7,433 matches
-
definit prin contrast cu Partidul democrat, sistemul american fiind bipartit. Republicanii sunt văzuți la dreapta eșichierului politic, fiind mai conservatori, democrații, mai liberali (vezi TWO-PARTY SYSTEM, CONSERVATISM, LIBERALISM). Inițial, baza electorală a partidului se afla în nord-estul SUA (astăzi, zonă preponderent democrată), reprezentând interesele industriei și ale comerțului, un bazin electoral asociat cu marile centre urbane. Această politică a fost forța motrice a nordului industrial în confruntarea cu sudul agrar în timpul Războiului de secesiune. Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
demografică; − stabilirea legităților care guvernează fenomenele demografice; − elaborarea unor modele de bază în științele sociale. Pentru realizarea obiectivelor precizate anterior, demografia folosește un ansamblu de metode de observare, prelucrare și analiză a fenomenelor și proceselor demografice, în rândul cărora rolul preponderent îl au metodele statistice. Astfel, în domeniul metodelor de observare, o largă aplicabilitate au: recensământul populației, înregistrarea curentă a evenimentelor mișcării naturale și migratorii, anchetele demografice etc. Pentru prelucrarea informațiilor demografice culese, se utilizează cu succes metoda grupărilor statistice, calculul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
urban (municipii și orașe) este mediul social definit de următoarele trăsături: − densitate mare a populației; − concentrare mare a fondului construit; − existența unei echipări complexe și diferențiate a teritoriului; − o anumită structură și zonificare funcțională a localității; − angajarea populației în activități preponderent neagricole; − existența unei rețele de deservire a populației cu anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
complexe și diferențiate a teritoriului; − o anumită structură și zonificare funcțională a localității; − angajarea populației în activități preponderent neagricole; − existența unei rețele de deservire a populației cu anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
care include operele artistice și resursele naturale atrase în circuitul economic (resursele minerale, pământul, pădurile etc.); • avuția materială reproductibilă, care cuprinde avuția de consum (bunurile de consum durabile ce aparțin menajelor private și statului) și avuția productivă (bunurile ce servesc preponderent scopurilor productive); − Poziția netă în raport cu străinătatea, care exprimă diferența dintre creanțele asupra altor țări și angajamentele țării față de străinătate. Fundamentarea deciziilor de politică macroeconomică, dar și informarea opiniei publice cu privire la dinamica și starea avuției naționale presupun cuantificarea statistică a acesteia
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
fie să închidă o filială, fie să o vândă unei alte companii interesate. Ambele cazuri le vom desemna cu denumirea de dezinvestire. Dacă nu există mențiuni în text, prin dezinvestire vom înțelege cu precădere dezinvestirea voluntară, întrucât aceasta este rezultatul preponderent al unui proces de evoluție și decizional intern, iar nu al intervenției brutale din exteriorul corporației. Există două prejudecăți larg răspândite cu privire la procesul de dezinvestire, prejudecăți pe care trebuie să le demontăm de la bun început: - Dezinvestirea este un eveniment foarte
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
a pieței de către oricare dintre participanții de pe piață. După cum impactul acțiunilor statului-gazdă este o funcție a celor trei avantaje O, L și I, și performanța corporației este tot o funcție de O, L și I, unde O și L sunt factori preponderent endogeni firmei, iar L este preponderent exogen. Dar a avea un anume avantaj de proprietate nu înseamnă neapărat și a-l utiliza eficient. De aceea Benito și Tomassen (2003) susțin că performanța corporației depinde nu doar de avantajele de proprietate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de pe piață. După cum impactul acțiunilor statului-gazdă este o funcție a celor trei avantaje O, L și I, și performanța corporației este tot o funcție de O, L și I, unde O și L sunt factori preponderent endogeni firmei, iar L este preponderent exogen. Dar a avea un anume avantaj de proprietate nu înseamnă neapărat și a-l utiliza eficient. De aceea Benito și Tomassen (2003) susțin că performanța corporației depinde nu doar de avantajele de proprietate, locație și internalizare, ci și de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
transfer, evidențiată în nivelul mediu al profitabilității 6 pe ramură, în funcție de tipul de proprietate: -17,8% pentru firmele străine din industria metalurgică și -8,9% pentru firmele străine din sectorul mijloacelor de transport. Mai mult, dintre firmele străine care au preponderent activitate de export, 25% exportă în pierdere. Ponderea materialelor importate este mai mare pentru firmele străine decât pentru firmele locale, iar în industria textilă și de încălțăminte, mai mult de jumătate dintre firmele străine importă materiile prime și materialele în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
