7,838 matches
-
la data respectivă, nu mai avea forța să-și mențină statutul de mare putere, iar în acest context Nicolae Titulescu, arhitectul bunelor relații dintre București și Paris, trebuia înlăturat. Dincolo de caracterizarea făcută ministrului de Externe, Goga a analizat lucid și pertinent acțiunile diplomației românești din ultimii 10 ani: „am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contra obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice, am întors spatele Germaniei prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
era considerat vecinul de la răsărit, U.R.S.S., care dispunea acum de „un braț tentacular spre Slavii de Sud și, totodată, pentru lărgirea bazei acțiunii revoluționare mondiale, al cărei pericol pentru ființa noastră de Stat este evident”, după cum atestă o analiză pertinentă. Pericolul exista în realitate, având la bază precedentul creat de acțiunea terorist-revoluționară de la Tatar-Bunar din anul 1924. O acțiune similară, cu două direcții de acțiune, una dinspre U.R.S.S., cealaltă dinspre Bulgaria ar fi fost greu de stăvilit în condițiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la căpătâiul căruia au ținut cuvântări mitropolitul Bălan și Armand Călinescu. Activitatea informativă și de protecție desfășurată de D.G.P. în acest caz a dovedit o perfectă cunoaștere a problemelor de interes pentru siguranța statului, fiind în egale măsură reale și pertinente. În al doilea rând, activitatea informativă era adânc infiltrată în mediile de interes și, pe baza datelor furnizate și verificate într-un timp foarte scurt, au fost întocmite materiale de analiză, în urma cărora s-au luat măsurile necesare anihilării unor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un fel sau altul, să afecteze interesele sau integritatea României. În acest scop, ofițerii români de informații s-au deplasat în zonele de interes și au observat derularea acțiunilor diplomatice, militare, paramilitare, după care au întocmit analize și sinteze extrem de pertinente. În prima zi a lunii septembrie 1938 S.S.I. a înaintat factorilor decidenți un material privind tranzitul de avioane sovietice dinspre U.R.S.S. către Cehoslovacia în perioada mai - august, care au survolat și teritoriul României. Acestea, în număr de 70-90, au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
chiar «linia Carol II», pentru o eventuală rezistență în cazul unui atac armat dinspre Ungaria. Pe de altă parte, activitatea politică a Mișcării Legionare s-a concretizat într-un succes de mase, prin atragerea de aderenți și desfășurarea unor acțiuni pertinente de promovare a propriei ideologii. La baza acestora au stat atât sloganuri populiste, cât și mediatizarea unor realități și nemulțumiri generale, cum ar fi camarila regală, corupția autorităților, limitarea drepturilor cetățenești ș. a. La șase luni după instaurarea dictaturii regale, situația
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ordin masonic, fiind inspirat din masoneria franceză”, din perioada când Corneliu Z. Codreanu urmase studii în Franța, la Grenoble. Pe lângă misticismul ritualului masonic, legionarii au atașat, de-a lungul timpului, acțiuni „izvorâte din terorismul politic al Balcanilor”, după cum menționa, extrem de pertinent, raportul lui Gebauer. În al doilea rând, trimisul Reichului a constatat că în mișcarea legionară „s-au insinuat elemente care, la origine, sunt evrei sau cu soții evreice”, printre aceștia numărându-se soțiile lui Vasile Marin (născută Kaufmann), Ignătescu (născută
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
desfășurată de Jandarmerie în perioada 1940-1944. În primul rând, informațiile obținute de jandarmi au dovedit o perfectă cunoaștere a problemelor de interes pentru siguranța statului, atât din mediul rural cât și din mediul urban, fiind în egale măsură reale și pertinente. În al doilea rând, activitatea informativă era adânc infiltrată în mediile de interes și promova materiale extrem de utile, pe baza cărora s-au luat măsurile necesare anihilării inamicilor statului român. În al treilea rând merită a fi lăudată calitatea umană
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
