3,630 matches
-
de simboliști (să nu uităm că Stelaru se fixează în descendența acestora - "Bună dimineața, Verlaine/ ciudatul meu zeu și prieten", Verlaine), păstrează simbolistica morții (spirituale sau universale), dar își potențează semnificațiile prin forma de plural care intră în analogie cu pluralul "adâncuri". Diversificarea, multiplicarea se realizează prin descompunerea tabloului sufletesc în cioburile unei oglinzi sparte care transmit, la infinit parcă, semnele morții ("Cu buze împurpurate, tovarăș morților, de unde vii/ În ceața fiecărei nopți, lunateco?"). Imaginea morții împurpurate amintește de Edgar Allan
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
personale asupra exteriorului, dar există și o invazie a lumii coșmarești din care se constituie prezentul/ contemporaneitatea asupra eului poetic. Viziunea de la no. 7 este mai mult decât reprezentativă în acest sens. Proporțiile stării de angoasă sunt sugerate prin utilizarea pluralului care generalizează, imposiblitatea de salvare este întărită prin adjectivul participial din incipitul textului care fixează eul poetic, în particular, și omul, în general, într-un etern spațiu sufocant: "Închiși în camere pătrate, presimțim/ din geam în geam, văpaie cu văpaie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
rătăcitori. Și intertextul devine evident prin sublinierea motivelor preluate de la Fr. Villon: "îngerul vagabond", ceata de "vagabonzi, hoți, nebuni", moartea prin spânzurare. Acel "noi", subliniat prin anaforă, îl face exponentul unei întregi comunități, unei generații nefericite, dar e, totodată, un plural al autorității, indicând detașarea de condiția mizeră și contemplarea spectacolului unei peregrinări prin lume din ipostaza oraculară a celui care a înțeles cursul existenței și poate să-i prevadă evoluția. Insistența cu care se pune semnul egal între eul liric
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dispărut, motivul conflictului interior este plictiseala, nimic nu mai presupune ieșire din banal pentru că omul s-a învățat, s-a acomodat cu propria existență încât absolut nimic nu-l mai poate face să privească lumea dintr-o perspectivă nouă. Același plural cu care ne-au obișnuit o parte dintre textele tonegariene se regăsește și în Document, poem citat mai ales pentru poza donquijotescă. Titlul definește și aici o modalitate de creație. Textele sunt oarecum apropiat de intenția celor de la Albatros reportaje
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nimic nu anunța melancolia. Declicul acestei schimbări bruște îl dă corbul, care se întoarce pe același traseu, precis, „Tăind orizontul, diametral”. Acesta există, cred, în fiecare dintre noi: e gîndul negru, implacabil, apăsător. Bacovia l-a simțit în forme de plural (,,negre gînduri”), nu o dată. E obsesia de care vrei să scapi, dar care se întoarce în mod neașteptat, ca la un punct fix, neabătut, asupra ta. în natură, corbii devin vizibili toamna și iarna. Corbii interiori n-au doar două
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e vinovată de „întîrzierea sau nimicirea căsătoriilor”, de degenerarea speciei, de scăderile demografice („împuținarea omenirei”), de înmulțirea celibatarilor 7). Cauza pentru care femeia ajunge „o marfă vînzătoare” - crede autoarea - e „luxul” și o anume derută a opiniei publice: „Azi, Phrynéele [plural format după numele unei celebre curtezane din antichitatea greacă - n. m.] noastre - se indignează ea - capătă saluturi respectuoase pe stradă; și cînd trec pe trotuare, în loc să fie gonite cu pietre, sînt invidiate pentru splendoarea luxului căpătat de pe urma vînzărei”8). în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
elementelor care le compuneau. Lucruri care acum par banale, de serie, au fost cîndva - trebuie subliniat - de lux. De altminteri, pe unele, le-am și găsit catalogate așa într-o teză de economie.1) Primul e „album” (la el cu pluralul „albumuri”), întîlnit în „Bucăți de noapte”: „nu sunt tablouri, nici albumuri cu fotografii”.2) Mai erau și altfel? Da: „albumuri” pentru cărți poștale și vederi din țări străine, „albumuri” pentru poezii și pentru impresii: „și, dacă vrei, nu te iscălești
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îngrijită de Valeriu RÎpeanu, EPL, 1963, p. 11. 8. „Psalmi moderni, III, Iertare”, în Opere, 2, Ediție îngrijită de Adrian Marino, EPL, 1966, p. 26. De observat că la Macedonski, la fel ca și la alți scriitori din secolul lui, pluralul lui „atom’’ e „atome”: „Sunt [morții n. m.] din atome nevăzute/ Țesuți” („Cu morții”, op. cit., p. 22) 9. Cîntare Omului, ESPLA, 1956, p. 65. 10. Opere, p. 46. Singurul precedent pentru „Muzica sonoriza orice atom” pare a fi această frază
