3,116 matches
-
cazul planetei Venus înainte de era spațială, atmosfera densă și opacă a împiedicat studiul suprafeței lui Titan. În prezent există informații suficiente despre suprafața satelitului odată cu sosirea misiunii Cassini-Huygens în 2004, care a descoperit inclusiv lacuri de hidrocarburi lichide în regiunile polare ale satelitului. Suprafața este tânără din punct de vedere geologic, dar au fost descoperite și câteva cratere de impact. Suprafața conține mai mulți munți și câțiva posibili criovulcani, dar este în general netedă. La ecuator se mai găsesc deșerturi cu
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
km în diametru și era încă vizibil peste o lună la o nouă trecere a sondei spațiale. Una dintre ipoteze este aceea că în prezent plouă (sau, dacă este suficient de rece, ninge) la polul nord; căderile de la latitudinile nordice polare fiind suficient de puternice pentru a duce particule organice spre suprafață. Aceasta a fost cea mai puternică dovadă pentru ipoteza existenței ciclului metanului pe Titan (analog ciclului apei pe Pământ). Nori au mai fost găsiți deasupra regiunii polare de sud
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
latitudinile nordice polare fiind suficient de puternice pentru a duce particule organice spre suprafață. Aceasta a fost cea mai puternică dovadă pentru ipoteza existenței ciclului metanului pe Titan (analog ciclului apei pe Pământ). Nori au mai fost găsiți deasupra regiunii polare de sud. În timp ce acoperă de obicei doar 1% din discul Titanului, au fost observate izbucniri în care stratul de nori se extinde rapid acoperind cca. 8% din discul Titanului. O ipoteză afirmă că norii din regiunea polară de sud se
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
găsiți deasupra regiunii polare de sud. În timp ce acoperă de obicei doar 1% din discul Titanului, au fost observate izbucniri în care stratul de nori se extinde rapid acoperind cca. 8% din discul Titanului. O ipoteză afirmă că norii din regiunea polară de sud se formează atunci când nivelurile sporite ale luminii soarelui din timpul verii îi ridică în atmosferă, rezultând convecție. Această explicație este complicată de faptul că formarea norilor a fost observată nu numai după solstițiul de vară, dar, de asemenea
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
deasupra Polului Sud. Modelele de cercetare care se potrivesc bine cu observațiile efectuate sugerează că norii de pe Titan se grupează la coordonatele preferate și că stratul de nori variază în funcție de distanța de la suprafață pe diferite părți ale satelitului. În regiunile polare (la peste 60 de grade latitudine) apar pe scară largă nori permanenți de etan și mai sus, în troposferă. La latitudinile mai joase norii principali de metan se găsesc între 15 și 18 km, și sunt mai sporadici și localizați
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
lac este vâscos. Reflexiile speculare sunt indicatori ai unei suprafețe netede ca oglinda, astfel încât acestă observație confirmă concluzia care a fost trasă pe baza imaginilor radar privind prezența unui corp mare de lichid. Observația a fost făcută imediat după ce regiunea polară de nord a ieșit din 15 de ani de iarnă întunecată. La 8 iulie 2009, instrumentul VIMS de pe "Cassini" a observat o reflexie speculară a unei suprafețe netede ca oglinda, care astăzi se numește Jingpo Lacus, un lac în regiunea
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
de nord a ieșit din 15 de ani de iarnă întunecată. La 8 iulie 2009, instrumentul VIMS de pe "Cassini" a observat o reflexie speculară a unei suprafețe netede ca oglinda, care astăzi se numește Jingpo Lacus, un lac în regiunea polară de nord la scurt timp după ce a ieșit din zona de 15 de ani de întuneric și de iarnă. Măsurătorile radar efectuate în iulie 2009 și ianuarie 2010 indică faptul că Ontario Lacus este extrem de superficial, cu o adâncime medie
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
sale. Xanadu are cratere de 2-9 ori mai multe decât în altă parte. Emisfera principală are o densitate de 30% mai mare decât emisfera posterioară. Aici există densități mai mici ale craterelor în zonele cu dune ecuatoriale și în regiunea polară nordică (unde lacurile de hidrocarburi și mările sunt cele mai frecvente). Modelele pre-"Cassini" cu traiectorii de impact și unghiuri sugerează că dacă un asteroid lovește crusta de apă înghețată, o cantitate mică de apă provocată de impact rămâne lichidă
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
