KorAP: Find »[drukola/base=prelegere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...105 106 107 ...156 >

3,896 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834

Temperamentele. 6. Viața de zi și viața de noapte a sufletului; vis, viziuni, stafii. 7. Memoria și fantazia. 8. Voința și caracterul. 9. Voința și inteligența, talentul și geniul. 10. Recapitularea. Mijlocul justifică scopul. Inutil să spun că aceste interesante prelegeri, ținute în mijlocul unui public inteligent, de cătră un om de o vastă cultură și de un talent oratoric superior, au avut un succes imens și au produs un puternic curent spre cultivarea literilor și știinților. Poate că acestui prim impuls

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
impuls dat de Maiorescu se datorește înjghebarea ulterioară a societăței, căci imediat în al doilea an, 1864, se uniră Carp și Pogor cu Maiorescu și ținură un alt șir de cursuri variate, fără unitatea tradițională care a caracterizat mai târziu prelegerile "Junimei". Iată programul acelor cursuri: 1. Ce scop au cursurile populare? de d. T. Maiorescu. 2. Religiunea în popor de d. T. Maiorescu. 3. Sunete și colori de d. T. Maiorescu. 4. Tragedia antică și modernă de d. P. Carp

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
Pogor. 12. Socialismul și comunismul în Franța de d. T. Maiorescu. 13. Trei cesari: Cesar, Carol cel Mare, Napoleon I de d. P. Carp. 14. Mintea și inima de d. T. Maiorescu. Mai târziu conferențiarii din "Junimea" au căutat ca prelegerile lor să aibă o unitate, să se dezvoalte și să se complecteze una pe alta, să aibă într-un cuvânt un fir de legătură între dânsele, precum de exemplu vedem în anul al treilea, 1865, pe Maiorescu în discursul său

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465

fost ERNST MEUMANN (1862-1915), discipol al lui Wundt și apoi profesor de filosofie și psihologie la universitățile din Zürich, Königsberg, Münster, Halle și Leipzig. Opera sa fundamentală o constituie Verlesungen zur einführung in die Experimentelle Pädagogik und ihre psychologischen Grundlagen (Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice) (3 volume), publicată între 1911 și 1915. Ca și A. Binet, teoreticianul german critică vechea pedagogie pentru caracterul ei dominant deductiv, pentru construcția ei abstractă, bazată pe fantezie și instinct și care

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
că teoria pedagogică a lui Durkheim este, mai ales, o teorie a educației morale. De altfel, ideile sale privind educația expuse în cursul său de la Sorbona, în 1902-1903, și apoi în 1906-1907 se referă îndeosebi la educația morală. Primele două prelegeri care abordează probleme de metodologie pedagogică au fost publicate în 1922 sub titlul Éducation et sociologie (10); celelalte au fost grupate în volumul Éducation morale, apărut în 1923. De la Ém. Durkheim a rămas și valoroasa lucrare de istoria învățămîntului și

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
de el ca esențial pentru profilul societății în general, și al societății franceze din acea perioadă, în special: educația morală. Este important de semnalat, pentru poziția științifică a sociologului și pedagogului francez, faptul că el ținea să se ocupe în prelegerile sale nu de problemele educației morale în general, ci de educația morală pentru oamenii din timpul său și din țara sa (12, p. 4). În plus, el abordează problemele educației morale de pe poziții laice, desprins de interpretarea religioasă. Trei sînt

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
elev al lui Ernst Meumann și cunoscuse direct o serie de laboratoare de experimentare pedagogică din străinătate. În 1911 a publicat studiul Pedagogia științifică și noile reforme școlare, iar în 1914-1915 a ținut la Universitatea din București o serie de prelegeri, publicate apoi în volumul Introducere în pedologie și pedagogie experimentală (1915). Se observă și aici, ca și la mulți alți teoreticieni ai pedagogiei din acea vreme, asocierea dintre pedologie și pedagogie experimentală. Ghidionescu era preocupat de stabilirea locului și rolului

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
tot atît de ușor se pot grupa după criteriul clasificării valorilor dispozițiile, înclinațiile oamenilor. Se cuvine să fie reținut faptul că tipurile de personalitate stabilite de Ed. Spranger în Lebensformen corespund celor șase feluri de interese propuse de Herbart în Prelegeri pedagogice (teoretic, empiric, estetic, simpatetic, politic, religios). Această coincidență nu este întîmplătoare; ea pune cred în evidență un anumit specific al pedagogiei germane, și anume, năzuința spre valori caracterizate prin diversitate și perenitate. În sfîrșit, întîlnim la Spranger un punct

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
trebuie deci înlăturat și înlocuit cu acela de etno-educație", iar Academia va fi după opinia sa o "instituție etno-educativă". ONISIFOR GHIBU, numit în 1919 profesor la Universitatea din Cluj, la a cărei constituire adusese o contribuție hotărîtoare, a dezvoltat în prelegerile și lucrările sale ideea caracterului național al educației susținută încă din primul deceniu demonstrînd în plus necesitatea stringentă a constituirii unei pedagogii românești. Primul său curs s-a și intitulat "Prolegomene la o pedagogie românească". "Fără o pedagogie națională proprie

