KorAP: Find »[drukola/base=persecuție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...105 106 107 ...170 >

4,234 matches

Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731

Samsa își pierde progresiv facultățile vizuale. Totuși fereastra ar fi putut fi, o scăpare, o deschidere asupra a altceva (precum mica lucarnă din Castelul de unde vine o lumină aproape magică și mistică). Dar deschiderea se preschimbă imediat în dispozitiv de persecuție. Viața în comun este supusă voaierismului celorlalți și fereastra dublează faptul de a fi continuu observat. Ea permite intruziunea privirii celuilalt care se introduce în intimitate. Voierismul este materializat de instrumentul optic numit lornietă fie în Dispărutul fie în: "Eram

Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
târziu sunt prin chiar acest fapt instalați mai călduros în cuib; cu siguranță lumea se ocupă mai puțin de ei"532. Cel mai mare, primul oaspete, este obiectul unor griji mai atente, dragostea capătă aici chipul violenței 533 și al persecuției("părinții mei care tocmai au totul și vor să intervină peste tot")534 care dau naștere fricii("îmi este aproape frică de proprii mei părinți")535. Este prin chiar poziția sa victima unui double-bind, cel al lui "imită-mă, dar

Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
Există un joc reciproc între rațiunile externe care împing spre emigrare (o greșeală, un scandal, precum faptul de a o fi lăsat însărcinată pe bonă pentru Karl) și rațiunile interne, reacții emoționale care apar referitor la grupul de origine (eliberare, persecuție, culpabilitate, etc.) și referitor la noul grup (durere, resentiment, dorință). Noul grup însuși prezintă reacții de respingere, de primire ambiguă, de indiferență. Noul mediu poate să primească pe noul venit ca pe un intrus și să manifeste refuz și neîncredere

Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
și persecutor, între nevinovat și vinovat, între bogat și sărac între spațiu strâmt (cabină, balcon, camere mizerabile care oferă un refugiu) și marile spații (salonul căpitanului, vila la țară a cărei vastitate este sursă de agorafobie și de sentiment de persecuție) este exemplară pentru modul în care Kafka structurează situația ospitalieră. Eroul său descoperă refugii provizorii, indicii ale unei ospitalități efemere pe care i le conferă o bunăstare trecătoare și iluzorie, fiindcă repede refugiul este invadat de culpabilitate și de sentimentul

Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
exemplară pentru modul în care Kafka structurează situația ospitalieră. Eroul său descoperă refugii provizorii, indicii ale unei ospitalități efemere pe care i le conferă o bunăstare trecătoare și iluzorie, fiindcă repede refugiul este invadat de culpabilitate și de sentimentul de persecuție. El este oaspetele imposibil, prin aceea că el nu poate accepta situația sa care exacerbează, într-un fel sau altul, dependența sa. Oaspete de oaspete, ostatec al său, el căută cu masochism această relație, în calitate de oaspete are puterea, este stăpânul

Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
această relație, în calitate de oaspete are puterea, este stăpânul, dar fuge de ea și se revoltă într-o aceeași mișcare împotriva unei situații considerate alienante și false. Neliniștea emigratului, sinonimă cu descumpănirea în fața primirii posibile, se afișează într-un sentiment de persecuție. Chiar înainte de debarcare, Karl afirmă: "De altfel, lumea are aici o prejudecată împotriva străinilor". Angoasa paranoidă răspunde acestei ostilități latente a noului grup social pe care o anticipă. Limba străină este de asemenea un factor de excludere. Învățatul, această corvoadă

Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733

emigranți și ansari, precum și egalitatea lor cu credincioșii în ceea ce privește drepturile și îndatoririle, precizând dreptul lor deplin la credință religioasă prin care se deosebesc de musulmani.260 "Statul musulman s-a arătat binevoitor față de ei,261 atunci când au avut parte de persecuții, blesteme, dispreț, prigoana și moarte din partea altor civilizații și state nemusulmane în care au trăit. Dar "tendința rasistă" care i-a determinat să îndepărteze iudaismul de spiritul religiei divine și să-l transforme într-un "ordin ideologic rasist" i-a

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
celor cetățenești, cu excepția participării evreilor la viața politică. Cu toate acestea, nu va fi înlăturat sentimentul de ură al popoarelor europene, conturându-se trăsăturile fundamentale ale antisemitismului timpuriu. Sfârșitul cruciadei a IV-a (1189-1192) a generat un nou val de persecuții; Vaticanul a legiferat, în 1215, un decret prin care toți evreii (obligați să poarte ca semn distinctiv o banderolă) erau înlăturați din funcțiile publice, practic biserică demarca linia între creștinism și iudaism. Spania, Anglia, Franța și Vaticanul acuzau evreii de

Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243

care este unica bază solidă a ade văratei democrații.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Opere, ed. cit., pp. 498-499. </ref> În această ecuație a moderației, „naționalismul“ profesat de „fracționiști“ este doar un alt nume pentru șovinismul autarhic ce propune, odată cu persecuțiile antisemite, evitarea privirii critice și a deschiderii către autenticul progres. Încurajarea cetățeniei, metamorfozarea supusului în actor al regimului constituțional sunt de neimaginat în absența unei îndrumări spre civilizație. În această pedagogie de durată lungă, organizarea energiei individuale, limitarea fascinației parvenirii

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

încurajeze credincioșii. Un exemplu este Scrisoarea apostolică din 27 martie 1952 adresată de Pius al XII-lea episcopatului, clerului și credincioșilor catolici din România, care îndemna la păstrarea credinței și a legăturii cu Roma, chiar cu riscul celor mai dure persecuții. în anii ’50, informațiile referitoare la catolicii din România ajungeau la Vatican cu greutate și, uneori, erau contradictorii. Spre exemplu, în anul 1954, cardinalul Eugène Tisserant, secretarul Congregației pentru Bisericile Catolice Orientale, nu știa nimic sigur în legătură cu soarta episcopului unit

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Paul al VI-lea, chiar dacă guvernul de atunci nu concepea recunoașterea unui alt episcop. întrucât zorile unor noi relații se întrevedeau și neavând nici experiența, nici complexele pe care firește le aveau toți cei care trecuseră prin perioada teribilă a persecuțiilor și a închisorilor, fiind și prea tânăr pentru o astfel de misiune, am trecut la un mod mai curajos de acțiune și la un nou tip de relații, atât cu autoritatea bisericească existentă, cu toți ordinarii cunoscuți din partea Bisericii latine

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
clare. Sensul convențional al termenului de refugiat are mai ales o aplicabilitate juridică, a fost oferit de înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și poate fi aplicat tuturor acelor persoane care și-au părăsit țara pentru a scăpa de persecuție, conflict armat sau alte forme de violență. După cel de-al Doilea Război Mondial, termenii de refugiat și de exilat au fost folosite ca sinonime, deoarece semnificația lor era dată de aceeași motivație de a părăsi țara și anume imposibilitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
expediate într-o frază. Dar au, parțial, dreptate Emanuel Tânjală și Dan Cristian Turturică atunci când, vorbind despre emigrația română în Lumea Nouă, după 1945, să afirme că „nu toți cei care au plecat au făcut-o pentru că au fost supuși persecuțiilor politice sau religioase. Cei mai mulți au făcut acest pas pur și simplu pentru că simțeau că România ajunsese un loc în care dezvoltarea și afirmarea profesională sau intelectuală deveniseră lucruri imposibil de atins”. Concluzia este însă, în mare parte, simplificatoare și nepermis

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
deși faptul că au fost publicate în Germania le fac accesibile doar unui număr limitat de români. Și, nu în ultimul rând, colecții precum Analele Sighet și Arhivele Totalitarismului au contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la istoria deportării și persecuției etnicilor germani, unguri sau a altor grupuri din România în perioada imediat de după război și, mai ales, în perioada comunistă. Deși deosebite, lucrările menționate anterior constituie o arie specializată, chiar marginalizată de studiu, atâta timp cât acestea nu au fost încă integrate

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
doar să insinueze acest lucru, afirmând „am fost acolo și am văzut”. Ca și alți deportați, Cocârlă era conștientă de faptul că orice mențiune cu privire la acest subiect era tabu în perioada comunistă. Oamenii știau, dar nu vorbeau despre nedreptăți sau persecuții. Această conspirație a tăcerii din jurul deportărilor din România va dura până la căderea comunismului. Ceea ce atrage atenția în poveștile lui Cocârlă, Magyari, Hrușcă, Șimon și Stoinescu este aparenta ușurință cu care s-au adaptat și s-au reintegrat în societatea românească

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
spectaculoase acțiuni în acei ani, dar în nici un caz singurele. După 1948 represiunea a fost legalizată prin Codul Penal, decrete, noul sistem juridic de inspirație sovietică și adoptarea Constituției RPR după modelul Constituției staliniste din 1936. „Impunerea modelului totalitar și persecuția religioasă” este cel de-al cincilea capitol al lucrării și atinge o chestiune (încă) sensibilă pentru o însemnată parte a populației României. Concurentă a comunismului, religia nu putea scăpa de confruntarea cu regimul. în general toate confesiunile au avut de

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
studia `n Arhiva Sinodală, vezi considerațiile lui Florin Müller `n Revista istorică, t. XIII, nr. 1-2, Ianuarie-Aprilie 2002, p. 278. Șerban Turcuș, Varia catholica. Studii de istorie și eclesiologie, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998, p. 105. Ioan-Marius Bucur, Lavinia Stan, Persecuția Bisericii Catolice din România. Documente din Arhiva Europei Libere. 1948-1960, p. 30; Ovidiu Bozgan, România versus Vatican. Persecuția Bisericii Catolice din România comunistă `n lumina documentelor diplomatice franceze, Editura Sylvi, București, 2000, p. 80. Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond Direcția

