3,246 matches
-
August 1945 / 143 Ultima misiune / 157 Postfață / 223 Bibliografie selectivă / 227 Resumé / 231 Prefață Am șovăit un moment să scriu o prefață la cartea lui Daniel Focșa, Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare. Scrisesem și așa, acum doi ani, prefața la cealaltă carte a lui, dedicată aviației noastre din Al Doilea Război Mondial, de acea dată închinată unor femei aviatoare, Escadrila Albă. Ba, cu ani în urmă, prezentasem și memoriile unuia din cei mai străluciți dintre aviatorii noștri de vânătoare
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și să scriu la publicarea lui.1 9 1. Acest text reia, cu minime modificări, articolul publicat în România literară nr. 24/2002, la apariția primei ediții a Strajei dragonilor (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1994) (n. ed.). Trei schițe de portret Prefață de Ion Vartic Fișă de dicționar. Criticul, poetul și prozatorul I. Negoițescu se naște la 10 august 1921 la Cluj. E fiul avocatului Ioan Negoițescu și al Lucreției (n. Cotuțiu). Absolvă Liceul „Constantin Angelescu“ din Cluj (1940), urmând, la îndemnul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
înainte de a-mi termina Autobiografia.“ Imediat după Anul Nou 1993, se internează în clinică, perfect conștient că urmează să asiste la procesul morții sale medicalizate. Spirit veșnic rebel, intens copilăros, excesiv până la demonie, cu timidități adolescentine și străfulgerări geniale, perpetuu PREFAȚĂ 14 anxios și naiv, de o exuberantă spiritualitate, dar și impudic și spectacular, el își întâmpină însă moartea sobru, înconjurând-o cu pudoare și discreție. De aceea, prietenii săi vor afla doar în ultimul moment ce se întâmplă. Încetează din
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
liric, deci ca pe un neliniștit și problematizant gest autobiografic. Critica, asemeni poeziei sale, constituie „un act de pură experiență personală“ oficiat într-o stare febrilă și iluminată, identică aceleia de „interiorizare a stărilor lirice“ și, de aceea, o expresie PREFAȚĂ 16 aparte a singurătății artistice, adică a singularității și libertății creatoare. Criticul are astfel, la fel ca poetul, aura sa de unicitate. Trăirile literare și stările de inspirație ale criticului fiind și ele irepetabile și strict personale, e clar că
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fi, oarecum, înlocuite de câteva dintre „engrame“ ori de unele dintre pasajele cenzurate din Romanul epistolar. Oricum, chiar și prin atâta câtă este, Autobiografia lui I. Negoițescu va marca, în mod sigur, maniera de a scrie proză subiectivă la noi. PREFAȚĂ Notă asupra ediției I. Negoițescu a transmis pe cale testamentară revistei Apostrof dreptul de publicare în țară a Autobiografiei (Straja dragonilor): în foileton în numerele revistei și, separat, în volum editat de „Biblioteca Apostrof“. Din nefericire, scriitorul a reușit să termine
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în fond nimic, oricât aș fi venit în atingere cu ea. În biblioteca tatălui meu, se adunaseră noi cărți, recent apărute - toate în limba franceză -, precum Mein Kampf, cărămidă greoaie cu conținutul dezolant de cenușiu în simplista-i agresivitate, lucrare prefațată de mareșalul Pétain, viitorul conducător al Franței sub ocupația nazistă, ca și altele, iscălite de Walther Darré, Rauschning și considerabilul Stalin al lui Boris Suvarin (la Editura Plon), cu dezvăluiri senzaționale în cazul ultimilor doi autori. Într-o antologie în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
minoritatea conștientă a celor puri și intransigenți“, adică legionarii al căror șef este inspirat de „grația divină“. „Intolerant ca toate marile dogme“ (Blaga va zice că „lupul este setos de sânge ca o dogmă“), arată autorul acestui Crez de generație, prefațat de Nae Ionescu, „naționalismul concepe societatea ca pe o mare armată“, naționalistul fiind „un ostaș în slujba unei credințe“, care „se comportă ca și cum ar face-o într-un război“ - „Esențialul este spiritul de jertfă“, luptătorul naționalist fiind chiar mai mult
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
implicate. 1 GIOM este animat de DATAR. 2 Philippe Lerustre, op. cit., 1975, p.18. 3 Convorbire între Philippe Lerustre și R. Sennellart, primarul din Saint-Omer, din 9 iunie 1975, citată în Philippe Lerustre, op. cit., 1975, p. 42. 4 Roland Drago, prefață la lucrarea lui Françoise Billaudot, Michèle Besson-Guillaumot, Environnement, urbanisme, cadre de vie. Le droit et l'administration, Paris, Montchrestien, 1979, p. VIII. Așa cum subliniază acești autori, crearea în 1978 a unui supra-minister al Mediului și Cadrului vieții, care recupera atribuțiile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