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
Se creau, în sfîrșit, premisele elaborării unei pedagogii românești. Ghibu avea deci în vedere reconstituirea, pe baze naționale, a întregii culturi românești, și în acest cadru urma să se elaboreze și o pedagogie românească. Cum nu s-au păstrat celelalte prelegeri ale cursului, nu putem reconstitui continuarea raționamentului său în problema care ne interesează. Din alte scrieri însă rezultă că începutul constituirii pedagogiei românești ar fi putut avea loc chiar în acea perioadă, în care se punea problema unei depline unificări

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
capacități și deprinderi de activitate intelectuală (17). Sistemul aplicat a fost constituit din următoarele forme, metode și mijloace de instruire: organizarea predării și învățării în cadrul lecțiilor cu durata de două ore; utilizarea unor modalități didactice mai adecvate specificului acestor clase: prelegerea școlară, dialogul euristic, studiul individual în clasă, lecția-dezbatere ș.a.; în evoluția procesului de instruire s-a pus accentul pe capacitățile de muncă intelectuală, folosindu-se seminarul, colocviul, activitățile aplicative ș.a. În general, cercetările din domeniul tehnologiei didactice converg spre următoarea

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
Paris, 1898. 3. A. BINET, Ideile moderne despre copii, cuvînt introductiv, traducere, note și comentarii de DIMITRIE TODORAN, E.D.P., București, 1975. 4. W. A. LAY este și autor al lucrărilor Didactica experimentală (1902) și Pedagogia experimentală (1908). 5. E. MEUMANN, Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, studiu introductiv de DIMITRIE TODORAN, E.D.P., București, 1980. 6. TH. SIMON, La pédagogie expérimentale, Armand Colin, Paris, 1924. 7. PAUL NATORP, Pedagogia socială, în "Anuar pedagogic", editat de Onisifor Ghibu, Sibiu, 1912

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
la această ediție se vor face trimiterile ulterioare). 11. Traducere în limba română de VICTORIA PETRESCU și ELVIRA BALMUȘ, E.D.P., 1972. 12. ÉM. DURKHEIM, L'éducation morale, Felix-Alcan, Paris, 1925. 13. De acest ultim element, Durkheim s-a ocupat în prelegerile sale din 1908-1909; nefiind însă complet redactate, ele nu au fost incluse în volumul L'éducation morale. 14. GUY AVANZINI, La pédagogie au 20e siècle, Privat, Toulouse, 1975. 15. EM. PĂUN, "Postfață", în ÉM. DURKHEIM, Educație și sociologie, op. cit. 16

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
66. SIMION MEHEDINȚI, Poporul, ediția a III-a, Editura "Cugetarea", București, 1939. 67. ONISIFOR GHIBU, Pentru o pedagogie românească. Antologie de scrieri pedagogice, îngrijirea ediției OCTAVIAN GHIBU, E.D.P., București, 1977. Din primul său curs nu s-au păstrat decît două prelegeri, una publicată în Prolegomena la o educație românească, Cultura Românească, București, 1941. 68. O. GHIBU, " Încercare de expunere genetică a gândirii, devenirii și activității mele pedagogice", în vol. O. GHIBU, Pentru o pedagogie românească. 69. Cf. O. GHIBU, Dictatură și

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
ANNET, Învățarea programată, în vol. Orizonturi noi în psihologie, Editura Enciclopedică, București, 1973. 18. JEAN-MARC GABAUDE, La pédagogie contemporaine, Privat, Toulouse, 1972. 19. LEONARD GAVRILIU, "Sigmund Freud sau dreptul la adevăr", studiu introductiv la volumul S. FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, E.D.P., București, 1980. 20. SIGMUND FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, op. cit. 21. Să se vadă și CATHERINE B. CLÉMENT, P. BRUNO, LUCIEN SÈVE, Pentru o critică marxistă a teoriei psihanalitice

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
GABAUDE, La pédagogie contemporaine, Privat, Toulouse, 1972. 19. LEONARD GAVRILIU, "Sigmund Freud sau dreptul la adevăr", studiu introductiv la volumul S. FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, E.D.P., București, 1980. 20. SIGMUND FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, op. cit. 21. Să se vadă și CATHERINE B. CLÉMENT, P. BRUNO, LUCIEN SÈVE, Pentru o critică marxistă a teoriei psihanalitice, traducere de LEONARD GAVRILIU, E.D.P., București, 1975. 22. GORDON W. ALLPORT, Structura și dezvoltarea personalității