trigonometrice inverse, de exemplu care π = 2 arccos(0) sau π = 4 arctan(1). Expanding inverse trigonometric functions as power series is the easiest way to derive infinite series for π. Un număr complex formula 30 poate fi exprimat în coordonate polare după cum urmează: Apariția frecventă a lui π în analiza complexă poate fi legată de comportamentul funcției exponențiale de variabilă complexă, descrisă de formula lui Euler unde "i" este unitatea imaginară ce satisface relația "i" = −1 și "e" ≈ 2.71828 este
Pi () [Corola-website/Science/304110_a_305439]
-
funcția gamma a semiîntregilor este un multiplu rațional de √π. Deși nu este o constantă fizică, π apare frecvent în ecuații ce descriu principii fundamentale ale Universului, datorită relației sale cu natura cercului și, prin aceasta, de sistemul de coordonate polare. Utilizarea unor construcții cum ar fi unitățile Planck pot uneori să-l elimine pe π din formule. În statistică și probabilități, există mai multe distribuții ale căror formule conțin π, printre care: Întrucât formula 44 pentru orice funcție de densitate de probabilitate
Pi () [Corola-website/Science/304110_a_305439]
-
serial: 4, 8, 15, 16, 23 și 42. Au existat multe secvențe în care supraviețuitorii întâlnesc pe insulă animale care nu aparțin faunei acesteia sau care dau dovadă de abilități deosebite. În "Episodul Pilot: Partea a-2-a", Sawyer împușcă un urs polar, ce nu poate supraviețui într-un mediu tropical. În primul episod al sezonului al-3-lea, i se spune lui Sawyer că "urșilor le-a luat doar 4 ore" să afle cum funcționează mecansimul din cușca în care este ținut prizonier acesta
Mitologia Lost () [Corola-website/Science/304153_a_305482]
-
ești acolo? Sunt eu, Margaret" un roman pentru adolescenți despre mensturație, când Sun îi cere un test de sarcină. Întrebat despre această carte, Sawyer o definește ca "previzibilă". Walt este văzut citind o carte de benzi desenate despre un urs polar, cu puțin timp înainte ca un urs polar adevărat să-i atace pe supraviețuitori în junglă. Povestirile biblice și psalmii sunt adesea aduse în discuție de către Dl. Eko, ca spre exemplu povestea Regelui Josias (din 2 Regi, capitolele 22 și
Motive în Lost () [Corola-website/Science/304154_a_305483]
-
adolescenți despre mensturație, când Sun îi cere un test de sarcină. Întrebat despre această carte, Sawyer o definește ca "previzibilă". Walt este văzut citind o carte de benzi desenate despre un urs polar, cu puțin timp înainte ca un urs polar adevărat să-i atace pe supraviețuitori în junglă. Povestirile biblice și psalmii sunt adesea aduse în discuție de către Dl. Eko, ca spre exemplu povestea Regelui Josias (din 2 Regi, capitolele 22 și 23) pe care i-o expune lui Locke
Motive în Lost () [Corola-website/Science/304154_a_305483]
-
în 24 de episoade. Supraviețuitorii prăbușirii zborului Oceanic 815 sunt naufragiați pe o insulă aparent pustie, fiind nevoiți să coopereze pentru a rămâne în viață. Supraviețuirea lor este pusă, însă, în pericol de entități misterioase,printre care se numără urși polari, o creatură nevăzută care bântuie jungla și locuitorii răuvoitori ai insulei, cunoscuți sub numele de „ceilalți”. Naufragiații se întâlnesc cu o franțuzoaică care naufragiase pe insulă cu șaisprezece ani în urmă și găsesc un chepeng misterios de metal îngropat în
LOST: Naufragiații () [Corola-website/Science/304151_a_305480]
-
din consecințele acestei legături fiind faptul că toate materialele piroelectrice sînt în același timp și piezoelectrice. Mai exact, dintre toate cele 32 de clase de structură cristalină, 20 de clase prezintă proprietatea de piezoelectricitate, iar dintre acestea 10 clase (cele polare, care se polarizează spontan) sînt și piroelectrice. Coeficientul piroelectric arată ce polarizare electrică se obține la variația cu o unitate a temperaturii: unde D este polarizarea electrică măsurată în C/m², p este coeficientul piroelectric în unități de C/m²K
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
1.6.3.1. Preparare Aparatură Este necesar un cromatograf de lichide la care s-a atașat o pompă fără pulsații și un instrument de detecție adecvat. Este recomandată folosirea unei valve de injecție cu bucle de injecție. Prezența grupelor polare în faza staționară poate diminua serios performanțele coloanei HPLC. Prin urmare faza staționară va avea un procent minim de grupe polare (11). Pot fi folosite umpluturi de microparticule pentru inversarea fazelor sau coloane gata umplute. O coloană de gardă poate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
și un instrument de detecție adecvat. Este recomandată folosirea unei valve de injecție cu bucle de injecție. Prezența grupelor polare în faza staționară poate diminua serios performanțele coloanei HPLC. Prin urmare faza staționară va avea un procent minim de grupe polare (11). Pot fi folosite umpluturi de microparticule pentru inversarea fazelor sau coloane gata umplute. O coloană de gardă poate fi poziționată între sistemul de injecție și coloana analitică. Faza mobilă Pentru a prepara solventul de eluție se folosește metanol grad
