2,810 matches
-
este cea elaborată de Ferdinand de Saussure în Cursul de lingvistică generală (1916), deci avînd ca model general (patron général) știința limbii: "Limba este un sistem de semne ce exprimă idei, comparabilă cu scrierea, alfabetul surdo-muților, riturile simbolice, formele de politețe, semnalele militare etc. Ea este însă cel mai important din toate aceste sisteme. Putem deci concepe o știință care studiază viața semnelor în cadrul vieții sociale; ea ar fi o parte a psihologiei generale: o vom numi semiologie (de la gr. semeion
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
grupului social care l-a generat și în interiorul căruia funcționează. Chiar dacă nu întotdeauna "realitatea vibrantă" poate fi înlocuită de "structura rigidă" (C. Lévi-Strauss, 1978: 394), construirea de modele ale acțiunii sociale la cele mai diverse nivele (limbaj, mit, strategii ale politeții, coduri culinare) reprezintă o tentativă și reușită de integrare a metodei și realității, de circumscriere a constantelor spiritului uman. În povestirea mitică Lévi-Strauss caută în primul rînd sistemul de relații; astfel, mitul lui Oedip propune să subsumeze relației de consangvinitate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
au contribuit indubitabil la dezvoltarea unei "conștiințe semiotice". Prin această definire a semnului ca unitate semnificant/ semnificat, Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții sociale", de la semnele scrierii la alfabetul surdo-muților, de la formulele de politețe la modă, obiceiuri, ritualuri, de la semnalele militare la pantomimă. Lingvistica va fi modelul științific riguros al semiologiei sau științei care studiază "viața semnelor în cadrul vieții sociale; ea va reprezenta o parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Eu vă mulțumesc, făceam o anchetă". Din nou întrebarea-invitație este redusă la valoarea primitivă de întrebare vizînd obținerea unei informații. vi) Un copil capătă o bomboană pe care o savurează cu mare plăcere. Bunica îl îndeamnă să se conformeze "ritualului politeții" prin injoncțiunea: "Ce se spune ?" Copilul: "Mai vreau una". Acest răspuns este emblematic pentru psihologia fals naivă a copilului care neagă în diverse situații valoarea convențională, derivată a actelor de limbaj (cf. infra vi', vi''). vi') Un adult se adresează
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
locul șoferului. Acesta încearcă să-și recapete locul, la care bătrîna doamnă ripostează: "Ești cu mult mai tînăr decît mine, poți foarte bine să stai în picioare". Aceste glume generate de răsturnarea principiului conveniențelor sînt transculturale, dată fiind universalitatea codului politeții și reacției generale de dinamitare a unor relații de autoritate consacrate de tipul medic/pacient, profesor/elev, șef/subordonat; în atari situații personajul cu statut de autoritate este ironizat, iar relația de supunere obligatorie în situații normale este suspendată (infra
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
complementarității gestualitate/limbaj. Gestualitatea (componentă inter alia a capitalului simbolic) exprimă o apartenență socială, o identitate de grup, actualizată prin comportamente permise (norme, coduri, etichetă) și comportamente interzise (tabuuri gesturi obscene, gesturi disprețuitoare ce transgresează principiul universal al cooperării și politeții). Toate culturile posedă un sistem important de comunicare gestuală (Baylon & Mignot 1991: 144). Cînd un american vrea sa exprime ideea că o situație, persoană este O.K. va desena un cerc compus din degetul mare și arătător; același gest în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a cuvintelor cheie. 3.3. Componenta nonverbală Limbajul nonverbal (limbajul corpului) întregește firesc mesajul transmis în comunicarea directă, fiind caracterizat prin: ținuta adecvată contextului (ținută semiprotocolară, de o eleganță discretă: taior/sacou și cravată); postura corectă, respectând normele clasice ale politeții; atitudine degajată, cooperantă; expresia feței: interesată, concentrată, fără crispări, privire deschisă, contact vizual moderat, surâs discret, exprimând disponibilitatea spre dialog; gestica subliniază semnificațiile mesajului verbal (gesturile de reglaj dirijează și întrețin comunicarea). Reunirea celor trei paliere de comunicare - verbală, paraverbală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a anumitor comportamente, în vreme ce ignorarea lor Ie slăbesc. Un student din Oregon al lui Alan Garner îl căuta adesea în pauzele dintre ore, când Alan mânca, rugându-l să-i permită să-i țină companie. Imediat după ce schimbau formulele de politețe, respectivul găsea de fiecare dată motive pentru a se vaită ba de ploaia de afară sau de frig, ba de cât de rău s-a purtat cu el fosta soție, ba cât de plictisitoare și ingrată a fost munca lui
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