conducători exclusivi și autorizați” ai minorității românești. În raport cu celelalte grupuri etnice, bine închegate, liderii români continuau „să se ponegrească și să se liciteze”, oferind „un spectacol josnic și nedemn”, în care își promovau propriile interese. Materialul extrem de dur și de pertinent, semnat de generalul de corp de armată adjutant Iosif Iacobici, s-a încheiat cu propunerea de chemare a celor trei lideri în România și convingerea acestora de a se unifica „într-un partid unic și unit” al românilor din Banat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
viața economico-financiară mareșalul Antonescu a fost permanent informat despre situația economică reală existentă în țară. La 11 septembrie 1941 S.S.I. a trimis Conducătorul Statului un material despre economia românească după două luni de război în care se făcea o radiografie pertinentă și obiectivă asupra tuturor sectoarelor și ramurilor vitale. Transporturile aveau cea mai dificilă situație, mai ales că, din cauza cedărilor teritoriale din 1940, fuseseră parțial dezorganizate. Calea ferată susținea efortul de război, ceea ce făcea ca Bucureștiul și celelalte orașe să aibă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
diplomația țaristă, vizau controlul gurilor Dunării și expansiunea către strâmtori, planul afectând, evident, teritoriul românesc. În a doua jumătate a anului 1943 situația militară era defavorabilă puterilor Axei, dar asta nu a împiedicat S.S.I. să ofere conducerii statului român materiale pertinente despre flota inamică din Marea Neagră. În perioada la care ne referim, interesul sovietic era canalizat către (re)cucerirea peninsulei Crimeea, fapt pentru care, atât pe uscat cât și pe apă, se duceau lupte crâncene. La 17 iunie 1943, Secția a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ședință au luat parte directorul-general al Poliției, general Leoveanu, directorul-general al S.S.I., Eugen Cristescu și delegatul Marelui Stat Major, locotenent-colonel Gheorghe N. Petrescu, șeful Biroului 2 Contrainformații din Secția a II-a, ceea ce atestă importanța problemelor discutate. În urma unei analize pertinente structurile abilitate au constatat: - serviciile de informații/contrainformații „nu răspund complet” nevoilor informative ale statului; - lipsa „cea mai accentuată” s-a resimțit în domeniul agenților recrutori, cu însărcinarea de a urmări anumite probleme în stat, respectiv a agenților de investigații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și maiorul Robert Bishop (șeful Secției Contraspionaj). Colaborarea cu structurile autohtone s-a efectuat exclusiv pe linia sovietică, mai ales cu Grupa Specială, prin culegerea de date politice (inițial), apoi și cele de natură militară și economică. Conform unei aprecieri pertinente, după 23 august 1944, serviciile de informații/ contrainformații românești s-au confruntat cu „o lipsă totală de informații față de cele ce se petrec în afara granițelor noastre”, astfel că a fost nevoie de o echilibristică abilă pentru a obține date de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fi prioritare. A. Prioritățile etapei actuale (1991-1993) urmăresc implicarea directă a informaticii în reforma, definitivarea obiectivelor generale pînă în anul 2000 și tratarea cerințelor urgente: a) realizarea sistemului statistic perfecționat, inclusiv a nomenclatoarelor și clasificărilor naționale generale; furnizarea de informații pertinente, în mod sistematic, pentru evaluarea evoluției reformei, cu accent pe indicatori economici și sociali; ... b) elaborarea proiectelor directoare pentru administrația centrală și locală și pentru teme transversale, cu caracter multisectorial: protecția mediului, forța de muncă, asistență socială; ... c) crearea cadrului
HOTĂRÂRE nr. 490 din 16 iulie 1991 privind conceptia generală a informatizarii societatii româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107910_a_109239]
-
