2,821 matches
-
aprinși, București, 1983; Anamneze, București, 1984; Amintirile peregrinului apter, București, 1990; Cerurile Oltului, Râmnicu Vâlcea, 1990; Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi, București, 1992; Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, București, 1992; Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor), Cluj-Napoca, 1993; Pledoarie pentru biserica neamului, Craiova, 1995; Din spumele mării, îngr. și postfață Sandu Frunză, Cluj-Napoca, 1995; Clujul universitar al generației 1946, Cluj-Napoca, 1996; Poeme alese, pref. Liviu Petrescu, Cluj-Napoca, 1998; Atitudini, Cluj-Napoca, 1999; De dincolo de ape, îngr. și postfață Ioan-Nicu Turcon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
unei impresii false prin ascunderea informațiilor care nu au fost cerute. Această distincție este similară aceleia între minciuna prin omisiune și cea propriu-zisă, cea din urmă fiind pedepsită cu mai multă severitate. În timp ce avocații nu vor să admită că în pledoariile lor se întîmplă uneori să mintă, ei sînt și mai puțin dispuși să recunoască faptul că e de datoria lor să mintă în interesul clienților. Totuși, în 1821, Lordul Brougham, pe parcursul pledoariei sale în apărarea reginei Carolina, a exprimat punctul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
În timp ce avocații nu vor să admită că în pledoariile lor se întîmplă uneori să mintă, ei sînt și mai puțin dispuși să recunoască faptul că e de datoria lor să mintă în interesul clienților. Totuși, în 1821, Lordul Brougham, pe parcursul pledoariei sale în apărarea reginei Carolina, a exprimat punctul de vedere că datoria unui avocat de a acționa în interesul clientului era esențială, "prima și ultima sa îndatorire" (Freedman 1975:9). Mai recent, un jurist american susținea că un avocat al
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fiind "o plăcere artistică". Tendința de a minți, spune el, este "fundamentală" (Nietzsche 1979:81, 89, 96, 97). Bok (1978:7, 29) nu aprobă părerile lui Nietzsche. Ea îl consideră pe el și pe Machiavelli avocați ai înșelătoriei și violenței. Pledoaria lui Nietzsche avea totuși un caracter diferit și era însoțită de un accent pus pe slăbiciunea muritorilor de rînd și pe tendința lor de a se lăsa păcăliți. Atitudinea lui ambivalentă este bine ilustrată de unul din "principiile" sale: Există
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
subliniat faptul că, uneori, depistarea minciunii subminează o relație, trădează încrederea, dezvăluie informații care, din motive întemeiate, erau tăinuite. În capitolul 6 am menționat comentariul lui Scheibe cu privire la efectul terapeutic al unor minciuni inofensive, iar în capitolul 7 am amintit pledoaria lui Snyder în favoarea auto-amăgirii "la nivel global". Evident, în cazul unor minciuni, este în interesul mincinosului cît și al păcălitului să nu fie descoperite. Ambele extreme, lipsa dezvăluirii și dezvăluirea absolută, trebuie evitate. Totuși, avantajele și dezavantajele detectării minciunii nu
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1986:22) interpretează acest lucru ca un contrast între "o tradiție dominantă a valorii etice și valorile care accentuează inițiativa individuală și rolul autonom al individului". Presupun că preferința pentru o imaginație disciplinată poate fi pur și simplu considerată o pledoarie pentru minciuni mai puține la număr, însă mai eficiente. În ceea ce privește minciunile inofensive, aceasta este într-adevăr direcția în care se îndreaptă pledoaria mea; mă alătur părerii lui Mark Twain (1961) care consideră că minciuna trebuie perfecționată. Mă sprijin de asemenea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
rolul autonom al individului". Presupun că preferința pentru o imaginație disciplinată poate fi pur și simplu considerată o pledoarie pentru minciuni mai puține la număr, însă mai eficiente. În ceea ce privește minciunile inofensive, aceasta este într-adevăr direcția în care se îndreaptă pledoaria mea; mă alătur părerii lui Mark Twain (1961) care consideră că minciuna trebuie perfecționată. Mă sprijin de asemenea și pe afirmația lui Samuel Butler (1964:149) că "cel mai bun mincinos este acela care minte cel mai puțin, cu maximă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
la DePaulo și Rosenthal care pledează pentru cercetări mai amănunțite asupra modului în care oamenii mint în viața de zi cu zi și nu în laborator. Studiile pe acest subiect ar putea fi greu de realizat, însă nu imposibile. În ciuda pledoariei lui Ochs (1986) pentru o cercetare în acest domeniu, există un aspect care a fost neglijat pînă acum; acesta este analiza procesului prin care copiii învață cînd și cum să mintă și cînd să spună adevărul, subiect menționat în capitolul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Dintre acestea, cele mai importante sunt familia, biserica și comunitatea locală, cele care asigură, în interiorul lor, roluri specifice pentru fiecare individ, supunându-i astfel autorității tradiției. Finalmente, se poate susține că ideologia conservatoare se caracterizează, în principal, printr-o triplă pledoarie: a) pledoaria pentru tradiție, în virtutea căreia istoria este concepută sub forma unei evoluții în ceea ce privește experiența umană. Așa cum arată Nisbet, această viziune se bazează pe "credința că, oricât de învechit ar fi un anumit sistem, un anume modus vivendi, el mai