postmodernistă. America a rămas, în esența ei, pragmatistă, pe când postmodernismul n-a fost decât un vânt al modei. Cât privește România, o impresie pe care vor s-o lase optzeciștii e că s-au sincronizat cu postmodernismul de factură anglo-saxonă, preponderent cu cel american. Ceva adevăr este aici, dacă ne referim, mai cu seamă, la politica corecturilor, care, totuși, nu atinge America profundă, în caz că admitem că există și o asemenea Americă, aceea a lui Edgar Poe, a lui Mark Twain, a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
favoriza atingerea acestui scop. La fel ca si oponenții lor, gânditorii indieni nu au ezitat s] cerceteze natură moralit]ții, a „ceea ce este drept” și „ceea ce este nedrept”, „binele” și „r]ul”, desi s-au oprit la descrierea sau codificarea preponderentului ethos, a moravurilor, obiceiurilor și tradițiilor - adic] s-au mulțumit s] exprime ceea ce înseamn] dharma în sanscrit], si anume ordinea moral] și social]. Întreb]rile cu care am inceput se confrunt], totuși, cu o dificultate: localizarea în tradiția indian] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este cunoscută Etică nasirian], scris] de Nasir al-din Tuși (m. 1275). Dezvoltând abord]rile filosofice deja existente printre musulmani și asociindu-le cu concepțiile de conducere șiit], Tuși atrage atenția asupra necesit]ții acțiunilor etice bazate pe superioritatea cunoașterii și preponderenta discrimin]rii, adic] de o persoan] care se deosebește de ceilalți prin faptul c] deține sprijinul divin pentru a putea s] le înf]ptuiasc] perfecțiunea (Tuși, 1964, pp. 191-192). Wilfred Madelung a încercat s] arate c] Tuși a îmbinat în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspecte ale acesteia care reclam] problemă mai acut sau mai dramatic. îi. Provocarea machiavellian] Nu este clar dac] Machiavelli nu ar fi fost de acord. El scrie pentru și despre conduc]tori și consilierii lor, așa c] abordarea să este preponderent politic]; dar, cel putin câteodat], el scrie ca si cum nevoia pentru „mâini murdare” este mai degrab] o parte omeneasc] decât o condiție politic]. Scrierile filosofice recente, desi având uneori aceast] suspiciune, au f]cut de obicei o delimitare clar] între politic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evoluționist centrat pe lupta pentru existent], organismele nu se g]sesc într-o stare conținu] de conflict, pe poziție de atac sau de ap]rare. Cooperarea poate constitui o bun] strategie biologic]. Știm, de asemenea, c] organismul uman urmeaz] cu preponderent] calea cooper]rii. Mai mult, exist] motive întemeiate pentru a considera c] la baza acestei cooper]ri umane stau jusific]ri de ordin etic. Oamenii consider] c] ar fi bine s] lucreze împreun], lucru pe care il și fac. Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
VESTEA, gazetă apărută la Alba Iulia bisăptămânal de la 23 septembrie 1922 și săptămânal de la 21 octombrie 1922 până în 1926. Redactor responsabil: Cornel T. Russu. Publicație cu caracter preponderent informativ, V. conține îndeosebi știri de interes local, dar abordează și probleme de politică internă și internațională, de economie, cultură ș.a. Partea literară, cuprinsă în cea mai mare parte în foileton, este ilustrată de scrieri în proză și poezii. Astfel
VESTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290507_a_291836]
-
finețe sociologică și psihologică, a cărei descifrare de către cititor (pentru că autorul nu o expune niciodată discursiv) face deliciul lecturii. „Bizarii” și „suciții” lui V. au făcut vâlvă la începutul anilor ’60, fiind entități literare insolite în contextul constituit de proza preponderent schematică publicată atunci; reconsiderate fără prejudecăți la câteva decenii de la ivirea lor, aceste personaje nici nu par atât de bizare. În fond, lumea ficțională e singularizată prin poziția autorului - un anumit neosentimentalism ne-duios și ne-dulceag, de grad secund
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
ale timpului. Din mai 1916 până la 24 martie 1917 este suspendată din cauza războiului, iar când se redeschide, materialele, veștile de pe front, ordinele de zi și informațiile cu caracter militar, comunicatele despre luptele armatei române - la „Cronica războiului” - se înmulțesc, devenind preponderente. Fiind o revistă „autorizată și studiată de Marele Stat Major”, V.ț. invită să colaboreze toți „domnii ofițeri care în orele libere se ocupă cu scrieri literare, patriotice sau orice fel de studii cu caracter militar”, iar numărul acestora este
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
