3,622 matches
-
operare al studiilor culturale și modul în care este înțeleasă de către T.S. Eliot, ca formă de manifestare care include toate activitățile și interesele caracteristice oamenilor, determinând un interes special pentru viața cotidiană și devenind un reper dinamic pentru producția artistică postbelică. Mai târziu Raymond Wiliams a nuanțat teoretizarea culturii, înțelegând-o mai curând ca o reacție generală la schimbările condiției vieții comune. Francis Mulhern propune însă o viziune asupra instituirii culturii ca subiect al unui discurs asupra relațiilor sociale, înțelegând cultura
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
editat The Post Modern Culture, o culegere de eseuri publicate în Marea Britanie. Cartea sa The Return of the Real. Art and Theory at the End of the Century oferă o nouă narațiune asupra avangardei istorice, regândind relația sa cu avangarda postbelică. După modelele "artei-ca-text" din anii '70 și "artei-ca-simulacru" din anii '80, am asista la o reîntoarcere a realului, susținând că practica artei ar fi devenit o practică a studiilor culturale. La rândul său, Benjamin H. D. Buchloch, care predă cursurile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și critica de artă europeană și americană în secolul al XX-lea precum și istoria și teoria fotografiei la Barnard College / Columbia University din New York, investighează relațiile dintre avangardele istorice ale secolului al XX-lea și așa-zisele neoavangarde din perioada postbelică precum și interacțiunea dintre practicile artistice europene și americane din același cadru istoric. Opera recentă a lui Buchloh, informată de interesele metodologice și teoretice în teoria critică și estetica Școlii de la Frankfurt, inițiază o abordare diferită a practicilor artistice postbelice situându
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
perioada postbelică precum și interacțiunea dintre practicile artistice europene și americane din același cadru istoric. Opera recentă a lui Buchloh, informată de interesele metodologice și teoretice în teoria critică și estetica Școlii de la Frankfurt, inițiază o abordare diferită a practicilor artistice postbelice situându-le mai explicit în contextul traumei distrugerii culturii burgheze în cel de-al Doilea Război Mondial și al experienței Holocaustului. În fine, Arthur C. Danto, fost profesor la Columbia University din New York și fost președinte al American Society for
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
modalitățile în care arta reorientează circuitul cultural din ultimii ani. Interacțiunea concurentă dintre diferite curente artistice și critica de artă a facilitat exprimarea unor tendințe specifice de abordare a tensiunilor dintre practici și teorii. 2.4. Tendințe critice Practica artistică postbelică a reprezentat nu doar o continuare a activităților culturale specifice avangardei ci și o multiplicare a tipurilor de critică care au percutat la schimbările accentuate din viața socială, politică, economică ori tehnologică, cauzate de necesitatea regândirii raporturilor de comuniune și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
grupului Art & Language propun o distincție critică între două componente ale logicii artei: una "interogativă" (uzitată de Reinhardt în anii '50 și în special de Judd și LeWitt în anii '60) și alta de pură "celebrare a plasticii" (specifică tradiției postbelice americane, reprezentată de Pollock, Johns, Newman, Stella și alții). Componenta "interogativă" nu a pus sub semnul întrebării doar modurile de "celebrare ale plasticii", ci, întrebuințând ideea husserliană de epoché, s-a problematizat pe sine însăși. Una dintre consecințele acestei (auto
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
De emigrarea masivă? M.I.: A fost o combinație. De fapt, Holocaustul nu a distrus prea mult în Tg. Neamț. S.A.: Mai întâi, au fost așa-zisele „deplasări de populație” din perioada prigoanei antisemite, un fel de surghiun intern, apoi emigrările postbelice. M.I.: Da. Dar oamenii s-au întors din „deplasări” și nu au început să părăsească târgul din ’45-’46. Eu vorbesc de perioada ulterioară, cinci-șase ani după aceea. Dacă populația evreiască din târg a dispărut, prima cauză a fost „deplasarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
și alții eiusdem farinae corespund (în imaginația preopinentei mele amintite luna trecută) modelului de „dictator patriot”. Mustăciosul locatar al Kremlinului îi trezește admirație deoarece „toată planeta tremura de frica lui”. Aș zice că ideea i-a fost inspirată de sloganul postbelic fabricat în România: „Stalin și Gheorghiu-Dej/ a băgat spaima-n burgheji”. Ceaușescu ar fi „construit o economie puternică”, ale cărei produse mergeau în 134 de țări! Datorită „genialului conducător” (cum îi plăcea să fie supranumit), „industria, sănătatea și învățământul au