sub rezerva dispozițiilor adoptate de conferința organizației privind concesiunea statutului de observator, să fie invitate să participe la sesiunile comisiei în calitate de observator. 3. Participarea organizațiilor internaționale la lucrările comisiei și relațiile dintre comisie și aceste organizații sînt reglementate prin dispoziții pertinente ale actului constitutiv și ale regulamentului general al organizației, precum și de regulile adoptate la conferința sau consiliul organizației, privind relațiile cu organizațiile internaționale. Aceste relații sînt asigurate prin intermediul directorului general al organizației. Relațiile dintre organizație și oficiu sînt reglementate prin
LEGE Nr. 117 din 15 decembrie 1992 privind acceptarea de către România a Actului constitutiv al Comisiei Europene de Lupta împotriva Febrei Aftoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108472_a_109801]
-
național, să negocieze și să încheie direct acordurile de trafic privind utilizarea pe care o vor da mijloacelor de telecomunicații furnizate în virtutea convenției și Acordului de exploatare, precum și serviciile destinate publicului, instalațiile, repartizarea încasărilor și dispozițiile comerciale convenite. ... d) Dispozițiile pertinente din anexă A a convenției au scopul de a asigura continuitatea între activitățile EUTELSAT INTERIMAR și cele ale EUTELSAT-ului. ... Articolul 3 Domeniul activităților EUTELSAT a) EUTELSAT are drept misiune principala conceperea, punerea la punct, construirea, instalarea, exploatarea și întreținerea
LEGEA nr. 7 din 31 iulie 1990 pentru aderarea României la Convenţia privind Organizaţia europeană de telecomunicaţii prin satelit "EUTELSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106782_a_108111]
-
art. XXIII al convenției. ... b) Adunarea părților își exercită întreaga competența necesară urmăririi obiectivelor EUTELSAT și care nu este atribuită în mod direct de către convenție unui alt organ. ... c) În exercitarea funcțiilor sale, Adunarea părților ține cont de toate recomandărilor pertinente ale Consiliului semnatarilor. Articolul 10 Consiliul semnatarilor - compoziție a) Consiliul semnatarilor este alcătuit din consilieri. ... Fiecare semnatar este reprezentat în Consiliul semnatarilor printr-un consilier. b) Un semnatar poate desemna pe un alt semnatar să-l reprezinte la o reuniune
LEGEA nr. 7 din 31 iulie 1990 pentru aderarea României la Convenţia privind Organizaţia europeană de telecomunicaţii prin satelit "EUTELSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106782_a_108111]
-
U.D. decît pe baza cererilor prezentate de către Guvern și aprobate de P.N.U.D. Această asistență va fi furnizată Guvernului său altei entități pe care Guvernul o va desemna și va fi acordată și primită conform rezoluțiilor și deciziilor pertinente și aplicabile ale organelor competențe ale P.N.U.D. și sub rezerva că P.N.U.D. să dispună de fondurile necesare. Articolul 2 Formele asistenței 1. Asistență pe care P.N.U.D. o va putea pune la dispoziția Guvernului României
HOTĂRÎREA nr. 113 din 15 februarie 1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107665_a_108994]
-
P.N.U.D. în țară (menționat la alin. a) al paragrafului 4 din prezentul articol), în formă și conform procedurilor prevăzute de către P.N.U.D. pentru aceste cereri. Guvernul va acorda P.N.U.D. toate facilitățile necesare și toate informațiile pertinente pentru evaluarea cererilor, aducîndu-i la cunoștința în acest sens intențiile sale în ceea ce privește continuarea proiectelor orientate către investiții. 3. P.N.U.D. va putea ajuta Guvernul, fie direct, asigurindu-i asistență externă pe care o va socoti ca fiind cea mai potrivită
HOTĂRÎREA nr. 113 din 15 februarie 1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107665_a_108994]
-
competențe ale Guvernului. În numele programului, reprezentantul rezident va asigura legătură cu organele competențe ale Guvernului, în speță organismul național însărcinat cu coordonarea asistenței externe, si va informa Guvernul asupra principiilor, criteriilor și procedurilor P.N.U.D. și ale celorlalte programe pertinente ale Națiunilor Unite. Va sprijini Guvernul în elaborarea cererilor privind programul și proiectele țării pe care Guvernul intenționează să le supună P.N.U.D., ca și a propunerilor referitoare la modificarea programului său proiectelor, va asigura coordonarea corespunzătoare a întregii
HOTĂRÎREA nr. 113 din 15 februarie 1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107665_a_108994]
-
