2,822 matches
-
titlul ”Raza” „s-a desprins raza din ghemul ei de aur” „ar vrea să se înfășoare ca o sârmă de aur” „degetul fetei pare ca fulgerat de focuri” „o lacrimă, curată ca un mărgăritar.” 4. Povestiți în scris textul. Cum pescuiește ursul Ionel Pop Cunoașteți oare povestea care vrea să arate cum și-a pierdut ursul coada? Să v-o aduc aminte. Odinioară, demult, tare demult, ursul — așa cum se cuvenea unui animal atât de mare și de puternic — avea o coadă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pești, de aceea nu vine ușor coada. Ursul a smuncit una zdravănă și pac! i s-a rupt coada tocmai de la rădăcină. Când s-a întors mânios ca să plesnească vulpea, aceasta era departe. Și așa a rămas ursul făra coadă, „pescuind". Aceasta însă e poveste, care ne face să râdem, dar nu-i adevărată. De când sunt urșii urși, ei n-au avut coada lungă, ei, ca și cei de azi, aveau una atât de scurtă încât nici nu li se vede
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
râdem, dar nu-i adevărată. De când sunt urșii urși, ei n-au avut coada lungă, ei, ca și cei de azi, aveau una atât de scurtă încât nici nu li se vede din părul lung și mițos. Însă de pescuit, pescuiesc urșii aievea. lată în ce fel: când se face toamnă, oile coboară de la munte și ursul nu mai are de unde să se îndulcească cu carne. Mănâncă el atunci ghindă și jir, dar îi e dor de puțină carne, și își
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pești nu are nevoie de coadă lungă și nici nu-i prostănac ca să se lase pacălit de vulpe. Are el metoda lui de pescuit cu care se îndulcește toamna din carnea minunată a păstrăvilor. Cerințe: 1. Răspundeți la întrebări: Cum pescuiește ursul? Ce pești îi plac lui MoșMartin? În ce perioadă a anului pescuiesc urșii? 2. Transcrieți fragmentul în care este descris modul în care urșii prind pește. 3. Povestiți în scris fragmentul în care ursul își pierde coada. 4. Alcătuiți
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
se lase pacălit de vulpe. Are el metoda lui de pescuit cu care se îndulcește toamna din carnea minunată a păstrăvilor. Cerințe: 1. Răspundeți la întrebări: Cum pescuiește ursul? Ce pești îi plac lui MoșMartin? În ce perioadă a anului pescuiesc urșii? 2. Transcrieți fragmentul în care este descris modul în care urșii prind pește. 3. Povestiți în scris fragmentul în care ursul își pierde coada. 4. Alcătuiți o compunere gramaticală în care să folosiți șapte verbe. Noi, albinele Călin Gruia
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Winshaw era stră-străunchiul meu și el a pus să se scoată pământul de aici și să se umple groapa cu apă, acum vreo sută douăzeci de ani. Cred că visa să se plimbe pe el fericit cu barca și să pescuiască păstrăvi. Privește cum arată! Ai muri de pneumonie dacă ai încerca să stai acolo mai mult de cinci minute. Am bănuit întotdeauna că acest Cavendish - și de fapt și Alexander - a aparținut aripii mai... mai excentrice a familiei. — Ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
au construit o casă în care locuia grădinarul șef, adică Tonu, care era și paznicul grădinii de legume. În iaz au pus pește, iar cât a fost iazul peștele a ajuns la lungimea de un metru de nu putea fi pescuit decât cu undița. Apa a acoperit tot felul de gropi și de copaci de diferite mărimi, copaci care în contact cu apa s-au carbonizat sau pietrificat, unde șerpii din pădure s-au adunat aici alături de șobolanii de apă. Când
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe vale În jos, pe lângă șosea, În umbra copacilor, și apoi urcai un drum lateral care se cățăra printre dealuri, trecând pe lângă o grămadă de ferme mici și pe lângă casele mari Schwarzwald și apoi ajungeai la râu. Aici Începeam să pescuim. Celălt urca drept până unde Începea pădurea, și apoi peste dealuri, printre pădurile de pini, până ieșea la marginea unei pajiști, și prin pajiștea asta ajungeai la un pod. Pe malurile apei creșteau mesteceni, iar râul nu era larg ,ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de rumeguș care acoperea câmpia mlăștinoasă de pe malul golfului. Zece ani mai târziu, nu mai rămăsese nimic din fabrică, În afară de fundația albă, arătându-se, printre mlaștinile care o cotropiseră, lui Nick și lui Marjorie, care vâsleau de-a lungul malului. Pescuiau pe marginea