5,162 matches
-
ale lupului vor deveni un instrument persuasiv care poate manipula deschiderea metaforica a UȘII (ideea de a fi acceptat în MINȚILE alegătorilor). * Recontextualizând gestul biblic de a urca Golgota și imaginea simbolică a crucii, C.-V. Tudor reinventează câteva metonimii postmoderne pentru suferințele Salvatorului. b) compoziția. Toate aceste puncte contradictorii care aparțin spațiului mental-sursă sunt dovada că se poate vorbi de o excentricitate (Arnheim [1988] 1995) verbală, deoarece există patru centri dinamici. Intrigă povestirii românești ne ofera cadrul unei legături opoziționale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
coat of arms, appeared for the fist time accompanied by the Latin word "Prorsum", meaning forward. ÎI.3. The semiotics of fear bird flu crisis management Agricolă Internațional Bacău 11 Anxiety, fear, and terror are three negative states that the postmodern global society hâș been going through during the last century. The implied macro and/ or micro crises brought to the surface level of every organization, that experiences such a breakdown, constitute dramatic moments of meaning re/deconstruction. Avian influenza hâș
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
(Declarația de la Salamanca 7-10 iunie 1994) I. Context social și cadru legislativ general Școala secolului XXI evoluează conform dinamicii lumii moderne și postmoderne din care inevitabil face parte, Încercând permanent să răspundă cerințelor unui Învățământ „mereu actual”. Marea varietate și subtila diversitate a beneficiarilor/elevilor noștri ne constrânge tot mai mult la identificarea unor argumente și soluții apte să faciliteze și să genereze
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
ajută societatea civilă. Însă și într-o asemenea situație ea nu reprezintă ceva util unei societăți schimbate și decreștinate. Argumentele contra posibilității ca gândirea socială creștină să poată constitui un ghid etic al practicii sociale în lumea secularizată a societăților postmoderne sunt multe și în aparență extrem de puternice. Gândirii sociale creștine i se impută următoarele trăsături: 1. Gândirea socială creștină e anacronică întrucât e generată într-o societate și într-o cultură (tradiția iudeo-creștină milenară și presupus "arhaică") care nu mai
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
sociale sau, mai în general, ale vieții umane. Ca atare, gândirea socială creștină ar funcționa, de fapt, chiar dacă adeseori în mod latent, ca nucleu ireductibil și la care nu se poate renunța al acelei "religii civile" de care nici măcar societățile postmoderne nu se pot dispensa dacă nu vor să se autodistrugă. 2. Gândirea socială creștină contează drept ghid etic pentru emanciparea și eliberarea omului de forme de exploatare sau de opresiune, atât în sens spiritual, cât și în sens material, în măsura în care
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
23). În același ton cu Rheingold, Jones (1997) consideră că diferitele forme de comunicare mediată computerizat s-au dezvoltat din nevoia de a recrea acel sentiment al comunității pe care participanții îl exprimă prin scopul restabilirii legăturilor sociale. În societatea postmodernă, care a pierdut de mult apropierea și legăturile sociale specifice Gemeinschaft-ului, comunitățile virtuale vin să împlinească o nevoie specifică și să contracareze detașarea emoțională specifică Gesellschaft-ului. După Oldenburg (apud Thomsen, Straubhaar, & Bolyard, 1998), individul are trei medii sociale de bază
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Inquiry, 67(1), 1997, pp. 48-58. Cheung, C., Lee, M., "Understanding the sustainability of a virtual community: model development and empirical test", Journal of Information Science, 35(3), 2009, pp. 279-298. Cox, H., Religion in the Secular City: Toward a Postmodern Theology, Simon și Schuster, New York, 1985. Cuciuc, C., Religiozitatea populației din România la Începutul Mileniului 3, Gnosis, București, 2005. Cuciuc, C., Sociopsihologia Religiei, Constiință și Libertate, București, 2006. Cuciuc, C., Dupu, C., Introducere în sociologia religiilor 2. Sociologia Comunităților religioase
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Mișcării Legion-are de consecințele funeste ale legionarismului, de trendul istoric în care legionarismul era înscris. Pe de altă parte, al doilea tip de refuz al istoriei este încercarea de a importa cu totul democrația occidentală, ajunsă la senectute postistorică: democrația postmodernă "multicultural dezvoltată" (cum a numit-o Vintilă Mihăilescu). Asta e tot o atitudine anistorică. Occidentul după 1945 V. N.: O serie întreagă dintre lucrurile noi care sunt pe cale de introducere în România, inclusiv feminismul, protecția homosexualilor ș.a.m.d. au
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