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și alții eiusdem farinae corespund (în imaginația preopinentei mele amintite luna trecută) modelului de „dictator patriot”. Mustăciosul locatar al Kremlinului îi trezește admirație deoarece „toată planeta tremura de frica lui”. Aș zice că ideea i-a fost inspirată de sloganul postbelic fabricat în România: „Stalin și Gheorghiu-Dej/ a băgat spaima-n burgheji”. Ceaușescu ar fi „construit o economie puternică”, ale cărei produse mergeau în 134 de țări! Datorită „genialului conducător” (cum îi plăcea să fie supranumit), „industria, sănătatea și învățământul au
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
acatist, antic, jilav, gingaș, trafic, butelie, suntem/ sunteți, aerodinamic. Despărțirea cuvintelor în silabe Despărțiți în silabe cuvintele următoare, precizând regulile valorificate: * punctual, calapod, șapcă, jucărie, sacralitate, ficțiune, impresionant; * funcție, vestimentație, antrenament, măreție, imoral, astmatic, încălzire; * sculptor, populație, pictură, instrument, inamic, postbelic, trasee, arie; * Antarctica, mobilier, instalație, celebru, continuu, frumos, agreabil; * instrucție, impunător, somptuos, galerie, dreptunghi, somptuozitate; * arctic, ficțiune, interesant, inutil, comandant, spaimă, aclimatizare; * sculptură, imbold, inadaptabil, grandoare, inutil, descrie, aspirație; * pictor, echilibru, descriere, arhaic, sociabil, perfecțiune, regres, taină; * funcționar, geamantan, realitate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
marcat istoria noastră sportivă.” Care fost ministru român al învățământului le-a rostit ?: a) Spiru Haret b) Andrei Marga c) Liviu Maior 76. Pacea olimpică sau Armistițiul sacru datează din vremea Jocurilor Olimpice: a) moderne (1896) b) antice (884 î.Hr.) c) postbelice. 77. România a avut un membru al Comitetului Internațional Olimpic încă din anul 1899 în persoana: a) Domnitorului Gheorghe Bibescu b) Prințului George Gh. Bibescu (fratele domnitorului Ghe. Bibescu) c) Polisportivului Valentin Bibescu - soțul scriitoarei Martha Bibescu 78. Prima ediție
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Acestea erau sursele „oficiale” care permiteau a cunoaște într-o anumită măsură America, pentru cititorul obișnuit. Înainte de cele amintite mai sus însă, noi avem o lucrare ce prezenta SUA în urma unei călătorii de studii, foarte temeinic realizată, însă în condițiile postbelice, autorul ei, profesorul Nicolae Cornățeanu, nu a mai fost în măsură să o publice, fiind victimă a represiunilor cunoscute asupra intelectualilor acelui timp. Lucrarea profesorului Nicolae Cornățeanu elaborată baza notelor de studii și călătorie în 28 de state americane, a
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
pildăă reprezintă, de fapt, niște construcții acrobatic-speculative, care adesea intră cu titlu de literă de lege în manuale și influențează, de pe aceste poziții, receptarea de bază a operei eminesciene, fiind sistematic rău înțelese, luate literal sau, dimpotrivă, răstălmăcite. Apoi critica postbelică, în chiar realizările ei optime, suferă prea adesea de tentația narcisistă a metaforizării, drapându-și judecățile în falduri de împrumut, care le perturbă mesajul. Asupra lui Eminescu s-au realizat toate aplicațiile hermeneutice venite din Occident înainte să se completeze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Decât că el le uită, și nu se poate înțelege de ce, dacă nu de dragul concluziei dinainte știute. Și când vorbește despre orașe, TU observă exact, cu atât mai mult cu cât observația decurge de la sine din cea anterioară: "în istoria postbelică a României proletariatul e o farsă sociologică" (p. 56). O situație mai apropiată de cea din Rusia, Bulgaria, Albania, era cazul să spună, dacă și-ar fi estompat un pic furia. Caz în care ar fi remarcat și că acolo
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
artiștii nu expun, ci sunt expuși tirului întrebărilor. Așez Dimineață pierdută în imediata apropiere a Moromeților Paul Cernat A venit timpul să o spunem deschis și apăsat: Gabriela Adameșteanu este unul dintre cei mai importanți și mai valoroși scriitori români postbelici. Am spus „scriitori“ și nu „scriitoare“ nu numai pentru că valoarea literară nu are gender, ci și pentru că întreaga activitate literară și, după 1990, civică a autoarei în cauză face irelevantă și caducă vechea, maniheista, suspecta împărțire tipologică în „proză“/„literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
greu e să scrii bine despre bătrânețe într-o epocă a fetișizării, a mitologizării juventuții... Mai ales atunci când, de fapt, îmbătrânirea este (și) aceea a unui timp, a unei istorii, a unei lumi. Personal, așez Dimineață pierdută printre capodoperele noastre postbelice, în imediata apropiere a Moromeților lui Marin Preda; Ilie Moromete și Vica Delcă rămân, cred, cele mai memorabile și mai paradigmatice personaje din proza autohtonă a ultimelor decenii (l-am mai putea adăuga și pe brebanianul Grobei, dar mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
