6,389 matches
-
Balada pământului pe care o semnează Suzana Delciu În nr. 158 al Contemporanului. În cele vreo câteva sute de versuri pe care le numără poezia, poeta Își propune să cânte Reșița. (Ă). Oamenii noi sunt pentru Suzana Delciu un simplu pretext pentru ancorarea În generalități. Utilizând clasicul procedeu popular de a trimite, prin vânt, scrisoarea celui iubit, poeta anunță pe muncitorii din alte uzine, partidul, Uniunea Sovietică, de realizările minunate ale muncitorilor reșițeni. (Ă). Singurele versuri care surprind ceva din caracteristicul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
element cu totul secundar, deschid o largă discuție În jurul său și abat În modul acesta atenția creatorului și publicului de la ceea ce este esențial. (Ă). De multe ori, apoi, există În cenaclu o tendință foarte periculoasă de a cocoloși critica sub pretextul că autorii sunt tineri și deci exigențele nu-și au rostul. Dar s-a putut constata că tocmai acești critici «generoși», tocmai acești domni gata să absolve toate lipsurile unei poezii al cărei ascuțiș era tocit, sunt cei care În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
era felul și asta îl făcea periculos. Nu tot atât de periculos ca un tip sclipitor, dar mult mai periculos decât un coleric precum Spangler. Astfel de secvențe dau sarea și piperul unei scrieri în care spectacolul enigmistic pare a fi doar pretextul adăugării unor noi tușe la biografia metamorfică a marelui său erou. Hipertrofierea realului, atenția maniacală la înregistrarea detaliilor, pedanteria dusă până la viciu în căutarea legăturilor între planuri provin din conștientizarea precarității stratului ficțional. Relațiile dintre personaje, atenția acordată detaliilor comportamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mâncau, întrucât în celulă era doar o tinetă de 20 de litri pentru urină 3. Pe 22 iunie, Dumitrescu, ajutat de câțiva gardieni, a efectuat o percheziție la camera 1-corecție, găsind niște mărțișoare făcute de Onișor, fapt care a constituit pretextul pentru anchetarea în ziua următoare a lui Aristotel Popescu, Gheorghe Soroiu, Traian Blaga, Pafnutie Pătrășcanu și Aurel Tacu. Pătrășcanu, de exemplu, a fost întrebat cum s-au discutat în cameră cărțile marxiste și care este „organizarea legionară” din jurul lui Popescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din cameră, de cantitatea informațiilor obținute, de atitudinea victimelor, dar și de contextul general al acțiunii (existând perioade în care lucrurile erau accelerate ori frânate de evenimente paralele cu voința agresorilor), șeful camerei ori altcineva din conducerea ei găsea un pretext pentru începerea unui conflict, la început verbal, dar care degenera instantaneu într-unul de o violență extremă. Exista și un scurt discurs ținut înainte de începerea bătăilor, în care victimele erau anunțate că ceilalți deținuți din cameră s-au dezis de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Nicolae Eșianu, Petru Cojocaru, Cornel Pop, Ion Angelescu, Ion Soare, Emil Sebeșan, Iosif V. Iosif, Constantin Barbă, Radu Ciuceanu, Lucian Plapșa, aceștia (dar și alții) constituind primul lot masiv de torturați în cadrul acțiunii violente de la Pitești. Emil Sebeșan relatează că pretextul pentru începerea bătăii a fost înfruntarea dintre Țurcanu și Angelescu, ultimul fiind revoltat de faptul că un coleg deținut își permite să dea ordine în cameră. Deși Sebeșan, Ciuceanu și Ion Soare au încercat să îi sară în ajutor, au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
corvezile brigăzii; dacă nu faceți norma, veți primi rația de mâncare redusă etc3. Sunt menționate bătăi cumplite în jurul lui 15 iulie 1951, la care au participat toți brigadierii și pontatorii. După modelul preluat din Pitești, s-a găsit și un pretext pentru începerea bătăii: Pompiliu Lie, care era pontator, ar fi fost lovit de un deținut de la brigada 18; Lie și Bogdănescu au reclamat comandantului lovitura, dar și faptul că deținuții sunt recalcitranți și nu muncesc, indicând câteva nume și obținând
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a avertizat că declarația îi era incompletă, l-a bătut și l-a izolat. A doua sa trecere prin etapele sistemului violent a durat de pe 9 până pe 16 februarie 1950, iar Pătrășcanu spune că aceasta i-a dat lui Țurcanu pretextul de a continua și mai dur acțiunea. La sfârșitul lui februarie sau începutul lui martie 1950, Pătrășcanu a fost transferat la camera 3-corecție, unde, sub conducerea lui Livinschi, se prezentau autodenunțuri. Tot în luna martie, Pătrășcanu i-a dat ultimele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Juberian, dar și Păvăloaie ori Măgirescu, foști colaboratori direcți de-ai săi. Enumeră câteva dintre torturile la care au fost supuși: obligați să soarbă mâncarea fierbinte, bătuți individual, într-un crescendo continuu, întrucât echipele de agresori erau mereu schimbate sub pretextul că nu știau să bată, puși să frece podeaua sub greutatea unui bătăuș în cârcă. Popa l-a avut în fața sa la acest supliciu pe Romeo Proistosescu, căruia îi curgea sânge din cap, astfel că Popa ștergea încontinuu dâra lăsată
