4,496 matches
-
de elevi nevăzători interni și la 50 de elevi la celelalte categorii de deficienți. 6. Infirmier, brancardier - un post la 150 de elevi. 7. Spălătoreasa, lenjereasa, frizer, cizmar, croitor, muncitor calificat, muncitor necalificat - un post la 35 de elevi. 8. Portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliție. 9. Vizitiu, șofer - un post pentru fiecare vehicul cu tracțiune animală, respectiv autovehicul. 10. Personal pentru gospodăriile anexe - un post pentru 10-40 porci, două posturi
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
un post la 30 de elevi. 5. Supraveghetor de noapte - un post la 35 de elevi. 6. Infirmier, brancardier - un post la 100 de elevi. 7. Spălătoreasa, lenjereasa, frizer, cizmar, croitor, muncitor necalificat - un post la 45 de elevi. 8. Portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliție. 9. Vizitiu, șofer - un post pentru fiecare vehicul cu tracțiune animală, respectiv autovehicul. 10. Personal pentru gospodăriile anexe la cantină - un post la 10-40 de
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
la școlile speciale de reeducare și căminele-școala. 6. Infirmier sau brancardier - un post la 15 preșcolari, la 75 copii deficienți din secțiile de cămin-școala sau la 100 elevi de la celelalte forme de învătămînt special, în medie pentru toate unitățile. 7. Portar, paznic - un post pe tură la fiecare punct de pază stabilit de organele de poliție. 8. Spălătoreasa, lenjereasa, frizer, cizmar, croitor, muncitor calificat, muncitor necalificat - un post la 35 de elevi deficienți sau la 45 minori din școlile de reeducare
HOTĂRÎRE nr. 586 din 17 mai 1990 privind unele măsuri de imbunatatire a activităţii de ocrotire, instruire şi recuperare a copiilor şi tinerilor handicapati şi a celor orfani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107160_a_108489]
-
adjectivul, verbul: frumos/frumoasă/mai frumoasă; cântasem/am cântat etc. Observații: Numai adverbul prezintă, cu câteva excepții, un singur tip de flexiune: analitică. • Cuvintele cu flexiune sintetică pot avea și situații de flexiune mixtă; în enunțul L-am văzut pe portar., flectivul substantivului portar este format din morfemul liber pe (expresie a cazului acuzativ) și morfemul conjunct Ø (dezinență de singular). • Cuvinte aparținând unor clase lexico-gramaticale cu flexiune mixtă pot prezenta numai flexiune analitică; este cazul adjectivelor care nu cunosc categoria
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frumoasă/mai frumoasă; cântasem/am cântat etc. Observații: Numai adverbul prezintă, cu câteva excepții, un singur tip de flexiune: analitică. • Cuvintele cu flexiune sintetică pot avea și situații de flexiune mixtă; în enunțul L-am văzut pe portar., flectivul substantivului portar este format din morfemul liber pe (expresie a cazului acuzativ) și morfemul conjunct Ø (dezinență de singular). • Cuvinte aparținând unor clase lexico-gramaticale cu flexiune mixtă pot prezenta numai flexiune analitică; este cazul adjectivelor care nu cunosc categoria gramaticală a comparației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dat lui Mihai romanul.; Copacii i-a tăiat Tudor./ Niște copaci a tăiat Tudor. • substantive determinate prin articol definit și pronume precedate de morfemul pe: L-am văzut pe fratele tău.”vs Ți-am văzut fratele., L-am văzut pe portar. (pe portarul școlii.) vs Am văzut portarul școlii., Au lăudat-o pe Ioana./ Pe Ioana au lăudat-o., L-am văzut pe altul. vs Am văzut altul., Îl vreau pe acesta../ Pe acesta îl vreau. • pronumele relative care și ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Mihai romanul.; Copacii i-a tăiat Tudor./ Niște copaci a tăiat Tudor. • substantive determinate prin articol definit și pronume precedate de morfemul pe: L-am văzut pe fratele tău.”vs Ți-am văzut fratele., L-am văzut pe portar. (pe portarul școlii.) vs Am văzut portarul școlii., Au lăudat-o pe Ioana./ Pe Ioana au lăudat-o., L-am văzut pe altul. vs Am văzut altul., Îl vreau pe acesta../ Pe acesta îl vreau. • pronumele relative care și ce, pronumele nehotărât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tăiat Tudor./ Niște copaci a tăiat Tudor. • substantive determinate prin articol definit și pronume precedate de morfemul pe: L-am văzut pe fratele tău.”vs Ți-am văzut fratele., L-am văzut pe portar. (pe portarul școlii.) vs Am văzut portarul școlii., Au lăudat-o pe Ioana./ Pe Ioana au lăudat-o., L-am văzut pe altul. vs Am văzut altul., Îl vreau pe acesta../ Pe acesta îl vreau. • pronumele relative care și ce, pronumele nehotărât oricare: „Copilul căruia i-am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintagme în care termenul dependent, realizând funcția de atribut, este un pronume de cuantificare superior lui nouăsprezece (la toate nivelele: douăzeci, o sută douăzeci etc.): nouăsprezece ani vs douăzeci de ani • sintagme marcate stilistic, prin dezvoltarea funcției expresive: ticălosul de portar vs ticălosul portar/portarul cel ticălos ca visul de ușor 3. morfem al cazului genitiv, în flexiunea nominală: „După gratii de fereastră o copilă el zări.” (M. Eminescu) 4. morfem-constitutiv al supinului: „D-apoi tu nici de păscut gâștele nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenul dependent, realizând funcția de atribut, este un pronume de cuantificare superior lui nouăsprezece (la toate nivelele: douăzeci, o sută douăzeci etc.): nouăsprezece ani vs douăzeci de ani • sintagme marcate stilistic, prin dezvoltarea funcției expresive: ticălosul de portar vs ticălosul portar/portarul cel ticălos ca visul de ușor 3. morfem al cazului genitiv, în flexiunea nominală: „După gratii de fereastră o copilă el zări.” (M. Eminescu) 4. morfem-constitutiv al supinului: „D-apoi tu nici de păscut gâștele nu ești bun.” (I.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dependent, realizând funcția de atribut, este un pronume de cuantificare superior lui nouăsprezece (la toate nivelele: douăzeci, o sută douăzeci etc.): nouăsprezece ani vs douăzeci de ani • sintagme marcate stilistic, prin dezvoltarea funcției expresive: ticălosul de portar vs ticălosul portar/portarul cel ticălos ca visul de ușor 3. morfem al cazului genitiv, în flexiunea nominală: „După gratii de fereastră o copilă el zări.” (M. Eminescu) 4. morfem-constitutiv al supinului: „D-apoi tu nici de păscut gâștele nu ești bun.” (I. Creangă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
umane stă în legătură cu articularea substantivului prin care se realizează, cu determinanții săi sintactici și cu anticiparea sau reluarea complementului direct prin forma scurtă a pronumelui personal. Când lipsește pronumele personal (de anticipare sau reluare), morfemul pe nu intervine: „Am văzut portarul (un portar) dar „L-am văzut pe portar.” Când este articulat cu articol hotărât și are un determinant sintactic, substantivul-complement direct primește morfemul pe, chiar dacă nu este anticipat printr-un pronume personal: „Am chemat copiii la masă.”, dar „Am chemat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în legătură cu articularea substantivului prin care se realizează, cu determinanții săi sintactici și cu anticiparea sau reluarea complementului direct prin forma scurtă a pronumelui personal. Când lipsește pronumele personal (de anticipare sau reluare), morfemul pe nu intervine: „Am văzut portarul (un portar) dar „L-am văzut pe portar.” Când este articulat cu articol hotărât și are un determinant sintactic, substantivul-complement direct primește morfemul pe, chiar dacă nu este anticipat printr-un pronume personal: „Am chemat copiii la masă.”, dar „Am chemat pe copiii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează, cu determinanții săi sintactici și cu anticiparea sau reluarea complementului direct prin forma scurtă a pronumelui personal. Când lipsește pronumele personal (de anticipare sau reluare), morfemul pe nu intervine: „Am văzut portarul (un portar) dar „L-am văzut pe portar.” Când este articulat cu articol hotărât și are un determinant sintactic, substantivul-complement direct primește morfemul pe, chiar dacă nu este anticipat printr-un pronume personal: „Am chemat copiii la masă.”, dar „Am chemat pe copiii Danei la masă.” Dacă substantivul este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în Chile, și în Argentina. Cu acel prilej, am adus acasă o sticlă cu Cotnariul premiat, să le dau să guste profesorilor de la Institutul nostru (din Iași, n.n.). Toți se întreceau în admirație. Rectorul a zis să i dăm și portarului să guste. Am spus că nu are cultura necesară să-l înțeleagă. Dar i-am dat un pahar. Omul l-a dat peste cap. Tăcere. Rectorul l-a întrebat ce părere are. Știți ce a zis portarul Nicolae? Profesorul, marele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
i dăm și portarului să guste. Am spus că nu are cultura necesară să-l înțeleagă. Dar i-am dat un pahar. Omul l-a dat peste cap. Tăcere. Rectorul l-a întrebat ce părere are. Știți ce a zis portarul Nicolae? Profesorul, marele om de cultură, nu numai oenolog, este autorul unei opere vaste, care înglobează peste 300 de titluri și abordează o problematică variată. Prodigioasa activitate i-a adus recunoaștere internațională prin includerea sa în cel mai important for
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Jocul semăna și cu fotbalul și cu rugbyul actual, având poarta asemănătoare cu cea de rugby, formată din doi stâlpi așezați la o distanță de 7,32 metri, punctul obținându-se chiar atunci când mingea trecea pe deasupra porții, oricât de sus. „Portarul”, ca și ceilalți jucători, nu avea voie să atingă mingea cu mâna. După fiecare gol echipele schimbau terenul. Regula off-side ului era de o severitate extremă: jucătorul aflat înaintea unui coechipier care conducea mingea era socotit afară din joc, indiferent
