14,005 matches
-
fiecărui stat și ansamblului Parlamentului European; - în aceleași fișiere s-au modificat, cu cele caracteristice fiecărei orientări politice, culorile din graficele obținute în Microsoft Excel; - fiecare fișier AI, astfel prelucrat, a fost importat apoi în programul CorelDraw, unde a fost prelucrat până la forma finală; - fondul de hartă și dimensiunile cercurilor respectă aceeași scară în cazul fiecărei reprezentări; de asemenea, culorile utilizate pentru reprezentarea fiecărei orientări politice; - aceste fișiere CorelDraw au fost exportate ca imagini cu extensia *.jpg, de unde pot fi
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
cu cel utilizat în fișierul Microsoft Excel cu date (utilizându- se fișierul cu date salvat cu extensia *.txt); - hărțile au fost realizate utilizând programul Philcarto; - fiecare fișier AI, astfel prelucrat, a fost importat apoi în programul CorelDraw, unde a fost prelucrat până la forma finală; - fondul de hartă și culorile utilizate pentru reprezentarea prezenței la vot respectă aceeași scară; - aceste fișiere CorelDraw au fost exportate ca imagini cu extensia *.jpg, de unde pot fi inserate în fișiere Microsoft Word, Microsoft PowerPoint sau PDF
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
prin reciproce înrâuriri"18. De altfel, expresia "paralelism istoric" este derutantă chiar și în raport cu viziunea lui Blaga, deoarece el consideră că toate configurațiile majore ale unei culturi sunt expresii ale uneia și aceleiași "matrice stilistice". În viziunea lui Dilthey filozofia prelucrează sub o formă conceptuală tocmai datele oferite de "sistemele culturale" care constituie fundalul amintit. Ea însăși este "un sistem cultural" ce solidarizează manifestările libertății de gândire, răspunzând "nevoii spiritului individual de a reflecta asupra faptelor sale, de a se modela
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
inițial constitutive pentru actul cunoașterii, ci apar numai ca "dobândite" prin deducție, alcătuind acea structură psihică secundară care pornește de la "categoriile reale" ale conștiinței, adică de la cele ale trăirii 81. Formele conceptuale fac acest lucru abia în a doua instanță, prelucrând și ordonând datele oferite de experiență. Iar dacă vorbim despre un seelischer Strukturzusammenhang drept condiție de posibilitate cu funcție constitutivă în procesul cunoașterii, nu vizăm nicicum un apriorism invariabil, ci unul relativ, permanent adaptabil la Tatsachen (stările de fapt), deoarece
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
patrimoniul; obligațiile profesionale vor fi garantate cu întreg patrimoniul persoanei. 5.3. Elementele fondului de comerț Elementele corporale • imobile: prin natura lor(clădirea în care se desfășoară comerțul) sau prin destinație(mașini, utilaje); • mobile: materii prime, materiale destinate a fi prelucrate și produsele (mărfurile) rezultate din activitatea comercială; Elemente incorporale Drepturile care privesc: firma, emblema, vadul comercial (clientela), brevetele de invenții, mărcile de fabrică, de comerț, de serviciu, indicațiile geografice -sau drepturile de proprietate industrială, dreptul de autor, know-how (savoir -faire
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Expresia acestor tehnologii ale puterii-cunoaștere sunt psihologia, psihiatria, dreptul penal, a căror practică se ocupă de sufletele-problemă, într-un spațiu insular, politizat și securizat; un spațiu ce este compus din spitale, azile, închisori. Un spațiu unde omul, devenit element de prelucrat, suportă aceste tehnici și tehnologii ale sinelui/sufletului, nu atât pentru recuperarea sa morală, cât pentru modelarea sa mentală în acord cu anumite interese social-politice, dogme de guvernare, scopuri politice. Ce ne poate intriga și revolta atât de tare, atunci când
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
social-politice, dogme de guvernare, scopuri politice. Ce ne poate intriga și revolta atât de tare, atunci când un borfaș versat ajunge ministru de interne? Ne mai miră acest lucru? Pentru Foucault acest spațiu al închiderii este lupta însăși unde indivizii de prelucrat și tehnologii lor își dispută supremația. Tehnologia sufletelor vizează următoarea întrebare-problemă: cum a devenit sufletul, în societățile moderne, "efect și instrument al unei anatomii politice; sufletul închisoare a trupului?"104. Prin tehnologia puterii vom înțelege controlul și exercitarea puterii asupra
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
transformare a lucrurilor pe baza unor reprezentări mentale. Oamenii acționează pe baza unui plan al lor, pe baza unor idei și convingeri personale. De aceea, istoria-trăire este un ghem haotic de relații, spre deosebire de scrisul istoric care poate fi modelat, ordonat, prelucrat după intelectul uman. Din această incompatibilitate majoră între istoria scrisă și realitatea trăită nu se pot reconstitui realitățile așa cum au fost și nu există niciun realism (decât ca doctrină) în întemeierea istoriei scrise. Acel așa cum a fost ne arată întotdeauna