canalului, acolo unde albia cobora brusc și apa micuță cu fund nisipos ajungea deodată la adâncimi Întunecate de peste trei metri. Pescuiau la lingură, În drum spre promontoriul unde voiau să-și pună undițele pentru noapte, ca să pescuiască păstrăvi-curcubeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-se, printre mlaștinile care o cotropiseră, lui Nick și lui Marjorie, care vâsleau de-a lungul malului. Pescuiau pe marginea canalului, acolo unde albia cobora brusc și apa micuță cu fund nisipos ajungea deodată la adâncimi Întunecate de peste trei metri. Pescuiau la lingură, În drum spre promontoriul unde voiau să-și pună undițele pentru noapte, ca să pescuiască păstrăvi-curcubeu. — Uite, Nick, vechea noastră ruină. Vâslind, Nick privi fundația printre copaci. Da, uite-o, zise el. — Îți mai amintești când era fabrica aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
malului. Pescuiau pe marginea canalului, acolo unde albia cobora brusc și apa micuță cu fund nisipos ajungea deodată la adâncimi Întunecate de peste trei metri. Pescuiau la lingură, În drum spre promontoriul unde voiau să-și pună undițele pentru noapte, ca să pescuiască păstrăvi-curcubeu. — Uite, Nick, vechea noastră ruină. Vâslind, Nick privi fundația printre copaci. Da, uite-o, zise el. — Îți mai amintești când era fabrica aici? — Abia-mi aduc aminte. Seamănă mai mult cu un castel, spuse Marjorie. Nick nu-i răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să vâslească de-a lungul malului până pierdură ruinele din vedere. Apoi Nick tăie golful de-a curmezișul. — Nu mușcă, zise Nick. Nu, răspunse Marjorie. Era atentă tot timpul la undiță, chiar și atunci când discutau. Îi plăcea foarte mult să pescuiască. Îi plăcea să pescuiască cu Nick. Un păstrăv mare țâșni la suprafață aproape de barcă. Nick trase tare de-o vâslă ca să-ntoarcă barca și momeala care se răsucea departe-n spate să treacă prin zona În care-și căuta păstrăvul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lungul malului până pierdură ruinele din vedere. Apoi Nick tăie golful de-a curmezișul. — Nu mușcă, zise Nick. Nu, răspunse Marjorie. Era atentă tot timpul la undiță, chiar și atunci când discutau. Îi plăcea foarte mult să pescuiască. Îi plăcea să pescuiască cu Nick. Un păstrăv mare țâșni la suprafață aproape de barcă. Nick trase tare de-o vâslă ca să-ntoarcă barca și momeala care se răsucea departe-n spate să treacă prin zona În care-și căuta păstrăvul hrana. În clipa În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ar plăcea să-l cunosc, spuse Nick. — Mie mi-ar plăcea să-l cunosc pe Chesterton. Da, mi-ar plăcea să fie cu noi acum. Mâine l-am lua cu noi la pescuit, la Voix. — Oare i-o plăcea să pescuiască? — Clar, zise Nick. Tre’ să fie cel mai tare tip. Mai ții minte cum zice-n Flying Inn? „Dacă un Înger din Rai Îți dă altceva să bei, Mulțumește-i călduros Și arunc-o unde vrei“ — Chiar așa, continuă Nick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
apei. Tre’ să ai. Doar puțin piombo. — Tu nu ai cumva? Nu, spuse Peduzzi cotrobăind disperat prin buzunare, trecându-și degetele prin mizeria din buzunarele interioare ale hainei sale militare. Nu am. Ne trebuie niște piombo. Păi atunci nu putem pescui, spuse tânărul, desfăcându-și undița și scoțând firul. O să luăm niște piombo și o să pescuim mâine. Dar, caro, ascultă-mă, tre’ să ai pe undeva niște piombo. Altfel firu’ o să stea deasupra apei. Ziua lui Peduzzi i se făcea praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
disperat prin buzunare, trecându-și degetele prin mizeria din buzunarele interioare ale hainei sale militare. Nu am. Ne trebuie niște piombo. Păi atunci nu putem pescui, spuse tânărul, desfăcându-și undița și scoțând firul. O să luăm niște piombo și o să pescuim mâine. Dar, caro, ascultă-mă, tre’ să ai pe undeva niște piombo. Altfel firu’ o să stea deasupra apei. Ziua lui Peduzzi i se făcea praf În fața ochilor. — Trebuie să aduci mereu niște piombo. Nu-i nevoie decât de o bucățică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Ai toate uneltele noi și strălucitoare, dar n-ai plumb. Aș fi adus eu, dar ai zis că ai tot ce trebuie. Tânărul privea apa râului, decolorată de zăpada care se topea. — Știu, spuse. O să luăm niște plumb și o să pescuim mâine. — Zi-mi la ce oră ne vedem. — La șapte. Ieșise soarele. Era cald și plăcut. Tânărul domn era ușurat. Acum nu mai Încălca legea. Stând pe mal, scoase din buzunar sticla cu băutură și i-o pasă lui Peduzzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