spus, o neagă. Genul romanesc se află de mai bine de două secole în continuă evoluție, trecând de la modelul scientist de cunoaștere a lumii ficționale la un model subiectiv al inadecvării, iar naratorul recent nu mai are rol demiurgic. "Era postmodernă se va despărți de poetica imitației; pentru romancier nu există nicio semnificație pe care sistemele limbii să o preia ca atare și să o comunice: romanul nu emerge pe fondul unei prezențe a sensului, ci tocmai pe fondul unei absențe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Simon au elaborat prima scară metrică de măsurare a inteligenței. Se dezvoltă curentul „educației noi” sau al „școlii active”. E. Durkheim a pus în evidență caracterul social al educației (ca fapt obiectiv), înțeleasă ca proces de socializare. c) Etapa didacticii postmoderne de tip curricular evidențiază interdependența celor trei funcții principale ale procesului de învățământ (predare-învățare și evaluare), acesta fiind interpretat dintro perspectivă psihosocială. Contribuții importante au adus Piaget, Vâgotski, Leontiev, Galperin, Gagné, Bruner, Ausubel și Robinson, psihologia cognitivă, psihologia socială genetică
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
PREDARE 2.4. Analiza procesului de învățământ la nivelul interacțiunii: evaluare inițială-predare-învățare-evaluare a) Evoluția relației dintre predare-învățare-evaluare (Cristea, S., 1998, p. 381): - didactica tradițională - consideră predarea ca activitate primordială; - didactica modernă - abordează procesul de învățământ ca activitate de predare-învățare; - didactica postmodernă - reconsideră procesul de învățământ din perspectiva relației predare-învățare-evaluare Procesul de învățământ trebuie abordat / analizat la nivelul interacțiunii: evaluare inițială - predare - învățare - evaluare (Dumitriu Gh., Dumitriu, C., 2003, p. 8). b) Predarea - definiție: provocarea schimbării a ceea ce există în ceea ce trebuie
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
transmiterea de cunoștințe, dirijarea și unilateralizarea procesului de formare a elevilor. Formula de proiectare pedagogică definește o activitate de predare restrictivă, închisă, directivă, unilaterală. Ea poate evolua în cadrul didacticii moderne, până la atingerea stadiului de activitate de predare-învățare. La nivelul didacticii postmoderne, este dezvoltat modelul de proiectare curriculară, în care activitatea didactică este concepută simultan ca activitate de predare-învățare-evaluare. 2. Citate „Proiectarea reprezintă o mutație științifică în teoria și practica educației. A contribuit la diminuarea conduitelor didactice bazate pe improvizație și la
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
eroi, actualizarea unor momente/evenimente anterioare, caracterizarea personajelor etc. - Inserat în opera epică, dialogul conferă viziunii un caracter scenic (narare prin re prezentare), fiindcă discursul personajelor substituie discursul naratorului, textul devenind astfel o „partitură“ pe mai multe voci. În proza postmodernă, deconstruirea textului narativ clasic determină „suprapunerea vocilor“ (stil indirect liber/indirect înlănțuit). - Dialogismul poate apărea și în creația lirică, mai ales în lirica populară, ca formă discursivă ce aduce în primplan cele două instanțe specifice: eul liric și tuul liric
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
al cronicii, de tipul romanului în roman, al romanului cu sertare/romanul à tiroirs etc.), întinderea (roman epopeic, ciclic, romanfluviu) sau particularitățile discursului narativ. Acest ultim criteriu operează distincții pe mai multe niveluri, diferențiind romanul tradițional de cel modern și postmodern, romanul obiectiv de cel subiectiv. - Romanele tradiționale sunt, mai ales, romane de observație socială și de problematică morală, optând pentru teme ale existenței comunității țărănești, pastorale sau din micul târg de provincie: tema familiei, a iubirii, a pământului, a moștenirii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
citatea unor experiențe definitorii (iubirea, prietenia, războiul, boala, moartea etc.) sunt documentele nonficționale inserate în text (decupaje din ziarele vremii, scrisori, informații de orice natură din domenii nonliterare). Aceste inserții determină amestecul registrelor stilistice, conferind scriiturii un caracter anticalofil. - Romanul postmodern extinde imprevizibil tehnica inserțiilor, transformând textul întro construcție ingenioasă din „prefabricate“ - „decupaje“ nemarcate grafic din alte texte, literare sau nonliterare. Intertextualitatea și colajul devin astfel procedee menite să de construiască textul, săi distrugă unitatea. Epicul își pierde ponderea, în favoarea descriptivului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rezultând un construct eterogen („roman palimpsest“) care abolește componentele definitorii ale situației narative: instanțele și perspectivele narative, timpul diegetic, ordinea și modalitatea narării. „Lumea se dizolvăn limbaj și limbajul în lume ca întro bandă a lui Möbius.“ În esență, romanul postmodern demonstrează o mobilitate extremă la nivelul discursului (inclusiv prin amestecul voit al speciilor, al genurilor, al tipurilor de texte: literar și nonliterar, ficțional și nonficțional, narativ, des criptiv etc.) și al viziunii, care subliniază obsesiv forța povestirii de ași produce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la nivelul discursului (inclusiv prin amestecul voit al speciilor, al genurilor, al tipurilor de texte: literar și nonliterar, ficțional și nonficțional, narativ, des criptiv etc.) și al viziunii, care subliniază obsesiv forța povestirii de ași produce propria realitate. Autorii romanului postmodern se integrează generațiilor ’80, ’90: Mircea Nedelciu (Tratament fabulatoriu, Zmeura de câmpie, Femeia în roșu - coautori, Adriana Babeți și Mircea Mihăieș), Gheorghe Crăciun (Compunere cu paralele inegale, Pupa russa), Mircea Căr tărescu (Travesti, Orbitor), Ioan Groșan (O sută de ani
