3,246 matches
-
piatră și, dacă cititorul simte adesea și câte o amețeală, senzația vine din prăpăstiile fără de care nu există piscuri.”1 Scriind despre Arghezi la scurt timp de la apariția Cuvintelor potrivite, Vladimir Streinu caută o delimitare semnificativă, subtextual dar și explicit polemică, față de ceilalți critici ai vremii. E. Lovinescu îl fixa pe poet în perspectivă baudelairiană, cel mai frapant punct de contact dintre cei doi creatori fiind, în viziunea criticului sburătorist, „amestecul macabrului cu senzualitatea”2. G. Călinescu îl așeza ritos în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
înățime morală impunătoare.”2 El este și rămâne un critic de încredere, lipsit de prejudecăți literare, „crezând în flacăra curată a emoției estetice.”3 Șerban Cioculescu, „născut polemist, fiu legitim al rațiunii”4, vădește un „spirit vioi, în conversație lucid, polemic și umorist, iar în scris mai puțin spontan, aproape elaborat, rece și destul de distant,adică serios și chiar grav dar totdeauna cu voința lucidității, a informației textelor, scotocitor și perseverent...”5 La D. Popovici, în amplul studiu consacrat de acesta
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
al treilea deceniu al secolului trecut îndeosebi ca poet. Este un merit pe care istoria noastră nu-l poate ignora. În 1929, Pompiliu Constantinescu publica în „Vitrina literară” (an I, nr. 4, 11 noiembrie 1929, p. 1Ă un mic articol polemic intitulat Procesul criticei 23 . Era un inel dintr-un lanț. Șerban Cioculescu scrisese câteva articole pe marginea poeziei argheziene, insistând asupra dualismului sufletesc al poetului Cuvintelor potrivite. Vladimir Streinu a ridicat mănușa, scriind în „Vitrina literară” (nr. 2 din 28
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
contingent, în estetic, căci a contura un profil moral se pare că nu este o îndeletnicire de critic.” Pompiliu Constantinescu se angajează în dialog, făcând o scurtă și persuasivă incursiune în istoria disciplinei critice. Este interesant de observat că accentele polemice nu depășesc niciodată marginile urbanității. Pompiliu Constantinescu răspunde preopinentului său, Vladimir Streinu, în temeiul câtorva adevăruri de principiu, greu de clintit, apărând nu atât pe Șerban Cioculescu cât disciplina criticii ca atare: „D. Streinu se întreabă dacă portretura morală e
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
plină de sonorități a termenului francez.”2 Încheierea sună călinescian: „Critica lui Vladimir Streinu are modalități debussyste.”3 În 1972, recenzând Clasicii noștri 4, C. Stănescu acreditează ideea unui Vladimir Streinu eminamente partizan, malițios și negator, a unui mare spirit polemic ce tinde permanent spre „scoaterea din uz a rețetelor, spargerea siguranței leneșe, a opiniei comune.” 5 Vladimir Streinu - ne previne C. Stănescu - nu este însă un spirit demolator: „Construcția criticului se înalță pe dărâmăturile produse de negațiile sale succesive, rostite
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
se aștern liniștit, în ritmica ceremonioasă datorată unui aristocrat al gândirii care construiește arborescent, cu o mare plăcere pentru unitatea simfonică a întregului.”2 În controversatul și controversabilul volum consacrat poeziei române contemporane din proiectata și fabuloasa sa O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, Eugen Barbu schițează lui Vladimir Streinu un interesant portret în manieră călinesciană: „Era un domn tăcut, grav, poate prea solemn, cu aerul acela care mă obliga să-i spun de câte ori mă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
pe Vladimir Streinu să se poată pronunța asupra evoluției poeziei românești către sfârșitul deceniului al IV-lea, cu o neegalată competență.”4 Într-o epocă de puternice frământări și confuzii, criticul a acordat atenția cuvenită 1 Eugen Barbu - O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent - Poezia română contemporană, București, Editura Eminescu,1975,p. 209 2 Ov. S. Crohmălniceanu - Literatura română între cele două războaie mondiale, București, Edit. Minerva, 1975 3 op. cit., p. 203 4 op. cit., p.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cu egală competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de poezie, romanul-roman, suprarealism, critică și metodă, tipologie literară, artă și existențialism, lingvistică și filologie, inovație și tradiție, național și universal, clasic și modern, tipare spirituale, artă și natură, spirit polemic, clasicismul folcloric. 1 Pagini de critică literară, vol. III, p. 278 127 X „Să vă spun un basm japonez, dintr-o culegere tipărită la noi acum câțiva ani - ne avertiza în 1983 Nicolae Manolescu.” 1 Unui biet tăietor de lemne
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