obosit“, se gândi Nick. Își umezise mâna Înainte de a-l atinge, ca să nu distrugă mucusul delicat care-i acoperea pielea. Dacă atingi un păstrăv cu mâna uscată, locul ăla e infectat de o ciupercă albă. Cu ani În urmă, pe când pescuia pe râuri aglomerate, fiind Înconjurat de tot felul de pescari, Nick tot dădea de păstrăvi morți, Îmblăniți parcă din cauza ciupercii, purtați de curent până se loveau de vreo piatră sau plutind cu burta-n sus În vreun iaz. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
aglomerate, fiind Înconjurat de tot felul de pescari, Nick tot dădea de păstrăvi morți, Îmblăniți parcă din cauza ciupercii, purtați de curent până se loveau de vreo piatră sau plutind cu burta-n sus În vreun iaz. Nu-i plăcea să pescuiască cu alții. Dacă nu erau de felul lui, Îi stricau tot cheful. Se-mpletici În josul râului, cu apa trecându-i acum de genunchi, trecând prin cei cincizeci de metri de apă mică ce se forma dincolo de buștenii așezați de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
soarele se mutau În mijlocul râului. Dacă ieșeai În clipa aia, chiar Înainte de apus, când ultimele raze făceau ca apa să devină orbitoare, puteai să prinzi câte un păstrăv mare oriunde te-ai fi așezat. Dar atunci era aroape imposibil să pescuiești, apa te orbea ca o oglindă a soarelui. Puteai oricând să pescuiești În susul râului, dar pe un râu ca Black sau ca ăsta te Împleticeai Împotriva curentului și apa venea peste tine dacă te băgai Într-un loc mai adânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
apus, când ultimele raze făceau ca apa să devină orbitoare, puteai să prinzi câte un păstrăv mare oriunde te-ai fi așezat. Dar atunci era aroape imposibil să pescuiești, apa te orbea ca o oglindă a soarelui. Puteai oricând să pescuiești În susul râului, dar pe un râu ca Black sau ca ăsta te Împleticeai Împotriva curentului și apa venea peste tine dacă te băgai Într-un loc mai adânc. Nu era nici o distracție să pescuiești În susul râului dacă aveai de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
oglindă a soarelui. Puteai oricând să pescuiești În susul râului, dar pe un râu ca Black sau ca ăsta te Împleticeai Împotriva curentului și apa venea peste tine dacă te băgai Într-un loc mai adânc. Nu era nici o distracție să pescuiești În susul râului dacă aveai de-a face cu un curent așa de puternic. Se mișcă prin apa mică, căutând gropile adânci de pe lângă maluri. Văzu un fag mare, care creștea atât de aproape de râu, că avea crengile scufundate-n apă. Râul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
gropile adânci de pe lângă maluri. Văzu un fag mare, care creștea atât de aproape de râu, că avea crengile scufundate-n apă. Râul trecea pe sub frunze. Puteai fi sigur că dai de păstrăvi Într-un loc ca ăsta. N-avea chef să pescuiască acolo. Era convins c-o să se agațe-n crengi. Dar apa părea totuși adâncă. Aruncă momeala În așa fel ca apa să-l ducă până sub crengi. Ceva trase tare de fir - altă lovitură. Păstrăvul se-mpotrivea din greu, ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acum sunt convins că n-ar fi plecat cu adevărat, totuși, atunci, În acea vară, n-aveam chef să Încerc să văd ce se-ntâmplă. Îmi găseam destule de făcut cât stăteam treaz. Mă gândeam la un pârâu În care pescuiam păstrăvi când eram copil și, În mintea mea, pescuiam În el cât era de lung, cu foarte mare atenție. Pescuiam cu grijă sub fiecare buștean, la fiecare cot, În gropile adânci și la suprafață, câteodată prinzând păstrăvi și altădată pierzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
adevărat, totuși, atunci, În acea vară, n-aveam chef să Încerc să văd ce se-ntâmplă. Îmi găseam destule de făcut cât stăteam treaz. Mă gândeam la un pârâu În care pescuiam păstrăvi când eram copil și, În mintea mea, pescuiam În el cât era de lung, cu foarte mare atenție. Pescuiam cu grijă sub fiecare buștean, la fiecare cot, În gropile adânci și la suprafață, câteodată prinzând păstrăvi și altădată pierzându-i. La prânz mă opream din pescuit ca să mănânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]