așa cum au tendința să exagereze unii analiști (Simpson, 1994). Mai curând, „evenimentele prilejuite de război au constituit o șansă fără precedent pentru ca specialiștii și cercetătorii în disciplinele sociale să-și arate știința și abilitățile [deja acumulate - n.n.]” (Lazarsfeld, 1944/1948, Prefață la ed. a II-a). Beneficiind de toate aceste atuuri - relevanță socială percepută, obiect de studiu de interes, tehnici de cercetare profesionalizate, susținere din partea mediului privat și a celui guvernamental, „șansa fără precedent” creată de cel de-al doilea război
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de exil în Anglia. Revenit în Franța, publică versuri și proză, iar în 1828 împarte cu Saint Marc Girardin premiul Academiei pentru Tablou al progresului limbii și literaturii franceze de la începutul secolului al XVI-lea până la 1610; în 1831 semnează prefața la o nouă ediție a romanului Pielea de sagri al lui Balzac. În 1837 devine conservator la biblioteca Mazarin, apoi doctor în litere. Titular al catedrei de limbi și literaturi europene, el pune în lumină originalitatea literaturii străine: Dickens, Andersen
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
BARBU N. (2002), Rarăul între turism și știință, prefață la cartea "Masivul Rarău" de Constantin Rusu. BARBU N. (2002), Stejarul de la Corobănești, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza"Iași, t.XLVIII, s.II.a. BARBU N. (2002), Subcarpații în contextul actual, prefață la cartea "Subcarpații dintre Trotuș și Șușița" de Adrian Grozavu. BARBU N. (2002), Contribuția profesorului N.Bucur la cunoașterea solurilor din România, în "Omagiu înaintașilor", Ed. I.Ionescu de la Brad, Iași. BARBU N., Simion Mehedinți și Emmanuel de Martonne făuritorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
secol de existență. BARBU N. (2004), Nicolae Florea în pedogeografia românească. Volum omagial "Nicolae Florea", Editura Universitară, București. BARBU N. (2004), Prof.univ.dr. Mihai Geanana. Volum omagial "Mihai Geanana", Editura Universitară, București. BARBU N. (2004), Valea Siretului între Bacău și Adjud. Prefață la cartea " Potențialul geo-agricol al văii Siretului între Bacău și Adjud" de M.Mară, P.Bulzan și O.Barabaș. BARBU N. (2004), Un Siecle de Pédogéographie Roumanie (1904-2004). Bul.Soc.de Geografie din România, t.10(80), București. BARBU N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
I. Codoban, Aurel (pref.) 821.135.1.09 Eminescu,M. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MIHAELA MOCANU Limbajul politic eminescian Perspective semiotice Prefață de Aurel CODOBAN INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: Eminescu, publicistică, limbaj politic, analiză semiotică Arborii nu cresc până în cer. Nici noi nu putem crește dincolo de măsura noastră. Și măsura noastră este Eminescu. (C. Noica) Cuprins Prefață (Aurel CODOBAN) / 9 Prolegomene / 11
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Limbajul politic eminescian Perspective semiotice Prefață de Aurel CODOBAN INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: Eminescu, publicistică, limbaj politic, analiză semiotică Arborii nu cresc până în cer. Nici noi nu putem crește dincolo de măsura noastră. Și măsura noastră este Eminescu. (C. Noica) Cuprins Prefață (Aurel CODOBAN) / 9 Prolegomene / 11 Capitolul 1. Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării / 15 1.1. Comunicarea politică dimensiuni și particularități / 15 1.2. Cadrul conceptual al analizei limbajului politic / 19 1.3. Limbajul politic macrosemn al relațiilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de selecție a textelor / 224 6.2. Analize cantitative, semantice și pragmatice / 230 6.2.1. Analiza semantică / 231 6.2.2. Analiza contrastivă / 233 Publicistica spațiul configurării unui nou Eminescu / 241 Anexe / 259 Bibliografie / 283 Indice / 297 Abstract / 301 Prefață Intuiția directă și simplă a bunului simț teoretic ne poate spune de la început cât de interesantă ar fi o analiză semiotică a limbajului politic eminescian. S-a glosat gazetărește îndelung, s-au făcut și unele încercări mai temeinice, asupra acestei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de Recherche Interdisciplinaire en Information et Communication), de la Universitatea Lille III, și profesorului Olivier Chantraine, pentru schimburile de idei și sugestiile primite pe perioada stagiului în Franța. Mulțumirile mele se îndreaptă și către profesorul Aurel Codoban, pentru amabilitatea de a prefața acest volum. Capitolul 1 Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării 1.1. Comunicarea politică dimensiuni și particularități Fapt social și politic, parte structurantă a vieții și ordinii sociale și, în același timp, obiect al cunoașterii, fenomenul comunicativ se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
colegilor de breaslă și, ulterior, din partea exegezei. Situate în perioada studiilor vieneze, debuturile carierei jurnalistice a lui Eminescu sunt strâns legate de viața culturală și politică a studenților români aflați la studii în străinătate. Publicistica eminesciană de factură politică este prefațată de un număr de trei articole ("Să facem un congres", "În unire e tăria" și "Echilibrul"), publicate în Federațiunea din Pesta, în 1870. Susținând solidarizarea românilor cu celelalte popoare aflate sub stăpânire străină, jurnalistul înscrie revendicările acestora în cadrul mai larg