București, Editura Eminescu, 1984 x Apolzan, Mioara - Aspecte de istorie literară (Destinul unei publicații: R. F. R.Ă, București, Editura Minerva, 1983, pp. 169-177 Baconsky, Leon - Marginalii critice și istorico-literare, București, Editura pentru literatură, 1968, pp. 78-87 Barbu, Eugen - O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, București, Editura Eminescu, 1975, pp. 209-211 137 Biberi, Ion - Orizonturi spirituale ( Dialoguriă, București, Editura tineretului, 1968, pp. 6371 Călin, Liviu - Portrete și opinii literare, București, Editura Albatros, 1972, pp. 200-203 Călinescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de același nume: Asachi, cu intervențiile lui periodice la început și la sfârșit de an, sau cu alte prilejuri festive, în tablouri sinoptice ale peisajului literar al epocii, Kogălniceanu și Negruzzi. Acestora, li se adaugă Alecu Russo, atras de pasiunea polemică din paginile "Albinei". Merită să fie reținute și cele câteva sfaturi elementare pentru poeții începători și pentru cititorii interesați de problemele literare, de ordin, oarecum tehnic. Interesante, în acest sens, sunt mai ales inițiativele lui I. H. Rădulescu, care se
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Critica satirică, foiletonistă, eseistică va fi, din această cauză, mai bine reprezentată în gazeta de la București. Menționăm, în această ordine de idei, seria satirică "Sarsailă autor", inițiată de I. H. Rădulescu. Astfel de articole stau la baza criticii foiletonistice și polemice românești. Într-o vreme când scriitorii se considerau "niște salahori", afirmându-se deschis, cum face Russo, că "arhitecți vor veni mai tîrziu", critica învăluie într-o aripă ocrotitoare, până în vremea lui Maiorescu, creația literară națională pe care acesta avea s-
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pentru Situații de Urgență (ISU), poliție rutieră mă buimăcesc, totul îmi dă impresia unui pelerinaj militarizat, în care domnește o stare de suspiciune generalizată și o teamă difuză, combinată cu obsesia organizării perfecte. Acum îmi revine în minte un text polemic al lui Tudor Arghezi, despre procesiunile din Dealul Patriarhiei din perioada interbelică : „Măgura se surpă pe popor, care se întoarce pe jgheabul dealului înapoi, canalizați de frânghiile bine-venite ale vardiștilor, dând naștere la două regiuni înalte, de capete rezemate în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
urmele, oricât de enigmatice și vagi, ale preistoriei. Tocmai de aceea, este considerat de mulți o constantă a condiției umane. Bibliografia acestei abordări anistorice/ transistorice este vastă și variată, aflându-se într-un permanent dialog cu abordarea complementară și adesea polemică, cea istorică, preocupată de schimbare și eterogenitate, de cauzalități și contexte. Un asemenea dialog urmează, inevitabil, tribulațiile metafizice, ideologice, politice și epistemologice ale științelor sociale din secolele XIX-XXI, de la sociologie și istoria religiilor la filozofia culturii, de la antropologie la studiile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
evoluția ulterioară a regimului în plan internațional a avut loc în data de 23 august, cu ocazia împlinirii a unsprezece ani de la "eliberarea" țării de sub "jugul fascismului". Beneficiind de prezența lui Hrușciov, comemorarea a căpătat în scurt timp un ton polemic de abia disimulat: acesta ar fi emis remarci acide la adresa cumulării de funcții atât pe linie de stat, cât și de partid. Era o aluzie transparentă la faptul că Dej se reinstalase de puțin timp în funcția de prim-secretar
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
will be looking for" (1970), Situation Report. Romania, no. 12, 1 July, Arhiva 1989. "Economia română și conjunctura monetară actuală" (1974), I.D., Q-336, V.R., 12 iulie, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives. "Hungarian-Romanian relations: more than a polemic among writers" (1978), Radio Free Europe Research, no. 12, 11 May, Arhiva 1989. "Impresii privind ascultarea postului "Europa Liberă"" (1972), I.D., Q-147, V.R., 4 mai, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives. "Influența postului "Europa Liberă" în populația
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că doctrina este aceea care fixează și conservă dogmele originale ale unei anumite tradiții. Tema samsara (procesul de reîncarnare și de karma (legea de cauză și efect) sunt împărtășite de diversele religii cu dezvoltarea unor analogii și diferențe semnificative. Funcția polemică a doctrinelor se adresează tensiunii create între identitatea și continuitatea tradiției și bogata înțelegere a adevărului. Înțelepciunea seculară este adeseori contrată de diverse clauze doctrinale și întâlnim apologia care revendică adevărata credință și luptă împotriva detractorilor și necredincioșilor. Revelația primară
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ajungă la o înțelegere finală și semnificativă în privința Transilvaniei 77. URSS-ul nu a întreprins nici o acțiune serioasă asupra Basarabiei în timpul guvernului Iorga, deși au avut loc cîteva negocieri fără nici un rezultat. În urmă cu cîțiva ani, într-un articol polemic apărut în "Revue Slave" (Paris, anul V, vol. 2, aprilie 1928, p. 141), Iorga îi dădea o replică istoricului sovietic Adamov, amintindu-i în batjocură că din moment ce URSS-ul nu poate fi o țară naționalistă, nu poate invoca drepturi asupra
