58,806 matches
-
Cotrubas mărturisește: "Mi-au plăcut toate rolurile și m-am dăruit fiecăruia dintre ele: bineînțeles Violetta îmi este foarte dragă dar le-am iubit și pe Tatiana, Antonia, Mélisande, Pamina, Susanna și Mimi." Există roluri pe care i-ar fi plăcut să le interpreteze? "Singurul meu regret adevărat este că am abordat Somnambula prea târziu, când aveam deja niște probleme vocale. Altfel, am cântat toate rolurile care corespundeau vocalității și personalității mele și am mers chiar dincolo de limitele mele naturale, riscând
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
deformându-le spiritul și caracterul. Este exact ceea ce fac astăzi regizorii: ne distrug sufletele!(...)" Înainte de sfârșitul interviului, în care Ileana Cotrubas spune că are puțini elevi, deoarece este foarte exigenta, domnia-sa amintește de marii regizori cu care i-a plăcut să lucreze: Bineînțeles cu Jean-Pierre Ponnelle: Flautul fermecat la Salzburg, Nunta lui Figaro la Viena și, tot în capitala austriacă, Paiațe, de o asemenea intensitate dramatică, încât eram literalmente golita la sfarsitul fiecărei reprezentații. Și Peter Hall la Glyndebourne... Păstrez
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
Nicoleta Ghinea Volumul de versuri semnat de Passionaria Stoicescu, Autoprtret cu capul înfrunzit, se bazează pe un exercitiu anume al rutinei. Convențională, poezia e săracă în lirism, mesajul e trucat de mania versificării. Gîndindu-se să scrie o poezie care place, Passionaria Stoicescu scrie o poezie a momentului, ea aruncă mănușă conștientă de un risc căruia nu-i estimează totuși extensia. Ceea ce dă impresia de abilitate poetica nu e decît un travaliu al limbajului. Sperînd să surprindă ciclicitatea fenomenelor poeta trage
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
Andreea Deciu "Nu-mi place deloc orașul acesta. Toate soiurile de oameni se adună aici venind din toate țările cu putință; fiecare rasă își aduce propriile vicii și obiceiuri. Nimeni nu trăiește aici fără să cadă în cine știe ce greșeală. În fiecare cartier găsești din abundență
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
vă scriu aceste rânduri . Nu îmi este ușor nici să admit că viața are și un sfârșit, iar dumneavoastră nu veți mai veni acasă, la biserică, la întâlnirile noastre literare la Ste. Timothee, pe malul fluviului St. Laurent, unde va plăcea atât de mult - nicăieri pe acest pământ. Îmi este greu să mă obișnuiesc cu gândul că veți fi plecată pe veșnicie. V-am admirat întotdeauna voia bună, vorbele înțelepte, vocea admirabilă și talentul de a recita poezii bune. Chiar nu
In memoriam ZoeVasiliu (1937-2010) I. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_84]
-
Decizia prefecturii este cu atât mai importantă cu cât viza de legalitate se dă în cazul în care dispoziția primarului respectă legea și nu dacă este oportună. Cu alte cuvinte, teoretic, Solomon ar putea motiva dispoziția, spunând că nu îi plac ochii lui Dincă sau că acesta nu și-a îndeplinit atribuțiile. Treaba prefecturii este să vegheze la respectarea articolelor de lege și nu să verifice dacă viceprimarul Dincă nu și-a îndeplinit într-adevăr sarcinile. Contactat telefonic, prefectul de Dolj
Solomon a decis, vicele Mărinică Dinică nu mai are nicio atribuţie în Primărie () [Corola-journal/Journalistic/24777_a_26102]
-
așteptare și farmacie cu mirosuri tari. La primul etaj, în jurul bucătăriei, ar fi fost interesant, dar nu era încă timpul mirosurilor plăcute. Cu un etaj mai sus, ușile se trântesc și se aerisesc paturile. Nu, absolut sigur, nimic nu ne place, casă, grădină, șură, grajd, chiar nici curtea, unde, dacă near găsi, s-ar putea să ne pună să smulgem buruieni! În anumite zile, zarurile par măsluite. Lipsă de chef, de plan, de idei. „Ce-o să facem?” se plângea frățiorul meu
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
pildă, dulceața nu-i de vânzare, căci Justine face tingiri după tingiri cu fructele din grădină. Zilele astea ne cheamă să lingem cratița. E mai ușor cu degetele, fiecare din noi stă de-o parte și de alta. Tare-mi place! E vorba de pâine? Sau de coilic? Atenție, ultimul este pentru zilele de sărbătoare ori de vizită. De exemplu, unchiul Paul din Paris. Dar Parisu-i departe și Paul nu vine niciodată fără nevastă. „Ea-i algeriancă”, spune bona. La amândoi
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
vorba de pâine? Sau de coilic? Atenție, ultimul este pentru zilele de sărbătoare ori de vizită. De exemplu, unchiul Paul din Paris. Dar Parisu-i departe și Paul nu vine niciodată fără nevastă. „Ea-i algeriancă”, spune bona. La amândoi le place coilicul dimineața, să-și pună mult unt pe tartine! „Aaa, sigur, vreți să cumpărați unt, domnule? Vreți un bulgăre întreg? Luați doar o felie, e destul.” Justine afirmă că lucrurile astea nu trebuie să se repete așa de des în