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de control a puterii politice asupra discursurilor și acțiunilor umane; 8) instaurarea regimurilor politice arbitrare, dictatoriale, unde omul a devenit element de anatomie politică, element de statistică, un număr rece și lipsit de viață. Omul modern a devenit element "de prelucrat", dar și element de eliminat în cazul disobedienței sale. Cultura tipărită modernă este un fel de Cutie a Pandorei, iar pentru Foucault, o cutie cu scule, de unde au ieșit mai multe lucruri antiumane și politice. Mitul luptei între Bine și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vor ajuta la modul dezinteresat anumiți intelectuali, care vor să-și publice ideile/cunoașterile prin intermediul cărților, al revistelor culturale etc. Cert este că statul, împreună cu intelocrația lui, favorizează un anumit grup de intelectuali în câștigarea pieței ideilor; piață controlată și prelucrată de puterea-cunoaștere a zilelor de ieri și de azi. Sistemele de învățământ moderne sunt contrare unei piețe libere a ideilor, atât timp cât acestea reprezintă instrumente ale îndoctrinării pentru diverse regimuri social-politice, partide politice, aflate la conducerea statului. În consecință, sistemele politizate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
clar-obscur între vizual-reprezentare-spus. Limbajul ca diferență a așezat tot felul de convenții între ceea ce se spune și posibilitățile obiective ale exteriorului, ale relațiilor cu lucrurile. Reprezentările, cu toate că sunt parte de imaginar, vizează în mod explicit realul. În Modernitate, realitatea este prelucrată, transformată de reprezentări politice, istorice, științifice, ideologice, faptele și acțiunile umane devenind elemente de transpus în ele, fiind un al doilea în raport cu hegemonia acestora. Atât timp cât oamenii își construiesc o gândire pe baza limbajului și a diverselor discursuri prezente în media
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Expresia "intelectuali rasați" denotă acest rasism al lumii intelectuale moderne. Particularul și universalul sunt încifrate în această cunoaștere umană, care asimilează lucruri și moduri de gândire, stabilește relații între lucruri și oameni, între gândiri și altfel de gândiri, acumulează și prelucrează noi și noi cunoașteri, întemeiază și se susține politic. Însă cele trei aspecte negative derivate din actul cunoașterii (aroganța, minciuna, ticăloșia) sunt mai mult valabile într-o cunoaștere comună, banală, cotidiană, unde falsitățile intelectuale, aroganțele, neadevărurile sunt la ele acasă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
locale dialectale ori de grai. Astfel, sub același cuvînt cheie se întîl nesc grafii diferite, precum: blestem-blăstăm, cămașă-cămeșă, ciori-cioare, reumatism-reomatism, șarpe-șerpe, (a) seca-(a) săca etc. Inadver tențele de redactare și de punctuație au fost îndreptate tacit. Credințele și superstițiile prelucrate după cartea lui Gh.F. Ciaușanu sînt urmate de inițialele autorului. în completarea textului propriu-zis, volumul de față conține un calendar al sărbătorilor la care se face referire (pp. 403-406), precum și un glosar de cuvinte cu circulație limitată sau care au
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la Tovarășa, mă bețivanule! Ați îmbulinat-o, 'rați ai dracului de inconștienți!... Auzind aceste argumente solide, Sindicatul ieși. Intrară în biroul directorial. Misterios, ca un cărvunar de operetă, șeful cel mare comunică, sec, secretarei: Să nu ne deranjeze nimeni, bă, doamnă! Prelucrăm directivele Tovarășei Ceaușescu! Trase ușa după el și strigă, pentru cazul în care vreun curios ar fi vrut să asculte: E grav, bă! Nu se mai bea în teatru! Veni decret! Decret veni! De la Tovarășa! Cabinetul 2! S-a dus
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
bietul public plătitor, de bețivăneala și descompunerea voastră morală, mă detracaților și grobienilor ce sînteți!... (încet) gata, gata, lasă și mie!... (tare)... acu', ia să te văd, mă tovarășe, dacă ai înțeles ce ți-am comunicat oficial, ca să știi să prelucrezi în grupe, cu maximum de responsabilitate... (încet) noroc, că cine știe cînd vom mai avea ocazia să bem în nenorocitul acesta de local, în care altă mîngîiere oricum n-aveam!... Cît timp V. trăgea din sticla jumătatea rămasă parcă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
rusește. Așa tovarășe, e bine că ai înțeles exact cum e cu decretul 400, proaspăt sosit de la cabinetul 2!... (încet) ...ia dracu' sticla, că o găsește pe-acilea vaca aia de secretară și ne dă-n gît!... Așa s-a prelucrat, eficient și prompt, educativ și convingător, rapid și cu simț de răspundere, decretul cu pricina, venit taman de la Cabinetul 2, în anul de grație (parcă) 1980. Să luăm exemplu!?... P.S. Vancea avea o vorbire groaznică, dar ca să fiu sigur că
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
un vocabular tipic pentru epoca fanariotă, I.L. Caragiale apelează și la expresii populare românești: "să-și mănânce de sub unghie", "să-ți puie coarne, să nu le poți duce", "să ne vedem când mi-oi vedea ceafa... fără oglinzi". El a prelucrat în viziune comică această temă a diavolului însurat sau a femeii smintite, textul încadrându-se în "capitolul oriental al mitologiei caragialiene" (Mircea Tomuș). Fantasticul relevă acțiunea malefică a personajelor feminine asupra bărbaților, care scapă înțelegerii raționale. Vrând să afle adevărul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
