-ar fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
drumul pe care el va merge. ZÎmbind trist, făcînd efortul să zîmbească, ea acceptă În cele din urmă jocul, Îi prinse degetul și continuă să deseneze traseul apăsîndu-i unghia În tăblia mesei și scriind cu ea un X (acolo, lîngă peretele calcaros, În preajma unei mici cascade, unde se scăldaseră și făcuseră apoi dragoste). Ceea ce Însemna că Înțelesese - și-a dat seama după felul În care el a lăsat să-i cadă fruntea, fără nici un cuvînt, În palmele ei. Era Îngrijorată, cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la București, intenționam să convoc o Plenară a Comitetului Central și să-l schimb din funcție, trimițîndu-l ambasador În Ungaria. Cum stăteam Întins În pat și mă gîndeam la toate acestea, am văzut deodată un crucifix enorm care atîrna pe perete, deasupra capului meu, și am sărit ca ars În picioare. Avea aspectul unei mitraliere cu țeava Îndreptată spre mine. — Cine a pus asta aici? am strigat. Cine mi-a pus crucea la cap? Au intrat În dormitor mai Întîi cei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Bine, mulțumesc de Întrebare, răspunse politicos, În virtutea obișnuinței, apoi reluă completarea rubricilor din fișa de tratament la care tocmai lucra. Și dintr-o dată se opri, ușor dezamăgită, aproape că rămase cu gura deschisă, cu privirea țintuită Întîmplător pe calendarul de perete: Pablo nu i se mai adresase cu atît de familiarul apelativ „tovarășa Elena“, care Începuse să-i placă și ei de la o vreme. Ceea ce Însemna că nici el nu se mai considera Nicolae Ceaușescu. Dar nici un alt indiciu din conduita
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din spital chiar azi. Trebuie să o găsesc pe femeia aceea. — Să nu faci o asemenea nebunie! protestă neputincioasă Agneta. Nu mai sunt nebun, repetă Pablo. Acum știu ce am de făcut. — Te vor prinde și te vor băga la „peretele de aramă“! Așa-zisul perete de aramă consta În tratamentul cu șocuri electro-convulsive. Totuși, Pablo schiță o grimasă de nepăsare. — Trebuie să mă ajuți, trebuie să ajung la femeia aceea!... Tăcu brusc, ascultă. Apoi se Îndepărtă repede, pe vîrful picioarelor
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să o găsesc pe femeia aceea. — Să nu faci o asemenea nebunie! protestă neputincioasă Agneta. Nu mai sunt nebun, repetă Pablo. Acum știu ce am de făcut. — Te vor prinde și te vor băga la „peretele de aramă“! Așa-zisul perete de aramă consta În tratamentul cu șocuri electro-convulsive. Totuși, Pablo schiță o grimasă de nepăsare. — Trebuie să mă ajuți, trebuie să ajung la femeia aceea!... Tăcu brusc, ascultă. Apoi se Îndepărtă repede, pe vîrful picioarelor, și se sprijini de tocul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
uniform și se creează o forță centrifugă, nu se creează de fapt nimic, ci doar se constată o inerție determinată de ansamblul tuturor obiectelor din cosmos. Încît mai curînd universul Însuși este acela care, Învîrtindu-se În jurul găleții, atrage apa Înspre pereții acesteia. Totuși, din răspunsul Christinei rezulta oarecum că ar ști despre ce e vorba. — Și mie mi se Întîmplă la fel, de la o vreme. Dar am impresia că găleata stă pe loc și numai apa se rotește, după ce a băgat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o mîzgă cafenie Încă și mai alunecoasă. Apoi, după ce trecură de coama acelei coline, umbra deasă a pădurii Începu să se subțieze și În curînd ajunseră pe un platou lipsit de vegetație, a cărui margine opusă era străjuită de un perete stîncos tăiat vertical, asemănător unui balcon. Jos, lîngă perete, se deschidea albia unui pîrÎu, pînă la care aveau de coborît cîteva sute de metri. Pentru a-și menține moralul cît mai ridicat, Pablo decise că omul cu fața verde era
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
trecură de coama acelei coline, umbra deasă a pădurii Începu să se subțieze și În curînd ajunseră pe un platou lipsit de vegetație, a cărui margine opusă era străjuită de un perete stîncos tăiat vertical, asemănător unui balcon. Jos, lîngă perete, se deschidea albia unui pîrÎu, pînă la care aveau de coborît cîteva sute de metri. Pentru a-și menține moralul cît mai ridicat, Pablo decise că omul cu fața verde era totuși Vic, deși se așteptase să arate cu totul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
trebuia să schimbe direcția. CÎnd Întîlneau cîte un prag Înalt, pe care Pablo nu-l putea urca, se așeza capră Înaintea lui, apoi Îl sălta și Îl Împingea de la spate. Urcară astfel pînă Într-o sală cu bolta Înaltă, În pereții căreia se deschideau gurile Întunecate ale cîtorva galerii, de unde, pătrunzînd pe una dintre ele, ajunseră Într-un găvan ceva mai uscat, cu paie sau fîn pe jos, un fel de culcuș. Într-un ungher Îndepărtat al acestuia, pîlpîiau anemic flăcările
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
plictisitor În toată afacerea e că nimeni nu are nici o vină. De fapt, toți nu ne facem decît datoria. PÎnă la urmă Îi legă și picioarele cu o funie făcută laț, al cărei capăt Îl fixă de un pinten din peretele grotei, la oarecare Înălțime, În așa fel Încît, atunci cînd Pablo se depărta de perete, funia Îi trăgea picioarele În sus. Înainte de a pleca, adună cîteva din paiele de pe jos și le făcu grămadă, sfătuindu-l pe Pablo să-și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ne facem decît datoria. PÎnă la urmă Îi legă și picioarele cu o funie făcută laț, al cărei capăt Îl fixă de un pinten din peretele grotei, la oarecare Înălțime, În așa fel Încît, atunci cînd Pablo se depărta de perete, funia Îi trăgea picioarele În sus. Înainte de a pleca, adună cîteva din paiele de pe jos și le făcu grămadă, sfătuindu-l pe Pablo să-și Înjghebe din ele o saltea, ca să nu-l tragă umezeala. — Degeaba! se lamentă Pablo. N-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nici un scop precis... Icnind și mișcîndu-se cîte puțin, Pablo reuși să se Întoarcă de pe o parte pe cealaltă, fiindcă Îi amorțise brațul. Într-un fel, se simțea stăpîn pe situație, fără să-și dea seama de unde Îi venea această impresie. Peretele de care Își sprijinea unul din omoplați era rece și un pic umed. PÎnă atunci stătuse cu spatele la foc, iar dogoarea acestuia Îi Încălzise hainele, dar după ce se Întorsese, Începu să-l ia cu frig la spate. Picioarele lipite unul de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe Îndelete pe Michel. Jarul focului aproape stins inunda peștera cu o lumină, sau mai degrabă cu o umbră roșietică. Din grămada de vreascuri mai rămăseseră doar cîteva. Arareori limba cîte unei flăcări se ridica și făcea să tremure pe pereți umbre subțiri ca niște stafii grăbite. CÎt timp vorbise, Michel se legănase Înainte și Înapoi, așa cum fac copiii crescuți În orfelinate, apoi Începu să mormăie ceva, de parcă ar fi descîntat focul, sau poate că Îngîna un cîntec. Simțindu-se privit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]