aspect important: cele două județe din partea sud-estică a țării au o evoluție electorală inconstantă de-a lungul ciclurilor electorale succedate. Județele Tulcea și Constanța au comportamente electorale total diferite. Pe de o parte, județul Tulcea, care evoluează dinspre un vot preponderent pentru FSN și succesoarele acestuia, PDSR și PSD (în primul deceniu postcomunist), către unul opus social-democraților (perioada de după alegerile locale și generale din 2000), pe de altă parte, județul Constanța, cu un comportament electoral perfect invers. De exemplu, la alegerile
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
electorale, efectul vecinătății implică un proces de conversie prin conversație sau aceia care discută împreună votează împreună, ori conversez cu ei, votez ca ei. Tingsten (1937) arătase deja că unele caracteristici (inclusiv electorale) ale muncitorilor care locuiau în teritorii populate preponderent de clasa de mijloc ar putea fi diferite de cele ale muncitorilor care locuiesc în zone populate de clasa socială din care fac parte (David și Van Hamme, 2011). În anii ’60 ai secolului trecut, Kevin Cox a remarcat și
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
și a competențelor acestora, și mai puțin pe cunoștințe (care, evident, le fac posibile pe primele). Comparativ cu copiii și cu adolescenții, care-și concentrează atenția și efortul pe conținuturile învățării (un anumit subiect, o anumită temă), adulții sunt focalizați preponderent pe învățarea ca rezolvare de probleme, dovedindu-se, astfel, mult mai realiști și mai orientați spre realizarea unor obiective practice. 3. În orice situație de învățare s-ar afla, adulții își valorifică propriile cunoștințe și propria experiență de viață Orice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanților adulți, resursele materiale disponibile. Cu toate aceste constrângeri, unitățile de conținut selectate și prelucrate de formator trebuie să aibă legătură cu informațiile anterioare ale cursantului, să fie relevante pentru obiectivele pe care le avem în vedere și să fie preponderent practic-aplicative, iar cursantul să poată conștientiza importanța și utilitatea lor în cadrul propriului proces de formare. Conținuturile vor fi selectate în funcție de obiectivele stabilite. La rândul său, conținutul va determina, în mare parte, alegerea strategiilor didactice, tipurile de strategii ce urmează a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și a competențelor acestora, și mai puțin pe cunoștințe (care, evident, le fac posibile pe primele). Comparativ cu copiii și cu adolescenții, care-și concentrează atenția și efortul pe conținuturile învățării (un anumit subiect, o anumită temă), adulții sunt focalizați preponderent pe învățarea ca rezolvare de probleme, dovedindu-se, astfel, mult mai realiști și mai orientați spre realizarea unor obiective practice. 3. În orice situație de învățare s-ar afla, adulții își valorifică propriile cunoștințe și propria experiență de viață Orice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanților adulți, resursele materiale disponibile. Cu toate aceste constrângeri, unitățile de conținut selectate și prelucrate de formator trebuie să aibă legătură cu informațiile anterioare ale cursantului, să fie relevante pentru obiectivele pe care le avem în vedere și să fie preponderent practic-aplicative, iar cursantul să poată conștientiza importanța și utilitatea lor în cadrul propriului proces de formare. Conținuturile vor fi selectate în funcție de obiectivele stabilite. La rândul său, conținutul va determina, în mare parte, alegerea strategiilor didactice, tipurile de strategii ce urmează a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ajutându-l să conștientizeze progresele și achizițiile făcute, să-și elaboreze stilul propriu de lucru, să se poată situa personal în raport cu exigențele de învățare. Toate aceste metode complementare de evaluare asigură o alternativă la formulele tradiționale a căror prezență este preponderentă, oferind alte opțiunii metodologice și instrumentale care îmbogățesc practica evaluativă. Valențele lor formative le recomandă susținut în acest sens. Este cazul, în special, al investigației, proiectului și portofoliului, care în afara faptului că reprezintă importante instrumente de evaluare, constituie în primul
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
de la cele cu caracter pur literar, stilistic, structural sau tematic (stabilirea influențelor și izvoarelor, circulația temelor și motivelor, a tropilor, a elementelor formale, a structurilor narative sau retorico-stilistice), până la cele care constituie suportul material, exterior, al realității literare, de interes preponderent sociologic (studierea cunoașterii limbilor străine, a circulației cărților și revistelor, a traducerilor, adaptărilor și prelucrărilor, a lecturii, bibliotecilor, librăriilor și saloanelor literare etc.). Ca și În cazul altor discipline care studiază alteritatea, imagologia literară nu abordează problema relațiilor În sine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]