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au subjugat în asemenea măsură, încât aceștia nu mai gândesc și nu mai simt decât așa cum le dictează ele" [apud Beauvoir 1998, I, p.136]. Pe timpul Revoluției, Manon Roland este, alături de soțul ei, ministru de Interne și semnează scrisorile la plural: "Leș mesures que nous prenons...". Ea rezumă în Mémoires marginalizarea femeii în viața publică: "Je ne crois pas que nos mœurs permettent encore aux femmes de se montrer; elles doivent inspirer le bien, le nourrir, enflammer leș sentiments, très utiles
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Coteanu aduce și un argument de ordin fonetic, pe fondul legăturilor dintre goți și carpi: „La data la care geții care-și spuneau carpi au intrat în legătură cu goții, orice g urmat de e se pronunța ca atare, adică ghetae (gete), pluralul de la geta, alături de ghete și, eventual, de gheti, alte forme de plural. În greacă, era ghites, tot cu g 39 nemodificat cu vocala care urma. Era deci ușor să se confunde gheti cu goti, ultimul atestat ca plural la Orosius
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
goți și carpi: „La data la care geții care-și spuneau carpi au intrat în legătură cu goții, orice g urmat de e se pronunța ca atare, adică ghetae (gete), pluralul de la geta, alături de ghete și, eventual, de gheti, alte forme de plural. În greacă, era ghites, tot cu g 39 nemodificat cu vocala care urma. Era deci ușor să se confunde gheti cu goti, ultimul atestat ca plural la Orosius” . Deși este greu de admis o deplasare a carpilor împreună cu goții spre
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ghetae (gete), pluralul de la geta, alături de ghete și, eventual, de gheti, alte forme de plural. În greacă, era ghites, tot cu g 39 nemodificat cu vocala care urma. Era deci ușor să se confunde gheti cu goti, ultimul atestat ca plural la Orosius” . Deși este greu de admis o deplasare a carpilor împreună cu goții spre Spania, ei aparținând unei civilizații sedentare, totuși, admițând această ipoteză, ar trebui să avem o mărturie despre ei în macrotoponimia spaniolă, despre trecerea sau șederea lor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și în diferite grade de rudenie, fiind proveniți din coabitarea romano-slavă prin care s-au putut înlocui cuvintele din fondul preroman și roman, așa cum s-a întâmplat cu gint (plural - ginture) înlocuit cu termenul slav rod = rudă „în sens de comunitate a celor de același sânge”. Atunci când societatea românească de obști teritorializate a simțit nevoia unei puteri care să garanteze viața și bunurile, să apere, să arbitreze și să concilieze
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
planului terestru și planului cosmic există punți de legătură: „Fumuri albe se ridică În văzduhul scânteios”. La rândul lor imaginile vizuale, sunt dublate, amplificate, supradimensionate de imaginile sonore: „În păduri trăsnesc stejarii”, „diamanturi ce scârție sub picioare”, „Codrii (sunt) organe (pluralul de la substantivul orga) sonoare”, „crivățul... scoțând note-ngrozitoare”. Pastelul dă senzația unui anotimp Încremenit, dar nu este eliminată cu desăvârșire dinamica elementelor care compun tabloul. „Fumuri albe se ridică În văzduhul scânteios ”, „luna Își aprinde farul tainic de lumină”, „crivățul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și-ai muncii cu plugul („printre plăvani”), oameni ai vechimii (ai „sutelor de ani”), truditori ai mai multor generații. Trecând de la mutația provocată de ridicarea la cultură, situație comună, atât poetului cât și fiului său, de vreme ce este exprimată printr-un plural verbal („Ca să schimbăm”), la aceea, superioară, a artei, Arghezi intră acum În detaliile procesului propriu de creație estetică. Iată sugestia caracterului oral și popular al limbii poetice: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite”. Și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Toate sensurile cuvintelor curg pe un râu Întunecat spre neant. Fluxul este lent și obsesiv. În general poeții se feresc să Înceapă versurile cu verbe, pentru că sunt socotite inexpresive. Bacovia preferă imperfectul verbului, prima oară la persoana a III-a plural, a doua oară la persoana a III-a singular, pentru a sugera o stare Între viață și moarte. Dacă se urmăresc determinările cuvântului „plumb” se observă o anumită deosebire Între primul catren și cel de-al doilea. În primul catren