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
înmulțească pentru că ungurii s-au deplasat spre Apus ca să-l apere de tătari și după aceea de hoardele turcești. Ungurii au fost înlocuiți datorită fecundității acestor păstori nomazi infiltrați 199. După Versailles, dezbaterea aceasta a căpătat un caracter tot mai polemic, deoarece ungurii se puteau baza aproape exclusiv pe drepturile istorice. Iată de ce istoricii au fost cei aflați în primele rînduri în lupta revizionistă, în frunte cu Sándor Dománovszky. Dománovszky s-a născut la Sibiu, în Transilvania. Tatăl lui era profesor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
alte mijloace mecanice de reproducere optică sau fonetica. Articolul 20 Din contră, nu constituie o atingere a dreptului de proprietate: 1. Citațiunile textuale a unor pasaje izolate din o scriere deja publicată, în dările de seamă sau studiile critice și polemice ce se fac asupra acestei lucrări; 2. Indicarea și rezumatul cuprinsului unei scrieri apărute, a unui discurs sau conferințe ținute în public; 3. Reproducerea articolelor nesemnate din ziare și reviste, a informațiilor și telegramelor în condițiunile arătate în art. 46
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
fără autorizația acestora. În cazul cînd nu sînt semnate, ele se pot reproduce în rezumat sau în întregime, fără să fie nevoie de nici o autorizațiune, însă cu obligațiunea de a cîtă locul și unde sînt reproduse. Articolul 47 Articolele precum și polemicele cu caracter politic sau interes obștesc, chiar cînd sînt semnate, faptele diverse, informațiunile, telegramele sau corespondentele, nu constituesc un drept de proprietate în înțelesul prezenței legi. Ele se pot reproduce fără autorizare, cu obligația de a se indică ziarul sau
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
o manieră pertinenta și incontestabila; ... b) evitarea utilizării expresiilor imprecise (se pare, în general, uneori, evident), a stilului eliptic de exprimare, limbajului abstract; ... c) promovarea unui limbaj cât mai uzual și a unui stil de exprimare concret; ... d) evitarea tonului polemic, jignitor, tendențios; ... e) ierarhizarea constatărilor (numai cele importante vor fi prezentate în sinteză sau la concluzii); ... f) evidențierea aspectelor pozitive și a îmbunătățirilor constatate de la ultima misiune de audit public intern. ... a) scopul și obiectivele misiunii de audit public intern
NORME GENERALE*) din 15 ianuarie 2003 (**actualizate**) privind exercitarea activităţii de audit public intern. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148061_a_149390]
-
vulgar” sau „un tip de teatru comic, caracterizat prin caricaturizare și parodiere”. Timpul prezent, mai cu seamă, secolul al XXI lea a readus în atenție noțiunea grotesc, ca o categorie estetică a cărei trăsătură specifică este sinteza dintre umorul negru, polemică și tragism, cu accente variate, în funcție de epocă. Există opere grotești cu destinație simbolică, un progres (estetic) bine definit referitor la justificarea „urâtului” în opera artistică, o „categorie, ipostază estetică reflectând realitatea cu formele ei fantastice, bizare, disproporționate, de un comic
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
al autorului un sistem de norme separat. În acest sistem de norme este vorba de o schimbare sintactică într-o formă de discurs dialogic, de care macrotextul nu este conștient, tot așa microfragmentul literar, ce conține visul posedă un element polemic intern, un dialogism ce modifică printr-o comunicare stilistică relația dintre microtext și întregul acestuia. În acest fel, genul de discurs al microfragmentului despre vis trebuie comentat, ca o anumită năzuință de ordonare a cuvântului dincolo de acesta. În nuvela Preludiu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
în potențarea obsesiilor eroului. Termenul “dialogism” îi aparține lui Bahtin și apare ca un răspuns la metodele pozitiviste de tip structuralist. Microfragmentul literar ce conține visul stabilește o schimbare sintactică într-o formă de discurs dialogic și conține un element polemic intern, un dialogism ce modifică printr-o comunicare stilistică relația dintre microtext și întregul acestuia. Opusă artificialității excesive, autenticitatea se manifestă la nivelul scriiturii, ca reacție anticalofică, naratorul renunțând la orice ornamente agreabile. Autorul mărturisește că a scris dintr-o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
decât împreună” În ancheta „Culisele Convenției” din numărul trecut al revistei noastre, Ana Blandiana afirma că președintelui Iliescu nu i se poate opune un candidat mai cunoscut decât el (întrucât așa ceva nu există), ci o idee sau un simbol. Sensul polemic al acestor cuvinte este evident. Mai puțin evidentă era adresa lor, fiindcă nimeni n-a confundat faptul că un candidat la președinție este cunoscut (în bine sau în rău) cu acela că poate fi acceptat de electorat. Constatările teoretice ale
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]