de partea cealaltă, se întâmplă cu „trăiriștii“), ba din puseuri ciudat protocroniste (noi am „inventat“ și avangarda), ba din dorința mult mai firească de a „înmuia“ un canon literar interbelic păstrat cu grijă în formol de generații întregi de critici postbelici. Domni, tovarăși, camarazi. O evoluție a avangardei române, cartea semnată de criticul Dan Gulea și publicată la Editura Paralela 45, conține o promisiune de normalizare a raporturilor cu avangarda. Iar această promisiune este conținută într-una dintre premise: nu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Journal și L'Echo de Paris) au încheiat acorduri pentru regia comună a publicității și a serviciilor de difuzare, în colaborare cu Agenția Havas și Mesageriile Hachette, schițînd Consortium, uniune care avea să încerce să monopolizeze piața după 1918. Avîntul postbelic al grupurilor de presă în Germania și în Anglia ((i are originea în condițiile de viață ale presei din timpul războiului. II. Informația militară și cenzura Cenzura aplicată imediat a fost acceptată cu ușurință în toate statele. În Anglia, acțiunea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
asemenea afirmație sună de la bun început prost, părând să sugereze faptul că succesele artiștilor români ar fi fost favorizate de contextul politic. Dar nu asta voiam, de fapt, să spun. Ci, dimpotrivă, că pentru prima oară în istoria ei culturală postbelică, România a reușit să vină, în momentul în care porțile i-au fost deschise, cu produse valoroase, competitive. Mai plastic spus, până acum eram obișnuiți să ratăm momentele, neavând ce pune pe masa la care eram invitați. De astă dată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
și semne (1982), în emergența postmodernismului. Există, firește, mulți autori mai longevivi decât el - dar aici nu este vorba despre vârsta efectivă, a omului, ci de vârsta creativă, a scriitorului. Nichita Stănescu a parcurs pe cont propriu etapele poeziei românești postbelice și, mai mult decât atât, a mers mereu în avangardă. A tot defrișat terenuri virgine (malițioșii ar putea adăuga: și terenuri feminine... ), a căutat și a croit drumuri noi, oferind literaturii noastre una dintre șansele ei de maturizare și împlinire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
și morții), încheindu-se cu un epilog semnat de Radu Ioanid, care rezumă viața lui Paulescu de o manieră extrem de negativă, aducând acuze chiar și celor care se solidarizează cu opera științifică a savantului. Subliniez științifică, pentru că nimeni în perioada postbelică și postrevoluționară (după 18) nu mai creditează scrierile antisemite paulesciene, considerate unanim ca fiind determinate conjunctural, în contextualitatea epocii în care a trăit și care nu mai au absolu t nici o relevanță astăzi. Ceea ce vexează, oneros aș putea spune, memoria
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dualismului existențial (materie și spirit) într-o vreme când cele două curente filosofice (materialist și idealist) se aflau într-un adevărat război doctrinar, a cărui consecință dezastruoasă generațiile postpaulescu le-au trăit dureros și din plin, în perioada interbelică și postbelică a secolului al XX-lea. Cunoașterea profundă a fenomenelor vitale ce animă existența, a fenomenelor ce stau la baza percepției și reacțiilor ființelor viețuitoare (simțurile și instinctele) la modul individual și colectiv, i-au permis abordarea științifică și filosofică a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
caută să fixeze un singur punct pe perete (al galeriei, de cele mai multe oriă, ajungem la cei care se bagă mult pe dedesubt și refac rețeaua de susținere a peretelui. De cele mai multe ori, prin pulverizare. Mai multe direcții din arta italiană postbelică au fost prinse în această expoziție itinerantă (explică Ruxandra Balaci, directorul artistic al muzeuluiă: arta săracă, transavangarda, conceptualism, „figurativism anacronist“ (uau, ce tare sună!Ă și, cu trecere prin neorealism, o formă de pop-art, cea roman(ăă. Ca să nu ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Johnson nu reușește să facă distincția între creator și intelectual (hai să luăm exemplele T.S. Eliot și Hemingway - de ce primul e creator, iar al doilea intelectual, în panoplia conceptuală a autorului? - de ce omul care a schimbat fața poeziei și criticii postbelice e un creator, iar cel ce a dat naștere unei noi forme de expresie în proză e intelectual?)... În al doilea rând, metoda sa e una precară: ia te uită: acel geniu avea carii sau, uite, tu, care credeai că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
Lăzărescu și am constatat că fiecare dintre noi refuzase o oportunitate la București tocmai pentru a nu părăsi Iașul. Și nu suntem singurii care am făcut asta. Atitudinea e de dată relativ recentă și probabil că se configurează prima generație postbelică ieșeană care nu stă cu gândul să fugă în capitală. Cu Tarantino la Chișinău Doris Mironescu Un pariu complicat se află la originea romanului publicat anul acesta de Iulian Ciocan, Înainte să moară Brejnev. Autorul, critic literar și prozator din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]