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cele mai importante sunt familia, biserica și comunitatea locală, cele care asigură, în interiorul lor, roluri specifice pentru fiecare individ, supunându-i astfel autorității tradiției. Finalmente, se poate susține că ideologia conservatoare se caracterizează, în principal, printr-o triplă pledoarie: a) pledoaria pentru tradiție, în virtutea căreia istoria este concepută sub forma unei evoluții în ceea ce privește experiența umană. Așa cum arată Nisbet, această viziune se bazează pe "credința că, oricât de învechit ar fi un anumit sistem, un anume modus vivendi, el mai poate avea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
pe "credința că, oricât de învechit ar fi un anumit sistem, un anume modus vivendi, el mai poate avea încă o funcție vitală, din care oamenii să profite fie dintr-un punct de vedere psihologic, fie dintr-unul sociologic"; b) pledoaria pentru libertate, ce se afirmă prin opoziția clară dintre libertate și egalitate. Astfel, dacă prima are rolul fundamental de a proteja proprietatea, principiu vital al conservatorismului, care include atât bunurile spirituale, cât și cele materiale ale individului și familiei sale
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care include atât bunurile spirituale, cât și cele materiale ale individului și familiei sale, cea de a doua urmărește să impună susține același Nisbet "o anumită redistribuire sau nivelare a valorilor materiale și spirituale inegal răspândite ale unei comunități"; c) pledoaria pentru evoluție organică, al cărei rol este aceea de a sublinia dezavuarea modelului ingineriei sociale utopice, ce urmărește o reorganizare sau reconstrucție radicală a societății, pe baza unui scop predeterminat, și preferința pentru un model de inginerie graduală, care se
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ceea ce a fost dintotdeauna: un sector al filosofiei morale, o disciplină ale cărei interese de cercetare se află în continuitate cu cele ale eticii. Așa cum o sugerează și titlul ei, cartea de față poate fi descrisă și ca o (nouă) pledoarie pentru această concluzie generală cu privire la specificul și calea de urmat a filosofiei politice 4. Nu pot încheia acest cuvânt introductiv fără să le mulțumesc soției mele, Loredana Huzum, și colegei și prietenei Cătălina-Daniela Răducu, pentru atenția și răbdarea pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
filosofică? Waldron însuși acceptă, după cum am văzut, că specificul filosofiei politice este constituit de problemele și justificările de natură normativ-morală, nu de natură "pur" pragmatică (precum cele abordate sau oferite de obicei de politologi/cei care profesează în științele politice). Pledoaria pentru ideea că problemele "instituționale" ridicate de condițiile dezacordului rezonabil generalizat dintre cetățenii unei comunități liberale trebuie soluționate în baza unor argumente pur pragmatice echivalează, altfel spus, cu pledoaria pentru scoaterea acestor probleme din aria de competență a filosofiei politice
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
oferite de obicei de politologi/cei care profesează în științele politice). Pledoaria pentru ideea că problemele "instituționale" ridicate de condițiile dezacordului rezonabil generalizat dintre cetățenii unei comunități liberale trebuie soluționate în baza unor argumente pur pragmatice echivalează, altfel spus, cu pledoaria pentru scoaterea acestor probleme din aria de competență a filosofiei politice. Ca atare, pe lângă faptul că relevă o posibilă inconsistență în gândirea sa, sugestia lui Waldron nu invalidează, nici în cea de a doua interpretare, ideea că filosofia politică este
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cartea sa cu același nume - Outside Ethics (Princeton University Press, Princeton, 2005) - și în mai toate lucrările sale recente, precum Philosophy and Real Politics (Princeton University Press, Princeton, 2009) sau Politics and the Imagination (Princeton University Press, Princeton, 2010). 4 Pledoarie ce continuă și dezvoltă (chiar dacă uneori se distanțează de) destul de puținele încercări sistematice de până acum de a apăra moralismul de obiecțiile realiste, precum cele ale lui Adam Swift ("Political Philosophy and Politics", în What Is Politics? The Activity and
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fel de coregrafie a satului întreg"6. Prin ea se rezolvă, într-o anumită măsură, o bună parte din tensiunile sociale. Înțelegerea corectă și profundă a acestei coregrafii pune în jocul antropologiei prezența Celuilalt și gândirea dialogală. Este realmente excelentă pledoaria autorilor pentru gândirea dialogală și acceptarea Celuilalt. Ce este gândirea dialogală? Este actul rațional care "a trecut prin proba Celuilalt"7. Antropologul care gândește dialogal și-a asumat deja în propria-i conștiință bogăția spirituală a întâlnirii a două sau
