3,461 matches
-
sora mea. Doi colegi ai mei, Sandu și Mircea, se eliberaseră În mai 1959 și au fost la mine acasă și au spus că au stat cu mine la Gherla și că sunt bine, sănătos. Sora mea era studentă la Politehnică, scăpase ca prin minune să nu fie exmatriculată, și, când au prins-o, era prea târziu: „Ce o să mai Îmi faceți? Diploma nu puteți să mi-o luați”. Și făcea practică la Cluj, la nu știu ce uzină metalurgică, fusese pe acasă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu prefăcută uimire pe cei care știa că o privesc. Contrastul dintre figura exuberantă de acum și aparența ei cotidiană de „doamnă potolită” e prea mare pentru a nu fi remarcat. *E din cîte am dedus profesor de chimie la Politehnică, pentru că, văzîndu-l pe violonistul Ion Drăgoi, a zis: „Ăsta cîntă la doamne din acelea cu cercei de aur mari. Eu le vorbesc unora cu cercei mai mici despre silicați și alte asemenea”. Născut în părțile Rădăuțiului, știe bine jocurile bucovinene
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
masculine și intelectuale era însă, la el, nu o dată, dublat de comprehensiune: se silea și adesea reușea să fie plin de solicitudine și protector. Realizările profesionale nu i-au lipsit: doctor în filosofie, prozator, dramaturg și redactor-șef al revistei Politehnicii etc. În schimb, n-a fost prea norocos în căsnicie. Pe prima, cu o bucovineancă, a ratat-o. De a doua nu știu, căci nu ne-am mai văzut de aproape un deceniu. Cred însă că rămăsesem unul pentru altul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cea generală. A lucrat la „Opinia...”, unde au strălucit sau încă mai strălucesc un Florin Zamfirescu (excelent ca titlier), un Eugen Stan, un Lucian Livescu. De la acesta din urmă (fratele criticului Cristian Livescu) a învățat să facă anchete. Absolvent al Politehnicii, n are deocamdată curajul să opteze integral pentru ziaristică. Scoate, împreună cu subinginerul Ovidiu Bufnilă, o publicație a Comitetului Județean Bacău al UTC, „Conexiuni”, în care a adus și cîteva semnături importante, una fiind cea a lui D. Mangeron. Crede că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
răspuns: nici eu n-aș putea să scriu atâtea pagini despre mine. Acolo a fost spirit de adevărată colegialitate, acolo știa să fie prețuit omul modest, care nu se afișează cu reclamă. Aici, când m-am pensionat, am plecat de la Politehnică, așa cum pleci dintr-o sală de așteptare din gară, căci rectorul de atunci era persoană imposibilă: megaloman, egoist, arbitrar, aproape dement. Dar... să las trecutul Îngropat! 958 O veste foarte Îmbucurătoare mi-ai dat - a doua - cu venirea lui Miu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aș face cu plăcere purtătorul de cuvânt al dvs., În cazul oricărei inițiative care ar evidenția la modul modern că „nasc și la Moldova oameni”. În ceea ce m-ați rugat să sondez (respective asupra prof. 679 Cadru universitar, matematician, la Politehnica din Cluj. Originar din Fălticeni, fost elev al Liceului „Nicu Gane”. 1017 Sofronie)680 mi-am și făcut un mic plan de acțiune, „filând” câteva personalități universitare, care ar putea furniza informații. Oare mi-ați vorbit de Mușlea (ca folclorist
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am avea următoarele rugăminți: să-mi comunicați (În scris sau telefonic) data aproximativă a sosirii dvs. aici. Vreau neapărat să locuiți la mine iar eu să nu fiu plecat. la sfârșitul lui noiembrie are loc al II-lea cenaclu al Politehnicii; cred că ar fi deosebit de plăcut și interesant, să prezentați ceva (1-2 aspecte) În leg. cu complexul de teme „Fălticeniul oniric” etc. Trebuie să anunț acest lucru din timp, de aceea vă rog să-mi răspundeți cât de repede posibil
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ca atare. Cum e mai bine, te rog pe mata să-mi comunici cât mai repede. Într-o ultimă discuție s-a decis ca scrisoarea de chemare a dvs. să fie adresată Comitetului Sindical al Muzeului din partea Comit. Sindical al Politehnicii Cluj, precizându-se că așa ar fi mai bine. Totul depinde de cum zici mata domnule Eugen, așa fel ca să poți primi deslegarea conducerii În vederea acestei deplasări de cca. 3-4 zile sau mai mult. Adresa respectivă, ar avea, după cum ați propus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Boureta” - adică grăsuna dnă Marieta Beuran(?) (din catedra mea), a comentat cu mine, a ținut s-o facă, despre mata și a făcut o apreciere pe care o găsesc dreaptă, și anume „că e păcat că auditoriul și instituția (adică Politehnica) nu erau medii suficient de elevate și la temă, pentru a-și da seama de persoanele și actele de cultură implicate de ele, despre care a referit la nivel academic”. A spus și ea că poate era mai bine să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