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Un ghețar reprezintă o masă enormă de gheață persistentă, formată în regiunile polare (vedeți, "ghețar continental" și "ghețar de calotă") și alpine ("ghețar alpin"), care, sub influența gravitației, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante. Suprafața ocupată de ghețarii actuali (circa 16,3 milioane km²) reprezintă 11% din suprafața uscatului. Din
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
parte a sa. Astfel materialele ca fragmente de roci transportate sunt numite "morene". ii de suprafață din zonele situate la altitudini mai joase sunt supuși fenomenelor periodice de topire și reînghețare, spre deosebire de ghețarii situați în munții înalți, sau în zonele polare, unde procesul de topire este foarte redus, ceea ce generează formarea de ghețari uriași. Procesul de încălzire a climei Pământului din actuala epocă istorică a contribuit mult la reducerea numărului și masei ghețarilor. Gheața pură a unui ghețar fără incluziuni este
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
deplasa sub formă de "limba ghețarului" spre văi mai adânci cu o temperatură a aerului mai ridicată unde se topește, această zonă fiind numită "poarta ghețarului", iar torentul de apă provenit din topirea gheții este numit "laptele ghețarului". In zonele polare ghețarii sunt în alte condiții climatice, aici ghețarii se întind până la țărmul mării unde iau naștere iceberguri prin ruperea și luarea de curenții marini unor blocuri mari de gheață. După modul și locul de formare se disting mai multe tipuri
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
din Peninsula Kamciatka, 4.750 metri); Munții Siberiei Centrale (Saian Altai) și Sud-Estice (Sihote Alin); Munții Caucaz și Marea Neagră (vârf Gora Elbrus, 5.462 metri). Clima prezintă aceleași varietăți, temperat continentală cu accente maritime spre vest (Marea Baltică) și est (Oceanul Pacific), polară în Siberia Occidentală, atingând chiar - 750 C și subtropicală în zona Mării Negre. Potențialul hidrografic este deosebit de bogat: mari fluvii, Volga (3.530 km), Obi (5.400 km), Enisei (4.102 km), Lena (4.400 km), Kolyma (2129 km), Amur (4
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
în Peninsula Scandinavă. Teritoriul predominant muntos (Alpii Scandinavi cu vârful Kebnekajse, 2135 m), cu platouri înalte (Smaland), cu întinse câmpii (Uppsala, Västgota și Ostogota) în Norrland sau vălurite (Skania) în Götland, cu clima deosebit de aspră în regiunile nordice (traversează Cercul Polar) sau maritimă în Skania, cu veri răcoroase și ierni blânde, cu numeroase lacuri (circa 100.000), dintre care se impun Vänuan, Vättern, Mälarem, cu peste 700 de rezervații naturale pentru conservarea florei de tundră sau taiga, fauna polară sau pădurea
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
traversează Cercul Polar) sau maritimă în Skania, cu veri răcoroase și ierni blânde, cu numeroase lacuri (circa 100.000), dintre care se impun Vänuan, Vättern, Mälarem, cu peste 700 de rezervații naturale pentru conservarea florei de tundră sau taiga, fauna polară sau pădurea temperată, constituie o carte de vizită pentru călătorii care doresc să descopere frumusețile spectaculoase ale acestei țări. Ca și în Danemarca, procentul de urbanizare este ridicat (83,3 %), dintr-o populație de circa 9.000.000, concentrată mai
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
în sud-vest extrem de mari (5500 m), în nord-est această înălțime este mai mică (1200-1500 m) fiind zona de trecere a munților spre podiș Xinjiang și Tibet. În Karakorum se găsesc cei mai mari ghețari de pe glob, neținând seama de regiunile polare și Patagonia, astfel sunt ghețarii: Baltoro și Hispar în Pakistan și ghețarul Siahen în India. Cel puțin din punct de vedere optic lanțul muntos principal din Karalorum este numit „Muztagh“. Prin urmare partea centrală din Karakorum cu munți peste 8000
Munții Karakorum () [Corola-website/Science/303966_a_305295]
-
din Königsberg și devine titular la zoologie în 1821 și la anatomie în 1826. Este interesat de diverse domenii ca: ihtiologie, etnografie, antropologie și geografie și întreprinde diverse expediții de cercetare, ajungând chiar și pe insulele Novaia Zemlia, dincolo de Cercul Polar de Nord. Baer a descoperit ovulul mamiferelor și a fost primul care a descris coada dorsală prezentă la embrionul vertebratelor. Astfel, monografia "Despre istoria dezvoltării animalelor" (1828 - 1837) marchează o etapă importantă în dezvoltarea embriologiei. A demonstrat falsitatea teoriei preformiste
Karl Ernst von Baer () [Corola-website/Science/312665_a_313994]