folosi aceste descoperiri sau lucrări în țară, fără a avea de plătit redevențe sau alte taxe asemănătoare. Articolul 4 Informații referitoare la proiect 1. Guvernul va furniza P.N.U.D. toate rapoartele, hărțile, situațiile, dosarele, statele, documentele și alte informații pertinente pe care acesta din urmă ar putea să le solicite, referitoare la orice proiect beneficiind de asistență P.N.U.D. sau la execuția să sau la fezabilitatea să, sau din care reiese modul în care Guvernul se achită de responsabilitățile
HOTĂRÎREA nr. 113 din 15 februarie 1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107665_a_108994]
-
de responsabilitățile sale în ceea ce privește participarea și contribuția sa la executarea de proiecte beneficiind de asistență P.N.U.D. în virtutea prezentului acord, Guvernul va asigura, cu titlu de contribuție în natură și în măsura în care aceasta va fi specificata în detaliu în documentele pertinente referitoare la proiecte, următoarele: a) serviciile specialiștilor locali și altui personal complementar, inclusiv serviciile omologilor naționali ai experților operaționali; ... b) terenurile, clădirile, mijloacele de pregătire și alte instalații și servicii care există sau sînt produse în țară; ... c) materialele, echipamentele
HOTĂRÎREA nr. 113 din 15 februarie 1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107665_a_108994]
-
sumele vărsate în aplicarea prezenței dispoziții. 5. Sumele plătibile la P.N.U.D. în virtutea paragrafului precedent vor fi depuse într-un cont care va fi desemnat în acest scop de către secretarul general al O.N.U. și gestionat în conformitate cu dispozițiile pertinente din regulamentul financiar al P.N.U.D. 6. Costul bunurilor și serviciilor care constituie contribuția Guvernului la proiecte și orice suma plătibila de către acesta în virtutea prezentului articol, așa cum sînt ele indicate în detaliu în bugetele proiectelor, vor fi considerate ca
HOTĂRÎREA nr. 113 din 15 februarie 1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107665_a_108994]
-
U.D. în acordarea asistenței, achitindu-i sau dispunînd să i se achite cheltuielile locale și serviciile de mai jos, pînă la concurență sumelor indicate în documentul referitor la proiect sau stabilite în alt mod de către P.N.U.D., conform deciziilor pertinente ale organelor sale directoare: a) cheltuielile locale de subzistență ale experților-consilieri și ale consultanților afectați proiectului în țară; ... b) serviciile personalului local administrativ și de birou, inclusiv personalul de secretariat, interpreți-traducatori și alt personal auxiliar asemănător, ale căror servicii se
HOTĂRÎREA nr. 113 din 15 februarie 1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107665_a_108994]
-
în țară în virtutea prevederilor acordurilor astfel înlocuite. 2. Prezentul acord va putea fi modificat prin înțelegere scrisă între părți. Problemele care nu au fost prevăzute în mod expres în prezentul acord vor fi reglementate de către părți conform rezoluțiilor și deciziilor pertinente ale organelor competențe ale Organizației Națiunilor Unite. Fiecare dintre părți va examina cu atenție și într-un spirit favorabil orice propunere în acest sens prezentată de către cealaltă parte în aplicarea prezentului paragraf. 3. Prezentul acord va putea fi denunțata de către
HOTĂRÎREA nr. 113 din 15 februarie 1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107665_a_108994]
-
Articolul 1 I.O.M. se va bucura în România de aceleași privilegii și imunități ca acelea conferite instituțiilor specializate ale Națiunilor Unite în virtutea Convenției asupra privilegiilor și imunităților din 21 noiembrie 1947, cît și a legilor și reglementărilor române, pertinente în acest domeniu. Articolul 2 Reprezentanții statelor membre ale I.O.M. se vor bucura în România de aceleași privilegii și imunități ca acelea conferite reprezentanților statelor membre ale unei instituții specializate a Națiunilor Unite, în virtutea Convenției asupra privilegiilor și
HOTĂRÎRE nr. 568 din 21 septembrie 1992 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Organizaţia Internationala pentru Migrari referitor la statutul juridic, privilegiile şi imunităţile acestei organizaţii în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108825_a_110154]