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
entours. Essais sur l'interprétation, L'Harmattan, Paris. Gîfu, Daniela, (2011), Violența simbolică în discursul electoral, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca. Goffman, Erving, (2007), Viața cotidiană ca spectacol, ediția a II-a revizuită, traducere de Simona Drăgan și Laura Albulescu, Prefață de Lazăr Vlăsceanu, Editura Comunicare.ro, București. Greimas, Algirdas-Julien, (1966), Sémantique structurale, Librairie Larousse, Paris. Greimas, Algirdas-Julien, (1975), Despre sens. Eseuri semiotice, traducere și ediție îngrijită de Maria Carpov, Editura Univers, București. Grice, H. P., (1975), "Logic and conversation", în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Editura Humanitas, București. Scurtu, Ioan, (1991), Monarhia în România 1866 1947, Editura Danubius, București. Searle, John R., (1972), Les actes de langage. Essais de philosophie du langage, Hermann, Paris. Searle, John, (2000), Realitatea ca proiect social, traducere de Andreea Deciu, prefață de Monica Spiridon, Editura Polirom, Iași. Sebeok, Thomas A., (2002), Semnele: o introducere în semiotică, traducere de Sorin Mărculescu, Humanitas, București. Seche, Luiza, (1974), Lexicul artistic eminescian în lumină statistică, Editura Academiei Române, București. Sereș, Alexandru, (2000a), "Naționalismul lui Eminescu", în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
169 Al. Paleologu, "Cum stăm cu Eminescu", în Viața Românească, nr. 1, 1990, pp. 27-28. 170 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, București, 1975, p. 60. 171 Petru Creția, Publicistica lui M. Eminescu, prefață la Opere IX, ediția Perpessicius, Editura Academiei, București, 1980, p. 6. 172 G. Panu, Amintiri de la Junimea, vol. II, Editura Minerva, București, 1971, p. 135. 173 Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, Editura Minerva, București, 1983, p. 13. 174
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
X, p. 268. 526 Mihai Eminescu, Opere XIII, p. 214. 527 Mihai Eminescu, Opere X, p. 441. 528 D. Irimia, "Azi despre Eminescu", în Cronica, nr. 2, 1990, p. 5. -----------------------------------------------------------------------2 1 4 3 10 Prolegomene 9 9 AUREL CODOBAN Prefață LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Prolegomene 62 91 17 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic 92 67 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Publicistica eminesciană în orizontul receptării 128 173
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
à jour en 2000 (c) Édition du Seuil, octobre 1987 (c) Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN: 973-611-167-9 PRINTED IN ROMANIA Jean Carpentier, François Lebrun (coordonatori) É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. Tranoy (colaboratori) Istoria Franței PREFAȚĂ DE JACQUES LE GOFF TRADUCERE : AURELIA STOICA INSTITUTUL EUROPEAN 2001 Nota editorului O Istorie a Franței cu prefața cunoscutului medievist Jacques Le Goff nu ar avea nevoie de recomandări în plus. Totuși, cititorul român trebuie să știe că de această
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
religioase medievale din Vest și Est etc. În totalitate, un tratat de istorie vie, cu informație vastă și variată, menită să incite la regîndirea unei problematici ce nu este doar a Franței, ci și a unei Europe bimilenare. GHEORGHE DRĂGAN Prefață Așa cum explică Jean Carpentier și François Lebrun, cartea pe care am onoarea să o prezint s-a născut dintr-o constatare. În interesul actual al publicului pentru istorie, aceea a Franței pare să aibă un loc privilegiat. Aceasta este ușor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu făcea teologie dogmatică, nu stabilea formule de credință, ci practica o teologie de cercetare, de studiu și de căutare vie, pe acea linie pe care se întîlneau în primele secole teologia și filozofia. în solidul și curajosul studiu care prefațează cartea lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică merge mai departe. El expune convingător schimbarea de paradigmă teologică produsă chiar înainte ca, prin Constantin, creștinismul să se instaleze în cetate, să îi copieze ordinea și tipul de putere. în primele secole
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
14 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA VLAD VASILE ANDREICA Argumentul ontologic în filosofia analitică O reevaluare din perspectiva conceptului de existență necesară Prefață de Ionel NARIȚA INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte cheie: Dumnezeu, existență, existență necesară, argument ontologic, teism neoclasic Cuprins Prefață (Ionel NARIȚA) 7 Introducere 17 Capitolul 1. Argumetele teiste 23 1.1. Specificul argumentelor teiste 23 1.2. Argumente a posteriori 37
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]