unul dintre ei l-ai cunoscut la Cluj, cu ocazia conferinței. Ar fi o rară delectare să te avem În mijlocul nostru și să te auzim În plină vervă. Sosim cam prin 3-4 august. Întrebarea 702 Cu prilejul expunerii mele la Politehnica din Cluj, bunul prieten Georgel Țanu mi-a făcut cunoștință cu poetul Teohar Mihădaș, care mi-a lăsat o frumoasă impresie. Erau foarte apropiați sufletește. O sticlă cu vin ales, a dat frâu liber gândurilor... În scurtul popas clujean, l-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scurtul popas clujean, l-am determinat pe profesor să doneze Fălticenilor biblioteca sa, extrem de valoroasă: beletristică, arte plastice, știință etc. În casa sa de pe Strada Mare, urma să se deschidă un fond documentar, pus la dispoziția publicului... Personalitate marcantă a Politehnicii clujene, avea și numeroase lucrări personale, unele pentru străinătate. Cele circa 10.000 de volume ar fi făcut cinste oricărui oraș. Din păcate, cineva de la Primărie i-a spus cu indiferență că o asemenea donație nu prezintă interes!!! Acum, În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de muncă nu este inclusă și operația de control și, deci, nu este retribuită. Iată cum, în timp ce Nicolae Ceaușescu face apel la o nouă calitate, noțiunea propriu-zisă de calitate, așa cum figurează în manuale și dicționare, așa cum am învățat-o la Politehnică, nici măcar nu mai există. Au apărut în schimb activiștii de toate calibrele, între care predomină cei preocupați de hârtii. Reducerea consumurilor de energie, combustibil și materiale, simultan, în toate domeniile de activitate, cu câte 30-40%, a avut urmări catastrofale asupra
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la atelierele lui Michnay Coloman, ca operația de legătorie să se facă în atelierele acestuia. Cu supravegherea lucrului, manipularea broșurilor de la tipografie la legătorie și preluarea lor în stadiul final, a fost însărcinat de Nicolae Petrașcu, studentul Clement Gheorghe de la Politehnica din Timișoara, complet necunoscut în Sibiu. „Din această lucrare s-au tipărit 4000 de exemplare. De felul cum au fost repartizate și expediate precum și unde, nu am nici o cunoștință, acest lucru căzând în atribuția D-lui Profesor Nicolae Petrașcu. Am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ce și-o asumase, alături de atâția camarazi de nădejde. Simțea cum întreg neamul românesc pulsa neștiut de nimeni, prin acest grup de oameni, singurul care lupta pentru el, în acel moment Graz-Zagreb-Belgrad Nicolae Petrașcu călătorea cu pașaportul unui student la politehnica din Berlin, Alexandru Avram, aranjat cu fotografia lui în locul celei a studentului. La legitimare, în gară a trecut cu bine de biroul de controlul banilor, dar o mică emoție la controlul pașapoartelor. În discuția cu funcționarul de la vamă, care era
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
apărare luate de autorități, împiedicând transportul de forțe polițienești și militare dintr-o parte într-alta a orașului. Această echipă a fost condusă de Traian Marian. Culică și Eugen Necrelescu, cu un grup format în mare parte de studenți de la Politehnică, au atacat Legiunea de Jandarmi. Un alt grup a încercat să forteze intrarea Regimentulul 41 artilerie, din strada Lungă. În această ciocnire, au căzut împușcați mortal legionarii Sultan Donat și Constantin Seceleanu. Spre postul de radio Bod a plecat grupul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
șef al Frățiilor de Cruce în noiembrie 1946, a recurs la elementele studențești legionare pentru a putea identifica unitățile F.d.C. iste subordonate lui Alexandru Popșor. Drept urmare, s-a adresat lui Moldovan Ion, care i a recomandat pe Calmuschi, student la Politehnică, prin februarie 1947. Pe acest Calmuschi l-a pus Oprișan Constantin în legătură cu Bălănescu Nicolae spre a-l ajuta pe acesta la identificarea unităților F.d.C. din Capitală deoarece Oprișan Constantin îl însărcinase pe Bălănescu Nicolae cu șefia pe capitală a F.d.