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
al unui îndreptar ortografic (Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, 1818) și al unei gramatici. Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor (1822), una dintre primele gramatici românești, depășește prin semnificație cadrul unui simplu instrument de studiu, fiind o pledoarie pentru limba națională. Autorul ei încearcă să propună, cu destule stângăcii, o terminologie gramaticală românească, derivând formațiuni noi din rădăcini latine. Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor (1821) conține un adevărat program de luminare a neamului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
actuală, pozițiile apărate pot să pară unora, oarecum sau chiar excesiv, clasice, dar din punct de vedere strict românesc actualitatea, semnificația și valoarea lor rămân indiscutabile. Pe scurt, programul lui Varujan Vosganian se reduce, în esență, la două puncte esențiale (pledoaria pentru democrație, drepturile omului, integrarea europeană, se înțelege, este inclusă). în plan social, se deplânge Lipsa clasei de mijloc, problemă-cheie a societății românești în curs de restructurare. Comunismul a simțit pericolul pe care-l reprezenta, în calea restaurării sale, clasa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și indisolubilă identitate. Mutație spirituală tot mai vizibilă la unii scriitori din diaspora, cu dublă identitate culturală: română și a culturii de adopție, scriitori prin excelență bilingvi. Așa cum am susținut nu o dată (de văzut cu cât... succes) și în recenta pledoarie Pentru Europa. Dacă ea ar cădea încă în gol... vina nu va fi neapărat a noastră. Ne consolăm, în orice caz, de pe acum, că astfel de idei, în Europa, în Italia de pildă, cum am arătat mai sus, sunt din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
piesa într-un act Premergătorii rămâne, ca și „episodul eroic” Mărăști, o producție ocazională, festivistă. Pui de cuc marchează apropierea autorului de subiectele contemporane, având în atenție soarta copiilor născuți în urma abuzurilor comise de vremelnicii ocupanți în timpul primului război mondial. Pledoaria în favoarea „puilor de cuc” nu e susținută scenic, personajele nu au consistență, iar deznodământul se bizuie pe un artificiu facil: o încurcătură de rețete farmaceutice. Pe aceeași linie a dramei burgheze în proză, Fata lui Loth arată o construcție mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
pe teme culturale. Gheorghe Burghele, avocat, senator, primar al Dorohoiului, a sprijinit material manifestările culturale dorohoiene, a acordat donații școlilor din zonă și a intervenit la Ministerul Instrucțiunii Publice pentru crearea de licee în Dorohoi. Ion Missir, avocat apreciat pentru pledoariile scurte și clare, este autorul unui volum de amintiri intitulat Fata moartă, prefațat de Nicolae Iorga și premiat de Societatea Scriitorilor Români. Ion I. Ipăteanu, o altă personalitate botoșăneană, publică articole politico-juridice și literare, fiind și autor al unul volum
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1968, 21; Dumitru Micu, „Nebuloasa crabului”, GL, 1968, 26; Ion Pop, Zodia crabului, ST, 1968, 5; Marin Mincu, „Nebuloasa crabului”, TMS, 1968, 5; Petru Poantă, „Orologiul din oglinzi”, ST, 1976, 5; Iorgulescu, Scriitori, 109-110; Poantă, Radiografii, I, 302-304; Lucian Raicu, Pledoarie pentru simțuri, RL, 1981, 31; Moraru, Textul, 123-127; Ulici, Lit. rom., I, 215-216; Cornel Moraru, După o lungă absență, VTRA, 1998, 10; Aurel Pantea, Imagini de aici și, parcă, de altunde, VTRA, 1998, 10; Adrian Popescu, De partea lucrurilor, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
să facă unele previziuni despre viitorul acestei orînduiri. Dorel Dumitru Chirițescu este un apărător al capitalismului modern și autentic, unul dintre puținii susținători adevărați ai sistemului. Un sistem pe care nu-l apără dintr-o postură de avocat, printr-o pledoarie, ci încercând să-l explice cu toate beneficiile și defectele sale, să îl situeze în istorie și în evoluția gândirii și a realizărilor omenești. Prin parcurgerea paginilor acestei cărți, cititorul capătă o hartă și o busolă a lumii în care
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
sine. Statul subvenționează cercetarea științifică precum o activitate culturală printre altele, acordîndu-și sprijinul cercetărilor așa-zis pure mai degrabă decît celor aplicate 148. E vremea în care Ernest Renan scrie, în 1848, L'Avenir de la Science (Viitorul Științei), o emoționantă pledoarie în favoarea susținerii publice a cercetării științifice: "Tot ce Statul acorda cîndva practicii religioase îi va reveni de drept științei, singura religie definitivă"149. Dar dacă în Europa se adoptă o perspectivă culturală asupra științei, nu e cazul și în Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]