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trămite ca să le adaog la a doua edițiune”. Din același punct de vedere, „Prologul” constituie o veritabilă radiografie morală a ciocoiului, a acestor „inemici ai onoarei și ai tuturor virtuților cetațenești”, „vulpi cu două picioare” cum Îi numește Filimon. Utilizarea pluralului evidențiază ideea că Dinu Păturica nu este un caz, ci exprimă un fenomen social În ceea ce are mai caracteristic. „Prologul” este În același timp elementul de baza al rechizitoriului, el cuprinzând În sinteză metodele folosite de ciocoi pentru a parveni
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din anii ’70, eticul se vertebrează socio-politic, iar esența lui e oenghistă. Eu mă încăpățânez să cred că moralitatea este, totuși, un subiect mai larg și mai adânc decât această agendă a falselor solidarități. E un subiect, în primul rând, plural. Fiindcă există o moralitate de tip politic și una de ordin religios; una publică și alta domestică; moralitatea fiului, a fratelui, a soțului, a prietenului, a tatălui care ești. Nu cred într-un apărător al focilor din Groenlanda care n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
oricărui discurs, cea care "face totul" pentru a capta bunăvoința publicului. Iată de ce. Scopul ceremoniei nu este acela de a "condamna"74 evenimentul, nici acela de a "stârni agitație în ce privește acea crimă particulară"75. Articulându-și crezul la persoana întâi plural, Chapman mărturisește că a organizat întrunirea comemorativă cu scopul unic de a crea o ocazie pentru cei de față de a se căi pentru propria contribuție la nefericitul eveniment: "to repent for our share în it"76, în cuvintele lui Chapman
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II-lea, a 12-a, 8-imi; * structura unor locuțiuni: de-a mama și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme alternante: chiar, abia, fiară; * scrierea cu -eași pronunțarea -iaîn formele pronominale/ adjectivale pronominale de feminin singular: aceea, aceeași; scrierea și pronunțarea cu -iaa formelor pronominale/ adjectivale pronominale de masculin plural: aceia, aceiași; * scrierea cu -oași pronunțarea -uaatunci când -oaalternează cu -o-: cuvioasă/ cuvios; * scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea (Hristea, 1984, p. 194
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în funcție de sensul cuvântului: soră sorei (cu sensul de "infirmieră"), surorii (cu valoare de grad de rudenie); piele pielii (pentru planul uman), pieii (pentru animale); maică maicii (cu sensul de "călugăriță"), maicei/ maicii/ maichii (cu sensul de "mamă"); * specializarea formei de plural în funcție de sensul cuvântului: virus viruși (în domeniul informaticii), virusuri (în medicină); element elemenți (componente ale caloriferului), elemente (componente) etc. I.7.4. Principiul sintactic explică 29 scrierea omofonelor (a structurilor care au aceeași pronunție): o dată / odată, nici o dată / nici odată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
interlocutorului/ persoana cu care se vorbește), persoana a treia (instanța tematică reflectată în actul comunicativ respectiv/ persoana despre care se vorbește); genul face trimitere către genul natural și analogiile cu acesta (masculin feminin neutru); numărul presupune opoziția unicitate multitudine (singular plural); cazul reflectă raportul subiect obiect, determinat determinant (nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vocativ); gradele de comparație presupun indicarea gradului în care apare o însușire la diferite obiecte sau la același obiect în contexte diferite sau în care apar însușiri diferite la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un element considerat izolat sau ca mulțime de elemente și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive propriu-zise (cu forme distincte pentru singular și plural: copil copii) vs. substantive defective de singular/ pluralia tantum (substantive care au formă doar pentru plural: icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.); * capacitatea de a trimite către un referent masculin/ feminin și reflectarea acestei capacități la nivelul formei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]