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
p. 278. Șerban Turcuș, Varia catholica. Studii de istorie și eclesiologie, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998, p. 105. Ioan-Marius Bucur, Lavinia Stan, Persecuția Bisericii Catolice din România. Documente din Arhiva Europei Libere. 1948-1960, p. 30; Ovidiu Bozgan, România versus Vatican. Persecuția Bisericii Catolice din România comunistă `n lumina documentelor diplomatice franceze, Editura Sylvi, București, 2000, p. 80. Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond Direcția Generală a Poliției, dosar 69/1945, ff. 66-67. Hansjakob Stehle, Eastern Politics of the Vatican 1917-1979, translated by

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462

dramatice pe care șle-am trăitț nu am fost găsit șbunț de internat În spital, cum omenește trebuia, ci «bun de muncă». Istovit, fără un pic de putere fizică, am fost trimis Într-un sat, Georgeni, la muncă. Sub biciu și persecuții, amenințări, Înjurături și apăsări, am muncit două luni - până când autoritățile s-au Îndurat, fiindcă căpătasem prestigiul victimei, să ne trimită acasă.” 53 Fără să știe că delegatul Uniunii a propus să fie luați la muncă, Aristide Rauch XE "Rauch, Aristide

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
conducere am preluat-o, În mod efectiv a devenit șsecțiuneaț cea mai activă, rolul ei era cel mai important În Comunitate, căci cei jefuiți și cei sărăciți trebuiau ajutați. Am avut șatunciț noi văduve și orfani.” Regimul legionar a Întețit persecuțiile, senzația de catastrofă iminentă În cadrul Comunității și nevoia de a apela la ea. Teroarea legionară a fost la Iași mai grea și mai sălbatică decât toate manifestările ei În România, În afară de zilele pogromului de la București. „Doliul și jalea s-au

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
În locuințe rămase nefolosite din cauza descompunerii unor familii. Circulația evreilor pe străzile orașului a fost limitată la anumite locuri și la anumite ore. Steaua galbenă, care a fost purtată la Iași aproximativ patru luni, a provocat un nou val de persecuții. Zilnic, agenți de poliție arestau evrei, inclusiv copii de trei-patru ani, pentru că nu purtau steaua galbenă sau pentru că nu avea dimensiunile stabilite. Presa locală a continuat să incite la ură Împotriva evreilor, s-a entuziasmat de introducerea semnului distinctiv, i-

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
unealtă de instigare Într-o societate bazată pe exploatare - „Dar spre deosebire de mari părți ale Europei, centrale și de est, glia românească nu s’a dovedit prielnică pentru semințele otrăvite ale urii”. Pământul românesc a devenit un rai pentru evreii persecutați. Persecuții au fost, dar... În Spania Evului Mediu, care și-a alungat evreii, În Galiția XE "Galiția" , În Ucraina XE "Ucraina" , În Rusia XE "Rusia" , În Germania XE "Germania" și În Austria XE "Austria" . În România nu a avut loc un

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
În Rusia XE "Rusia" , În Germania XE "Germania" și În Austria XE "Austria" . În România nu a avut loc un proces de felul procesului lui Dreyfus: „Stăvilarul ridicat de omenia poporului român a rezistat și la asaltul năpraznicului val de persecuție rasistă pe care l-a stârnit ideologia fascistă În Europa interbelică... S-a creat o situație specifică În această parte a Europei: cu excepția foarte răzlețelor și fugitivelor inițiative ale unor autorități locale, evreii din România nu au fost Îngrămădiți În

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
În octombrie 1879, Alecsandri XE "Alecsandri, Vasile" a ținut un discurs În Senat Împotriva acordării de drepturi cetățenești evreilor - Poporul român este „un popor blând, generos, ospitalier, inteligent, iubitor de progres”; un popor care a Învins pe toți cotropitorii, dezastrele, persecuțiile. De data aceasta el se află În fața unei noi invazii, a evreilor, care vin din Nord, jinduiesc după frumoasa țară a românilor, vor să o transforme Într-o „proprietate judaică”. Mozes-cel-nou, care duce poporul lui Israel spre Palestina nouă, este

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712

În acest scop, a fost aplicată politica de colonizare masivă, mai ales în zonele slab populate. Urmărind același scop, multe familii de moldoveni erau deportate sau se strămutau în alte zone ale Rusiei și asta datorită sărăciei sau a unor persecuții din partea autorităților. În baza promisiunilor făcute că vor primi pământ și ajutoare bănești, sute de familii de moldoveni au părăsit ținuturile de baștină și au plecat în Siberia, Kazahstan sau în Caucaz. În realitate, însă, majoritatea au fost lăsați să

DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea (2015) [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]