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1948 că a fost recrutat în Frățiile de Cruce ale Mișcării Legionare în anul 1946, de către..., actualmente elev în cl. VIII-a C., a aceluiaș liceu. Acesta l-a pus în legătură în luna mai 1947 cu un student de la Politehnică Măzăreanu. La sfârșitul declarației sale Gorunescu Gheorghe arată pe următorii elevi de la Liceul Industrial nr. 1, făcând parte din unitatea F.d.C.-istă din acest liceu: Aurel Obreja, Nor Mihai și Negoiță Constatin, toți elevi cl. VIII-a C; Spânu Alexandru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
avut destule greutăți cu sănătatea, cu lipsa unui venit, cât de mic, pentru a se întreține, dar și cu oarecare satisfacții de ordin sufletesc, căci, noi, copii ne continuam școala superioară. Fratele meu primise aprobare să repete anul V la Politehnica din Cluj - Facultatea de Mecanică, de unde fusese dat afară în ultima sesiune de examene din anul V. Eu intram în anul IV al Facultății de Medicină Veterinară a Institutului Agronomic Nicolae Bălcescu din București. Din acest an IV - toamna anului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
suferințe la coloana vertebrală, de coxartroză și bineînțeles starea generală reumatică. Pentru noi copii săi, eliberarea a venit cu unele drepturi pe care ni le-au acordat autoritățile. Fratele Mihai a primit aprobarea să refacă anul V de studii la Politehnica din Cluj. El fusese exmatriculat în ultima sesiune de absolvire a facultății de mecanică în anul V de studii, în ianuarie 1962, și lucra ca tehnician la uzina mecanică Mârșa-Avrig (Sibiu). Eu, băiatul mai mic (cu 1,5 ani), Horia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
, V.[aleriu] Em.[il] (15.II.1921, Săveni, j. Botoșani - 3.I.1995, București), prozator și dramaturg. Provine dintr-o familie de țărani. Urmează cursuri la Politehnică în Iași, Cernăuți și Timișoara, fără a-și finaliza studiile (1939-1943). Lucrează în redacțiile publicațiilor bucureștene „Gluma” (1943-1944), unde și debutează, „Victoria” (1945-1946), „Cotidianul” (1946), „Scânteia” (1946-1965), recurgând într-o primă perioadă la pseudonimul V. Langa. Debutul editorial îl reprezintă
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
, Alexandru (30.VIII.1919, Vorniceni, j. Chișinău), poet și traducător. Școala primară și liceul le-a urmat la Chișinău. În 1939 se înscrie la Politehnica din Iași, pe care a absolvit-o abia în 1948, pentru că și-a întrerupt studiile, fiind mobilizat pe front. După terminarea facultății, a funcționat ca inginer la Făgăraș, iar din 1954, la București. A publicat și câteva lucrări de specialitate
CHIRIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286208_a_287537]
-
32-35 de candidați pe un loc. Intrau numai vârfurile și trebuie neapărat să fi învățat așa cum scrie la carte. Ei bine, am intrat printre primii și nu era încă departajarea aceea cu încorporabili și neîncorporabili. Am intrat printre primii la Politehnică, la Facultatea de Chimie Industrială, pentru că mi-a plăcut chimia. În anul I a fost o perioadă de acomodare, l-am trecut, n-am avut probleme. Meciul cu Securitatea. Prelungiri C. I.: Ați fost urmărit în continuare după detenție? G.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prin intermediul legionarilor și cu generalul (Platon) Chirnoagă, din „guvernul” de la Viena. Organizator al mișcării de rezistență din Moldova era generalul (Constantin) Constantinescu Claps. Organizația ar fi avut ramificații `ntre studenții și profesorii universitari (`n număr de 22) de la Universitatea și Politehnica din București (ibidem, dos. 1774, f. 164). Aceste date trebuie privite cu circumspecție, ele provenind de la un informator al serviciilor secrete românești, dar datele problemei `ncă nu erau verificate. `n 1945, `n condițiile haosului care `ncepuse să domnească `n bună
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
tehnic care urma să treacă de la Iași la Cernăuți XE "Cernăuți" : „Ministrul Lucrărilor Publice, C. Bușilă XE "Bușilă, C." : În situația actuală a Iașilor, când jidanii au plecat de acolo, Iașiul ar trebui să fie iarăși un oraș cultural și Politehnica să fie acolo... Ion Antonescu XE "Antonescu, Ion" : Iașiul este foarte aglomerat. C. Bușilă XE "Bușilă, C." : Au plecat jidanii. Ion Antonescu XE "Antonescu, Ion" : Deocamdată n’au plecat jidanii dela Iași. Am destule greutăți cu cei pe care i-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Dima". Dar era în lumea studențească obiceiul ca, duminica la ora 11:00, să mergem toată lumea la concert. A.V. Atunci se numeau "concerte educative". L.S. Nu veneau doar studenții de la "arte", veneau și cei de la litere, de la istorie, de la politehnică. Era această practică. Sigur că aveam mai puține tentații la vremea aceea, și, a asculta muzică făcea parte din viața noastră. Obiceiul acesta l-am păstrat, și mă simt bine. A.V. De ce vreți să și scrieți? L.S. De ce vreau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]