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
din lume între reprezentativele a două orașe este socotit meciul de la Sheffield (1866), meci câștigat de reprezentativa orașului Londra cu scorul de 2 0 la goluri și 4 0 la tușe! În anul 1870 se introduce în regulament noțiunea de „portar” și i se permite acestuia să joace mingea cu mâna pe toată suprafața terenului, ceea ce va duce la abuzuri și în consecință în anul 1898, dreptul portarului de a juca mingea cu mâna se restrânge la propria jumătate de teren
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
4 0 la tușe! În anul 1870 se introduce în regulament noțiunea de „portar” și i se permite acestuia să joace mingea cu mâna pe toată suprafața terenului, ceea ce va duce la abuzuri și în consecință în anul 1898, dreptul portarului de a juca mingea cu mâna se restrânge la propria jumătate de teren, pentru ca în anul 1912 regulamentul să-i acorde dreptul portarului de a juca mingea cu mâna numai în propria suprafață de pedeapsă. După numai un an (1871
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
mâna pe toată suprafața terenului, ceea ce va duce la abuzuri și în consecință în anul 1898, dreptul portarului de a juca mingea cu mâna se restrânge la propria jumătate de teren, pentru ca în anul 1912 regulamentul să-i acorde dreptul portarului de a juca mingea cu mâna numai în propria suprafață de pedeapsă. După numai un an (1871) federația engleză are înscrise în registrele sale aproape 50 de „soccer-clubs”! În același an, 1871, la 20 iulie, 7 membri ai F.A., reuniți
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
este câștigată de spaniolii de la Real Zaragoza, în dauna echipei engleze Arsenal Londra, printr-un gol spectaculos înscris de mijlocașul Zaragozei, Naim. După o partidă echilibrată, spaniolii iau conducerea printr-un șut de la 45 m, care-l surprinde avansat pe portarul lui Arsenal și al naționalei Angliei, David Seaman. În Cupa UEFA, supremația echipelor italiene este subliniată de cele două reprezentante care au ajuns până în finală, A.C. Parma și Juventus Torino. În urma unui joc specific campionatului italian, Parma își adjudecă trofeul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
a primi gol (0-0). După cele două reprize de prelungiri, scorul rămâne identic, urmând loviturile de la 11 metri pentru departajare. Echipa noastră intră în posesia trofeului în urma reușitei jucătorilor Lăcătuș și Balint, dar această partidă a fost practic câștigată de portarul Helmuth Duckadam care a reușit o performanță unică în lume a apărat 4 lovituri consecutive de la 11 metri. Echipa Steaua București cucerește Cupa Campionilor Europeni pentru prima dată în istoria fotbalului românesc. În urma acestui rezultat pe 14 decembrie 1986, Steaua
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
echipa noastră a fost înfrântă cu scorul de 1-0. Pentru rezultatele deosebite ale acestei echipe, în luna decembrie 1986, Asociația Presei Sportive din România a desemnat echipa de fotbal Steaua București drept cea mai bună echipă românească a anului, iar portarul Helmuth Duckadam a primit titlul de Cel mai bun sportiv al anului. 24 februarie 1987 este data la care echipa de fotbal Steaua București intră în posesia Supercupei Europei în urma partidei de la Monte Carlo, câștigată cu scorul de 1-0 în
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
fost testați în turneul pe care echipa națională l-a întreprins în Cipru, în iarna anului 2000. În finală echipa națională a României a fost învinsă de echipa similară a Ciprului, clasându-se pe locul doi. La 3 martie 2000, portarul echipei campioane, Rapid București și al echipei naționale, Bogdan Lobonț semnează pentru echipa olandeză Ajax Amsterdam un contract care se va derula pe șase ani, devenind astfel al doilea fotbalist român care evoluează la celebrul club olandez, alături de Cristian Chivu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
le considerăm indispensabile. Numărul de jucători al unei echipe este foarte clar stabilit prin „Legea 3” elaborată de International Football Asociation Board: „Orice joc se dispută între două echipe formate fiecare din maximum 11 jucători, din care unul va fi portar. Nici un joc nu se poate desfășura dacă una din echipe are mai puțin de șapte jucători.”. Terenul de joc este o suprafață plană (cu gazon) de formă dreptunghiulară. Dimensiunile terenului de joc diferă, conform „Legii 1”, pentru jocurile din campionatele
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]