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de bază, opinez că studiul literaturii universale se înscrie, cu certitudine, în sfera culturii fundamentale, fiind de maximă utilitate în formarea intelectuală și psihoafectivă a tinerelor generații. ARGUMENT 1: Un prim argument ce validează ipoteza este faptul că, în societatea postmodernă, practica lecturii de plăcere este, în mare măsură, substituită de practica informării prin mass-media, având drept consecință o cvasiignorare a marilor capodopere ale literaturii universale. În circumstanțele date, este evident că școala trebuie să suplinească această carență, deschizând ferestre spre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un rol major în orice societate. În lumea contemporană, cred eu, dezvoltarea accelerată a unei tehnologii înalte a produs un dezechilibru între cultura materială și cea spirituală, determinând un nou model cultural, cel al postmodernității. Pe de o parte, societatea postmodernă „democratizează“ cultura, suprimând frontierele dintre cultura înaltă și cultura de masă. Aspectul benefic constă în facilitarea accesului oricărui om la marea cultură spirituală a omenirii, efectul dăunător vizează proliferarea subculturii. În absența unei educații pentru cultură care să ofere criterii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la Bookfest, de la spectacole folclorice la concerte în „Piața Mare“ ori la Zile și Nopți tematice. Desigur, lista nesfârșită a manifestărilor culturale și amplitudinea audienței nu garan tează calitatea, dar, cu siguranță, revalorizează conceptul „culturii de masă“. În concluzie, lumea postmodernă plasează cultura materială pe un loc superior culturii spirituale, spațiul de interferență dintre cele două teritorii fiind o „cultură a obiectelor“, a kitschului. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume întro operă dramatică postbelică Iona de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
creștine nu a reușit să ne scoată din căderea în semibarbarie, cum o considera Eminescu. Fiindcă asta și fusese, în bună măsură, comunismul: o cădere în sălbăticie, în barbaria precreștină, dar cu toate vicleșugurile create de o "civilizație" modernă și postmodernă, având resuscitate vechi rădăcini de secole fanariote, turcizate și țarizate. În pofida a tot ceea ce se crede, victoria Uniunii Sovietice în cel de Al Doilea Război Mondial, mai mare decât a tuturor Aliaților, fiind singura care s-a ales cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lei • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag., 245.000 lei • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag., 140.000 lei • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag., 350.000 lei • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag., 136.000 lei • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 109.000 lei • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag., 142.000 lei • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 304 pag., 120.000 lei • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de valoare poate fi numai: este poet sau nu este..." Poet mare, autorul Elegiilor se refuză practic încadrărilor ferme, el putând fi, simultan sau pe rând, "tradițional" (În dulcele stil clasic, Un pământ numit România), "premodern" și hipermodern, suprarealist și postmodern. Liantul îl asigură excepționala sa disponibilitate de a transgresa canonicul, mai plastic spus de a propune o modernitate globală, de substanță, aceasta discernabilă și în texte curat parodice. În legătură cu asemenea texte, ne amintim imediat că André Gide imprimase naivelor soties
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Montale și Quasimodo; îl atrag, prin spontaneitate și concizie, plăsmuirile folclorice. "Preot al lui Hermes", Cezar Ivănescu vede în poezie un "basm pentru filozofi"... Repetată la fiecare prilej e adeziunea la poezia tradițională "de la Vede la trubaduri". Cât despre "gargara postmodernă", nici un menajament: "Mi se pare de un fals evident, mai întâi printr-o carență de logică internă: toată poezia modernă trăiește din delir existențial și o acută conștiință a unui păcat originar, pierderea secretului marii arte; de la Hölderlin la Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o mie de sonete ale lui! Libertățile pe care și le arogă Carolina Ilica în ale sale Sonete imperfecte justifică o scurtă paranteză. Titlul e ambiguu, înșelător: "imperfect" nu e totuna cu nedesăvârșit. Titlu ușor ironic, vădit provocator (în spirit postmodern), anticipând că respectivele texte se înscriu în dispozitive diverse, de unde un sonet de cincisprezece versuri a câte 13 silabe (Se văd ruinele), un altul de șaptesprezece versuri (Secetă în Apuseni) cu câte 11 silabe; versuri de șapte silabe coexistă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]