părinții asemenea bobului de grâu, pierzându-și viața lor trebuie să o trăiască pe cea a fiilor lor, aceasta fiind expresia cea mai înaltă a iubirii. Prin jertfa lor, părinții vor forma oameni de caracter care posedă o comoară inestimabilă politețea sufletului, datorată creșterii interioare care valorează mai mult decât frumusețea exterioară. Astfel nu va putea nimeni spune: „Iată un om gol pe dinăuntru!". Din fericire, mai există încă părinți care nu renunță la misiunea lor, conștienți fiind că opera educațională
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
curagioși înainte pe această cale, și să dea D zeu ca tot tineretul român studios, de pretutindene, să vă poată imita!” aprecierea calităților tinerilor studenți, încurajarea lor și exprimarea dorinței de a se constitui în modele pentru semeni; r. 22 : „Politețea oamenilor binecrescuți nu are margini.” oamenii cu educație aleasă acționează potrivit unor tipare sociale ce sfidează limitele superficiale impuse de cotidian. ANEXĂ Repere biografice 1837. Într-un fragment de autobiografie scris în albumul lui Eduard Gruber, Ion Creangă notează : „Sunt
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
selecție a faptelor și atitudinilor pe care le imită. De aceea este necesar ca învățătorul să fie foarte atent la manifestările lor. Exemplul lui personal și al părinților joacă un rol foarte mare în formarea unor deprinderi de conduită civilizată - politețea, modestia, precum și în formarea unei atitudini juste față de muncă. Este necesar ca elevii să găsească în conduita învățătorului exemple de dragoste față de muncă, de punctualitate, conștiinciozitate, corectitudine, perseverență etc. Exemplul părinților. Conduita copiilor este influențată profund de exemplul pe care
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
cărora totul se pervertește și se deformează" într-o "vulgaritate colorată". În studiul său foarte dens I. L. Caragiale Lumea operei, Marin Bucur stabilește o relație pe deplin pertinentă între mască și de-mascarea prin limbaj; la un prim nivel, "poza politeții și a curtoaziei pare în floare. Limbajul oficial este între onorabili, venerabili, stimabili și respectabili, domni, cetățeni, amici. Confruntările dure, scandalurile sunt conduse cu o etichetă derutantă"; referindu-se la Scrisoarea pierdută, criticul observă că "onorabilitatea personajelor politice caragialiene se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dependenți de feminitate; ei își iubesc disperat femeile în privat, dar nu le încurajează demersurile de egalitate. Ei au știut să-și convingă consoartele că ele nu au nevoie de multe drepturi, deoarece ar fi incompatibile cu semnificația feminității. Rămășițele politeții cavalerești, precum și sensibilitatea anumitor scriitori, descendenți ai lui Rousseau 28, au paralizat mișcarea progresivă, convingând femeia că merge contra propriilor interese. Regulile vieții de societate din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea fac referință la "patriotismul" feminin și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
La Bruyère, ci mai degrabă un simbol al unei poziții sociale mondenitatea care creează un univers săturat de trăsături, spații, acțiuni și detalii semnificative (saloane și recepții, aventuri și divertismente, aparente și modă). Mondenitatea, cod simbolic al aristocrației descendente din politețea Curții și a urbei 124, este un microcosmos care are caracteristici proprii: un cod comportamental reglementat de eticheta, practici vestimentare originale, privilegii și frontiere mai mult sau mai putin permisive, un limbaj specific, reguli și practici de politețe, cunoașterea uzanțelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
descendente din politețea Curții și a urbei 124, este un microcosmos care are caracteristici proprii: un cod comportamental reglementat de eticheta, practici vestimentare originale, privilegii și frontiere mai mult sau mai putin permisive, un limbaj specific, reguli și practici de politețe, cunoașterea uzanțelor specifice etc. Pariziana este emblemă universului monden, amestec de tradiție și valori în sens larg, de ocupații, de întâmplări și plăceri specifice: "la femme du monde (ou ce qu'il jugeait telle) éblouissait l'avocat comme le symbole
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
prin constituirea unor mecanisme, stratageme, strategii și tactici specifice,prin care se afirma și se impune. Afirmarea ei se face pe mai multe scene (mondene, private și intime) și pe mai multe căi, directe și indirecte. Pariziana introduce în farmecul politeții mondene teatralizarea sentimentelor și a comportamentelor. Întreaga să existența este, de fapt, teatrală. Aceste teze ar putea fi considerate drept premise pentru o analiză a Parizienei din perspectiva unei reprezentări de tip teatral. Relevante din punctul nostru de vedere, sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
legată de tema eșecului și a reușitei. Istoria schimbărilor de situație produce, cum se cunoaște, arhetipul balzacian de ascensiune și decădere (Grandeur et misères des courtisanes), simbol al unei societăți deschise ambițiilor, dar fără indulgente față de erori. Validitatea codurilor de politețe se izbește de frontierele sociale. Faptul care marchează perioadă 1715-1870 este definită de Robert Muchembled că lărgire progresivă a sferei politeții în mediile urbane, "paradoxul este că valorile aristocratice provenite din eticheta Curții sunt pe punctul de a se difuza