oralitate, cursivitate, proverbe, zicale, expresii populare, într-o rostire originală. Spre deosebire de povestitorul popular, marele prozator are capacitatea de a fixa efectele oralității, de a aduce schema basmului la o formă unică. El se impune prin imaginație lingvistică, vioiciunea replicilor, umor, prelucrând formele folclorice cu mijloace care apațin oralității. Reușind să transpună în scris farmecele povestitorului, I. Creangă este genial în rostirea unor teme și idei primite, în "asumarea" unor basme din circuitul folcloric. El a preluat și a subliniat mijloacele oralității
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
preluat câteva aspecte legate de filosofia geniului: motivul frumuseții unice, alegoria relațiilor dintre un nepământean și o pământeancă, căutarea idealului; Luceafărul îl înlocuiește pe zmeu definind condiția geniului. Fascinat de creația populară, M. Eminescu a cules folclor și l-a prelucrat, între altele și mitul Zburătorului, pe care l-a versificat în poem, prin visul fetei de împărat, care-și imaginează întruparea tânărului în ipostază angelică și în ipostază demonică. Acest mit este un imbold pentru visare, aspirație, revelația idealului, care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Forman, care urmărind cum înoată sportivul australian Alik Wickhan, a exclamat: „Priviți cum se târăște acest copil!” - (cum craulează n.t.: to crawl - a se târî), în unele lucrări mai vechi este denumit și craul pe piept, iar în cele prelucrate din limba engleza, liber. Tehnica de înot craul apare in anul 1897, fiind demonstrata pentru prima oara la înotătorii australieni. Mai târziu, în anul 1922, a apărut tehnica de înot craul a lui Weissmuller, care a reușit pentru prima data
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
poate realiza perfecționarea tehnicii. Mișcările trebuie învățate corect, conștient. Adolescentul prezintă crize de timiditate frecvent, are o teamă de ridicol, este anxios în ceea ce privește corectitudinea exercițiilor. În cazul în care nu sunt respectate recomandările ca în procesul de antrenament să fie prelucrate numai acele calități pentru care există maturizarea substratului biologic adecvat, organismul are de suferit, iar performanțele nu mai apar. De aceea vom prezenta câteva exemple: - utilizarea eforturilor unilaterale poate fi dăunătoare în primii ani de pregătire. Este cazul exercițiilor de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
sau o tehnică; ea este o acțiune complexă, un ansamblu de operații mintale și acționale, intelectuale, atitudinale, afective care precizează: obiectivele și conținuturile ce trebuie evaluate; scopul și perspectiva deciziei; momentul evaluării (la începutul, pe parcurs, la sfârșit); cum se prelucrează datele și cum sunt valorizate informațiile; criterii pe baza căror se evaluează; În evoluția teoriei și practicii evaluării in procesul didactic, pe fondul a numeroase schimbări, doua achiziții importante pot fi consumate, cu incidență puternică asupra perfecționării activității didactice, în
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
dânsa... iar cu ochii mei n-am văzut“, povestește Grigore căpitan la 22 septembrie <1786> în cadrul aceluiași proces. Societatea românească a secolului al XVIII-lea este încă o societate a oralității care își potolește nevoia de informație culegând-o și prelucrând-o cu intensitate. Trasul cu urechea la discuțiile altora reprezintă un bun prilej de a mai afla câte ceva. „Am auzit gâlceavă și mergând eu aproape de casă am auzit cu urechile zi când popa Neculae cumnată-său că nu-i aduce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o are cu acuzatul/a; când una din părți nu vrea să accepte compromisul și, în acest caz, apare ca un mijloc de convingere; la sfârșit, și face parte integrantă din sentința pronunțată. Primele două au drept scop să-l „prelucreze“ pe individ, mănăstirea contribuind la „reeducarea“ lui, astfel încât să se poată reintegra în familie complet schimbat. Femeile limbute și cele curve ajung la mănăstire imediat după începerea procedurii, intenția având drept obiectiv acordarea unui răgaz necesar pentru a reflecta asupra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
constituie doar manifestarea locală cea mai spectaculoasă a unui fenomen de anvergură mondială, ale cărui reverberații, active și fecunde, le resimțim încă. Inventarul preocupărilor din ultimii ani în legătură cu aceasta (cărți, studii, congrese, colocvii, "mese rotunde", expoziții, filme etc.) abia se prelucrează acum cu ordinatorul. Unele privesc direct istoria noastră și contextul ei geopolitic. Cu puțin timp în urmă apărea la Paris culegerea de studii privind imaginea Franței revoluționare în Europa centrală și de sud-est, publicată de istoricul Georges Castellan, volum ce
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]