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
împrejurări. Considerăm însă că acestea sunt simple detalii, prea puțin importante față de calitatea de victimă a tuturor celor care au fost maltratați în închisori. Multe dintre bătăi depășeau capacitatea de suportabilitate a celor care asistau la ele, deseori pornind de la pretexte puerile. Lui Mihai Buracu metoda cea mai crudă i se pare lovirea cu fundul de pământ: deținuții erau puși să stea întinși pe spate, cu corpul drept și mâinile pe lângă corp, fără a avea voie să atingă dușumeaua cu partea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Funcția epică a citatului”, În Petrescu, 1981, pp. 242-246. Vulpe, Magdalena, „Trimiterile bibliografice”, În Vulpe, 2002, pp. 144-157. VI. Exigențele punctuației „Punctuația, fraților, e gesticulația gândirii.” (I.L. Caragiale) 1. Preliminarii Ortografia și punctuația unei limbi au constituit de multe ori pretexte de dispută Între lingviști și filologi, mai ales atunci când a intervenit În discuție și factorul politic. În lucrarea sa cu caracter memorialistic, Călare pe două veacuri, Sextil Pușcariu spune că savanții bizantini „erau atât de preocupați de chestii de ortografie
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fețe, mai ales din cauza diacriticelor, care perforau pagina. Unele facultăți au impus și numărul maxim de pagini (100). Consider că numărul de pagini nu trebuie limitat, fiindcă acest lucru ne-ar aminti de perioada regimului comunist, când, de exemplu, sub pretextul crizei de hârtie, o teză de doctorat nu putea depăși 200 de pagini pe ambele fețe. (În Republica Moldova există și acum o dispoziție conform căreia o teză de doctorat nu poate depăși 120 de pagini!). Numărul de pagini al unei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
un fel de „libertate emoțională” (Mathieu et al., 1977), care ar putea fi ilustrată printr-o replică amuzantă a lui Jules Renard: „Cu adevărat liber este acela care știe să refuze o invitație la cină fără a recurge la vreun pretext” (în André și Légeron, 1995). Firește că, pentru analiza acestui tip de comportament, trebuie să ținem seama și de gradul de familiaritate cu interlocutorul: într-un fel ne exteriorizăm sentimentele în prezența unui necunoscut și în alt fel când ne
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
logică acestei acțiuni. Alte două exemple arată că raționalizarea își găsește terenul predilect într-un test proiectiv, cel numit „Satul”. Inițiatorul testului în Franța, Mabille (1950), pusese în evidență tendința subiectului constructor de a „legitima așezarea unei piese printr-un pretext ingenios și logic”. Testul „Satul” este într-adevăr un excelent revelator de afecte, care se exprimă simbolic prin prezența cutărui sau cutărui asambalaj. Subiectul nu-și cunoaște însă în mod conștient aceste afecte, justificând astfel construcția pe care a realizat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sale de la Cluj, Roman, Galați, Timișoara, Iași, Brașov, Chișinău ș.a., va antrena femeile în acțiuni de asistență socială - distribuirea de alimente și medicamente familiilor nevoiașe etc. Lozinci și atitudini stângiste, care s-au manifestat în activitățile Asociației, au servit drept pretext autorităților pentru dizolvarea ei și pentru interzicerea publicației sale, în octombrie 1935. Eșuarea sancțiunilor impuse Italiei de Societatea Națiunilor, ocuparea zonei renane de către trupele germane (7 martie 1936) și realizarea unei colaborări politice între Berlin și Roma au încurajat acțiunile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dreptul la muncă! Lozinca reacționară: femeia la bucătărie, la copii, la biserică (Kuche, Kinder, Kirche) adâncește distanța existentă în raporturile economice și morale între femei și bărbați, readucând femeia la regimul de servaj al Evului Mediu. Lozinca aceasta care, sub pretext de ordin moral, urmărește de fapt înlăturarea concurenței muncii feminine, izgonește femeile din orice ramură de activitate productivă și îngreuiază astfel întreținerea familiei. Căci nu trebuie uitat că prezența femeilor în uzine, în birouri și în toate profesiunile intelectuale și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
acestei grupări, campanie care să ducă În timpul cel mai scurt la eliminarea ei din guvern”. Respectându-se indicațiile, „demascarea” nu a durat mai mult de o lună. Cât privește epurarea personalului de nivel mai mic din minister, aceasta debutează sub pretextul unor restructurări dictate de austeritatea bugetară. Epurările sunt justificate prin nevoia de reducere a cheltuielilor; În fapt Însă, anii care au urmat au demonstrat că Partidul a procedat la această reducere de personal pentru a-și putea trimite propriii oameni
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