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
nu se vede că-i un băiat deștept. N-a fost la grădiniță și nici în clasa întâi. L-au pus direct în clasa a doua, alături de alt băiat, și el un supradotat. Amândoi au un scris urât. Oricum îmi place mult clientul meu. Totdeauna înțelegător, niciodată mirat, niciodată prost dispus. El spune adesea: „A, bine!” Așa știu că-i mulțumit de marfa mea, de prețurile mele. Banii noștri sunt mereu la fel: apăsări ușoare ale clientului pe mâna întinsă a
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
puternic comportamentul. Este importantă identificarea valorilor elevilor, profesorilor, adulților în vederea găsirii unui numitor comun al valorilor reprezentative ale comunității care să producă schimbări pozitive la nivelul eficientizării sistemului educațional. Împreună, copiii, profesorii și părinții pot face din școală un loc plăcut pentru toți cei implicați în procesul educativ, un mediu bazat pe încredere, comunicare, respect și flexibilitate. Scopul cercetării: a obiectiva influența activităților de outdoor education asupra trăsăturilor de personalitate ale tinerilor. Cercetarea calitativă în domeniul științelor pedagogice, sociale și psihologice
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
puternic comportamentul. Este importantă identificarea valorilor elevilor, profesorilor, adulților în vederea găsirii unui numitor comun al valorilor reprezentative ale comunității care să producă schimbări pozitive la nivelul eficientizării sistemului educațional. Împreună, copiii, profesorii și părinții pot face din școală un loc plăcut pentru toți cei implicați în procesul educativ, un mediu bazat pe încredere, comunicare, respect și flexibilitate. Scopul cercetării: a obiectiva influența activităților de outdoor education asupra trăsăturilor de personalitate ale tinerilor. Cercetarea calitativă în domeniul științelor pedagogice, sociale și psihologice
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
brunetă va întregi echipa emisiunii Cancan Tv care va dezvălui fără menajamente secretele vedetelor. “Este un proiect diferit de celelalte pe care le-am avut până acum și am acceptat această ofertă tocmai pentru că este o provocare, iar mie îmi plac provocarile. Mă bucur că pot să întregesc echipa Cancan Tv și să vin cu un plus de înțelegere în acest proiect. Am avut emoții foarte mari și sper să rămână așa în continuare. Tensiunea mă ajută să fiu eu însami
Andreea Mantea, noua prezentatoare a emisiunii Cancan TV () [Corola-journal/Journalistic/24875_a_26200]
-
Nu vom vedea mai mult de 100 de kilometri în următorii 2 ani, iar la aceia se vor duce politicenii să se închine ca la icoană. După modelul Boc vor sta la poză să inaugureze fiecare 5 kilometri. Ce ne plac glumele lor, pe seama noastră! DeCe News dezvăluie încă o atrocitate a comuniștilor. La spitalul Fundeni, în anul 1980, a fost adus un croitor cu aplecări de vraci și pus să vindece lumea. Doctorii susțin că acesta primea un cortizon puternic
Dramă pentru Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/24894_a_26219]
-
de atâtea alte ori pe sugestii de derivație psihanalitică, duce la surprinderea unor nuanțe mai greu perceptibile, dînd consistență notațiilor demistificatoare și totodată pline de înțelegere pentru slăbiciunile omenești. Ecoul lor invită la reflecție, dincolo de cazurile date. Tare mi-ar plăcea acum, la bătrînețe, să zugrăvesc senin, împăcat, lumea minunată de altădată. Să încep - cum de altfel și fac - cu amintirile mele despre Gabriele D’Annunzio. Cînd l-am vizitat prima oară la Versilia, eu avem puțin peste douăzeci de ani
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
și alți scriitori, mă simt maestru. (Copiii lui nu aveau voie să-i spună în public „tată”, ci să i se adreseze cu „maestre”.) L-am întrebat care era poezia proprie preferată. - Poate, mi-a răspuns, Copilul. Pe atunci îmi plăcea oda compusă de el la moartea lui Giuseppe Verdi și i-am spus-o, dar în stilul locului, adică dannunzian: - Știu pe cineva care a scris o odă minunată pentru Verdi, gîndindu-se de fapt la Wagner. Și-a arătat dezaprobarea
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
printr-o tăcere ce mi s-a părut că durase o eternitate. Fusese nu numai o impertinență, ci și o prostie. Într-adevăr, a scris oda gîndindu-se la Verdi. Mi-am dat seama de greșeală cînd poezia aceea mi-a plăcut tot mai puțin, iar muzica lui Verdi tot mai mult. Cum locuiau sub același acoperiș, copiii lui nu încercau fericirea și sentimentul de așteptare încercate de mine. Era cum nu se poate mai vesel Gabriellino cînd mă anunțase că a