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422

Io muream să mă cert cu careva. La ăștia nevorbiți, nu tu, ci chiar ei sunt propria lor problemă. Vorba ceea: ce caut eu în viața mea? Io pentru dumnealor aș înființa un Hyde-park. I-aș lăsa acolo să țină prelegeri violente. Într-un cadru organizat. Să facă gargară în fața altora ca ei. Cu cât mai violentă e prelegerea, cu atât mai pașnici vor fi în relațiile cu semenii. E o probă. Încercați, de câte ori un funcționar vă ia cu sictir, să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
problemă. Vorba ceea: ce caut eu în viața mea? Io pentru dumnealor aș înființa un Hyde-park. I-aș lăsa acolo să țină prelegeri violente. Într-un cadru organizat. Să facă gargară în fața altora ca ei. Cu cât mai violentă e prelegerea, cu atât mai pașnici vor fi în relațiile cu semenii. E o probă. Încercați, de câte ori un funcționar vă ia cu sictir, să-l tratați rațional. Se răstește la dumneavoastră. Și să-l luați moromețian, aha-ha, deci matale vrei să spui

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
ca de obicei. Prin învăluire - și am picat la fix, pentru că tocmai terminase pregătirile pe ziua aceea. Începe să se văicărească. Nu, nu mai poate să se repete în halul ăsta. Doar după două beri e în stare să țină prelegeri în fața unor murături stafidite, care n-au citit decât Coelho și alți bicisnici din ăștia de care oricum geme Parisul. Ce știu io, că la Paris sunt șapte-opt Coelho. La kilogram. Mustața pleoștită e decorul perfect al dezvăluirilor astea. Vorbește

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733

simplul fapt că există, I. Brucăr respiră filozofia așa cum respiră aerul dim prejur; mai ales de când, după tribulații și dezamăgiri, a revenit definitiv la matca Înaltelor speculații fără de nici un profit. I-am ascultat deunăzi la mine, În casă, o mică prelegere numai pentru mine - și nu mai știu despre ce anume. Dar cu ce rară eleganță și cu ce caldă ritmică interioară a știut filozoful Brucăr să-și orchestreze mica lui prelegere, Încât să mă provoace a-l chema a doua

Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
am ascultat deunăzi la mine, În casă, o mică prelegere numai pentru mine - și nu mai știu despre ce anume. Dar cu ce rară eleganță și cu ce caldă ritmică interioară a știut filozoful Brucăr să-și orchestreze mica lui prelegere, Încât să mă provoace a-l chema a doua zi la telefon ca să-i cer iertare pentru cât de mediocru l-am cunoscut și prețuit În acești patru zeci de ani de legătură prietenească! (Cât de puțin. Într-adevăr, sau

Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272

s-au deschis imediat în localul Societății, acestea desfășurându-se 8 luni de zile pe an, câte 3 ore pe săptămână. Cursul era gratuit și putea fi frecventat de elevi și studenți. S-a hotărât ca profesorii care vor ține prelegeri să primească o indemnizație pentru această activitate. Catedra de istorie națională a fost una dintre realizările principale a Societății bucovinene și prin aceasta se încerca să se suplinească măcar în parte lipsa istoriei românilor din învățământul public, întrucât se considera

PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988

și dispozitive experimentale. Era și un neobosit cadru didactic, care a format generații întregi de fizicieni experimentatori, el însuși fiind discipolul cel mai de seamă al lui Dragomir Hurmuzescu, la Iași. „Progresul se face pe seama celor perseverenți", spunea, într-o prelegere din 1939, savantul Ștefan Procopiu. Iar printre acești „perseverenți" s-a numărat chiar el, acestei însușiri adăugându-i-se o gândire științifică de profundă originalitate. Puțini oameni de știință de pe glob se pot mîndri cu faptul că au fost propuși

Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
Iași. Și-a început activitatea în învățământul superior în anul 1950 la Institutul Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, disciplina de Bazele Electrotehnicii. S-a făcut remarcat și apreciat din punct de vedere didactic prin calitatea cu totul deosebită a prelegerilor, prin conținutul științific, coerența și eleganța exprimării. Profesor universitar din anul 1974. Conducător de doctorat din anul 1990. Pe plan științific a abordat teoria câmpului electromagnetic, circuitele electrice neliniare și parametrice, regimul periodic nesinusoidal, rezonanța cuadripolilor generali, puterile în circuitele

Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
cercetare „Diagnostic plasma”, „Modelarea și studiul arcului și descărcărilor electrice”, „Aplicații tehnologice ale descărcărilor electrice la presiune atmosferică”, „Surse de alimentare și scheme de măsură specializate pentru descărcări electrice”. Responsabil cooperare: dr.ing. Bogdan Hnatiuc. * 2 stagii de cercetare și susținere prelegeri la Universitatea din Orleans, realizate de dr.ing. Bogdan Hnatiuc în anii 2006 și 2009. Temele de cercetare sau fost aplicații ale descărcărilor electrice de tip plasmă rece. Colectivul de Bazele electrotehnicii, coordonat de profesorul Gheorghe Savin, organizează la Iași în

Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]