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Grandeur et misères des courtisanes), simbol al unei societăți deschise ambițiilor, dar fără indulgente față de erori. Validitatea codurilor de politețe se izbește de frontierele sociale. Faptul care marchează perioadă 1715-1870 este definită de Robert Muchembled că lărgire progresivă a sferei politeții în mediile urbane, "paradoxul este că valorile aristocratice provenite din eticheta Curții sunt pe punctul de a se difuza peste tot" [Muchembled, p.264]. În cursul secolului al XIX-lea elitele noi (burghezia) fuzionează cu cele vechi (aristocrația)342. Pe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
chatte de race, une aristocrație du vice, superbe, révoltée, mettant le pied sur Paris, en maîtresse toute puissante. Elle donnait le ton, de grandes dames l'imitaient" [Zola, Nana, p.306]. Perioadă observată vine după o perfecționare a codului de politețe, ea se desfășoară pe o scenă conflictuală. Mobilitatea destinelor numeroaselor personaje se explică prin faptul că reprezentanții diferitelor grupuri trăiesc într-un mediu având deschidere către alte grupuri, încercând alte practici, ei sunt supuși unui proces de descompunere internă. Maupassant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
are nevoie. Ei sunt convinși că neologismele urmează ritmul cartierelor în construcție, pasajelor care se inaugurează, modelor care se succed, iar scriitorii, la rândul lor, transmit și îmbogățesc acest limbaj 359. Limbajul parizian s-a impus totuși mai ales prin politețe, care este cartea să de vizită. Maximă universală a comunicării, politețea prescrie o atitudine respectuoasa față de om, bazată pe recunoașterea demnității umane: "Avec un moț aimable, elle lui fit signe de s'asseoir (...) Mme Dambreuse leș recevait tous avec grace
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
construcție, pasajelor care se inaugurează, modelor care se succed, iar scriitorii, la rândul lor, transmit și îmbogățesc acest limbaj 359. Limbajul parizian s-a impus totuși mai ales prin politețe, care este cartea să de vizită. Maximă universală a comunicării, politețea prescrie o atitudine respectuoasa față de om, bazată pe recunoașterea demnității umane: "Avec un moț aimable, elle lui fit signe de s'asseoir (...) Mme Dambreuse leș recevait tous avec grace" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.160]. Codul de politețe parizian se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a comunicării, politețea prescrie o atitudine respectuoasa față de om, bazată pe recunoașterea demnității umane: "Avec un moț aimable, elle lui fit signe de s'asseoir (...) Mme Dambreuse leș recevait tous avec grace" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.160]. Codul de politețe parizian se bazează, din punct de vedere lingvistic, pe utilizarea prenumelor, a enunțurilor impersonale 360 (pentru a evita indicarea subiectului nedorit), a formelor necategorice ale actelor de vorbire, pe întrebuințarea frecvență a modurilor condițional, imperativ și conjunctiv. Ezitarea, așteptarea și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Ame française, Choix de textes sur la civilisation française, Paris, 1932, p.32-34 MORĂRESCU, M.; ZBÂRNEA, A.; PAPUC, L., Modelul femeii în context național actual, în Studii Gender nr.1/5, 2002, p.20-22 MUCHEMLED, Robert, Sociatatea rafinată. Politică și politețe în Franța, din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea, Cartier, Chișinău, 2004 MUMFORD, Lewis, La cité à travers l'histoire, Seuil, Paris, 1964 MUREȘANU IONESCU, Marină, Le "stupide" XIXe siècle. Un "cas" pour l'esthétique de la réception
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
le regretta, puis réussit enfin à tuer son honnêteté expirante, toujours fouettée, toujours poussée en avânt par son insatiable besoin de savoir et de sentir" [Zola, La Сurée, p.162]. 124 Cum arata Robert Muchembled în Societatea rafinată, codul de politețe ia naștere nu la Curtea lui Ludovic XIV, cum se vehiculează de obicei, în mod esențial, el provine din capitală că fuziune între curtoazia urbană și puterea aristocratica "și poartă mărcile urbanității" [p.142, subl.n.]. Politețea constituie liantul identității
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
rafinată, codul de politețe ia naștere nu la Curtea lui Ludovic XIV, cum se vehiculează de obicei, în mod esențial, el provine din capitală că fuziune între curtoazia urbană și puterea aristocratica "și poartă mărcile urbanității" [p.142, subl.n.]. Politețea constituie liantul identității franceze, cimentul, limba comună, ea topește treptat diferențele, constituind un anumit tip de cultură cultură politeții. La curtea lui Ludovic XIII și Ludovic XIV apare stilul francez, degajat de influență străină, societatea franceză pregătindu-se de dominarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]