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
pastele cu roșii, ca să iasă gustoase. Într-o după-amiază de iarnă, la Trieste, vorbeam despre asta cu tovarășa mea de viață, pe atunci tînără. N-am uitat să ridic în slăvi, în scopuri didactice, pastele, adăugînd că mi-ar fi plăcut să mănînc ceva asemănător în seara respectivă. Avînd în vedere anotimpul, credeam că dau glas unei dorințe irealizabile. După aceea am ieșit puțin iar la întoarcerea acasă (o casă solitară, în vîrful unei coline), înghețat de frig, aproape năucit de
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
Chalandon: Nu-mi pun niciodată întrebarea cine mă va citi. Nu scriu pentru un public anume. Am ceva de împărtășit, o poveste, care mi-a venit, dar atât. Nu mă gândesc să scriu într-un fel anume pentru că așa le place copiilor, sau femeilor. Scriu un roman, atât, și las lucrurile să se întâmple. Când primesc un premiu, Goncourt des Lycéens, sunt surprins. Fiindcă liceenii sunt tineri. Când primesc Premiul Goncourt, le Choix Roumain, sunt surprins. Fiindcă studenții sunt tineri. Nu
„Țara mea adevărată e aceea unde oamenii se bat pentru demnitate“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2491_a_3816]
-
Antigona și deasupra tuturor am pus războiul. Ei sunt doar marionete. De război n-au unde să fugă. Războiul este autorul cărții. Se spune că arta zice întotdeauna adevărul, dar într-un mod plăcut. De ce ați ales să nu fiți plăcut, să fiți crud? Fiindcă am trăit toată acea violență. Nu mă apuc să inventez povești plăcute. Am fost acolo în a treia zi de masacru. Și ce am văzut vreau să vedeți și voi. N-am ales să fiu crud
„Țara mea adevărată e aceea unde oamenii se bat pentru demnitate“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2491_a_3816]
-
erou,și victimă. Depinde ce rol îți rezervă el. Au fost scriitori care v-au influențat? Țineți de vreo școală? Fiecare din cărțile mele vine dintr-o rană intimă. N-am de ce să aud vocile altora. Sunt scriitori care-mi plac. Toată literatura irlandeză. Flan O’Bryan, Flaherty, Joyce mă bulversează. Muzica cuvintelor, poveștile lor mă bulversează. Dar atunci sunt doar spectator. Când devin actor, când scriu, nu împrumut de la alții. Îmi place foarte mult Georges Simenon, pentru că e un scriitor
„Țara mea adevărată e aceea unde oamenii se bat pentru demnitate“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2491_a_3816]
-
să aud vocile altora. Sunt scriitori care-mi plac. Toată literatura irlandeză. Flan O’Bryan, Flaherty, Joyce mă bulversează. Muzica cuvintelor, poveștile lor mă bulversează. Dar atunci sunt doar spectator. Când devin actor, când scriu, nu împrumut de la alții. Îmi place foarte mult Georges Simenon, pentru că e un scriitor al detaliilor. Spune povești de oameni săraci, de oameni bogați, de nobili, se duce `n sate mici, e un jurnalist de investigație care scrie roman. Îmi place stilul ăsta, nu marile construcții
„Țara mea adevărată e aceea unde oamenii se bat pentru demnitate“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2491_a_3816]
-
nu împrumut de la alții. Îmi place foarte mult Georges Simenon, pentru că e un scriitor al detaliilor. Spune povești de oameni săraci, de oameni bogați, de nobili, se duce `n sate mici, e un jurnalist de investigație care scrie roman. Îmi place stilul ăsta, nu marile construcții. Sunt prea multe cuvinte într-un roman. Trebuie să scapi de ele. Când ești în război, ai doi ochi cu care vezi prea multe, iar când începi să scrii îți prisosesc cuvintele. Trebuie să închizi
„Țara mea adevărată e aceea unde oamenii se bat pentru demnitate“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2491_a_3816]
-
dar ochii mamei văd tot. Mă bun s-o mai scol pe mama? Am niciodată în camera aceea . Avea învelește la loc, să transpir. Nu-mi speriat-o destul atunci când m-am de toate fata în palat, dar acolo, nu place să transpir, dar îndur. Îmi sculat și i-am spus: Mi-a amorțit trebuia să intre niciodată. bag și capul sub plapumă, mâna dreaptă... Dormisem pe ea Înțelepciune? Teamă? Niciodată? abur indu-mă cu respira ț ia cuprinsă de febră
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
pe o carte pe care simți nevoia liniște, unde e odihnă ... Mi-e dor fac nimic. Dorm, nu vezi? Lasăsă o reiei după ce ai trecut ultima de-acasă. mă în pace. Nu, nu mă plictisesc. filă. Nu pentru că mi-a plăcut ci Nu știi că pentru asta am pentru că n-am înțeles. Aceleași * * * rezervată toată după amiaza. Ba cuvinte și tot nu înțeleg cum foile Și din nou mâinile ei. Ba nu, da, pot să dorm după amiază, dar acestea nescrise
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]