prezentă decât prin scurte notații pe colțul documentelor, prin care dispune clasarea sau rezolvarea cererilor În chestiune. Din acest punct de vedere, cartea lui Calafeteanu seamănă cu un roman din care personajul central este absent, deoarece autorul se folosește de pretextul scrisorilor către Ana Pauker pentru a aduce sub lupă anumite aspecte ale societății românești de la Începutul anilor ’50 - arestările arbitrare, condamnările În lipsă de probe, munca la Canal, prizonierii de război din lagărele sovietice. De asemenea, el profită de temele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
imprimă suflu epic, în ultima, și cea mai izbutită poate, dintre cărțile antume ce poartă semnătura scriitorului: Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet (1821). Stilul e mai evoluat acum, versul fluent, pretextul povestirii rămânând de căutat într-o nuvelă, Sophronyme de Florian, vehiculată și la noi către sfârșitul veacului al XVIII-lea, în variantă neogreacă. Împrumutând din aerul „exotic” al cărților așa-numite populare, Istoria... consacră aventura, lăsând, apoi, să treacă lumina
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
literar și artistic”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Rampa”, „Scânteia”, „România liberă”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Steaua” ș.a.). Volumul Cântarea cântărilor (titlul e însoțit de precizarea: „Oratoriu profan pentru soliști, coruri și orchestră. I. Texte după pretextul Bibliei”), semnat Marcel Bresliska și tipărit în 1938, în regia autorului, sub o înfățișare de rafinament cert (foiță aurie pe copertă, hârtie excelentă, caractere tipografice elegante, tipar deosebit de îngrijit), conținând poemele care suscitaseră exclamația argheziană din 1934 („un mare poet
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
aducă elogii peremptorii din partea criticii. Conform adecvatei caracterizări formulate de poetul însuși în niște însemnări liminare, oarecum pretențioase și calofile, totuși impunătoare prin seriozitate, poemele din Cântarea cântărilor „nu sunt nici o traducere, nici o adaptare, nici o versiune, ci texte pe un pretext biblic”, pretext de la care s-a străduit să preia „îmbinarea de eglogă și de psalm, de incantație și melopee, o ambianță, o lungime de undă!” Prin producția poetică publicată după război, B. a oferit un edificator exemplu de autocenzură estetică
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
peremptorii din partea criticii. Conform adecvatei caracterizări formulate de poetul însuși în niște însemnări liminare, oarecum pretențioase și calofile, totuși impunătoare prin seriozitate, poemele din Cântarea cântărilor „nu sunt nici o traducere, nici o adaptare, nici o versiune, ci texte pe un pretext biblic”, pretext de la care s-a străduit să preia „îmbinarea de eglogă și de psalm, de incantație și melopee, o ambianță, o lungime de undă!” Prin producția poetică publicată după război, B. a oferit un edificator exemplu de autocenzură estetică benevolă, de
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
Botez în fața timpului, GL, 1967, 23; Nicolae Manolescu, „În fața timpului”, CNT, 1967, 27; Ion Biberi, Poezia lui Demostene Botez, VR, 1967, 7; Philippide, Considerații, I, 284-291; Manolescu, Metamorfozele, 44-46; Piru, Panorama, 48-53; Valeriu Cristea, „Fapte diverse”, FLC, 1969, 42; Tudor, Pretexte, 148-154; Valeriu Cristea, „Na greu’ pământului”, FLC, 1970, 811; Șerban Cioculescu, Demostene Botez memorialist, RL, 1971, 4; Edgar, Papu, „Na greu’ pământului”, VR, 1971, 3; Petroveanu, Traiectorii, 16-22; Indrieș, Polifonia, 173-185; Tudor-Anton, Ipostaze, 152-157; Săndulescu, Citind, 210-217; Crohmălniceanu, Literatura, II
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
memoria, București, 1985; Cheia închisă, București, 1987; Pietre sălbatice, București, 1988; Cărticică de șase ani, București, 1988; Ultima Thule, București, 1990; Zgomotocicleta, București, 1996; Foșnet fabulos, Timișoara, 1997; Pelerinaj, București, 1997; Pastelul amoros, Timișoara, 1998; Start la șevalet, București, 1998; Pretext de conversație, Timișoara, 1999; Roua plural, pref. Nicolae Manolescu, București, 1999. Traduceri: Dimcio Dehelianov, Poezii, București, 1987. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 169-178; Constantin, A doua carte, 141-149; Pop, Poezia, 263-280; Poantă, Modalități, 197-200; Tudor, Pretexte, 248-252; Raicu, Structuri, 333-338
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
la șevalet, București, 1998; Pretext de conversație, Timișoara, 1999; Roua plural, pref. Nicolae Manolescu, București, 1999. Traduceri: Dimcio Dehelianov, Poezii, București, 1987. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 169-178; Constantin, A doua carte, 141-149; Pop, Poezia, 263-280; Poantă, Modalități, 197-200; Tudor, Pretexte, 248-252; Raicu, Structuri, 333-338; Felea, Secțiuni, 68-72, 235-239; Cândroveanu, Alfabet, 53-59; Petroveanu, Traiectorii, 319-324; Cristea, Un an, 166-174; Piru, Poezia, II, 353-358; Barbu, O ist., 181-186; Cristea, Domeniul, 121-126; Iorgulescu, Al doilea rond, 264-268; Regman, Colocvial, 192-195; Felea, Aspecte, I
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]