3,419 matches
-
prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție invocată de instanța de judecată, din oficiu. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece nu îndeplinește cerințele de claritate și previzibilitate prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, legea nu cuprinde o definiție a noțiunii de consum de droguri, astfel încât, pe de o parte, fiecare persoană să poată fi informată cu privire la comportamentul care i se solicită
DECIZIE nr. 292 din 3 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209138_a_210467]
-
în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Arată, în acest sens, că textul de lege criticat conține suficiente elemente pentru a îndeplini condițiile de claritate și previzibilitate instituite de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și nici nu are caracter retroactiv, acesta urmând a se aplică de la momentul intrării sale în vigoare. Mai susține că nu se poate reține critica referitoare la îngrădirea dreptului la muncă, iar
DECIZIE nr. 277 din 26 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209135_a_210464]
-
infracțiunea de furt calificat, nu consacră vreun caz de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, în sensul art. 53 din Constituție. De asemenea, termenii utilizați de legiuitor pentru redactarea acestor norme satisfac cerințele de accesibilitate și previzibilitate a legii, fiind suficient de clari pentru a permite oricărui individ să își regleze conduita". Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în
DECIZIE nr. 169 din 10 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 şi art. 209 alin. 1 lit. g) şi i) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208817_a_210146]
-
aceste condiții ar reprezenta "noțiuni relativ largi", care ar conduce la arbitrar în actul de justiție, deci la absența unui proces echitabil, Curtea constată că acestea nu sunt întemeiate. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării (Cauza Rekvenyi contra Ungariei, 1999). Suspendarea unui act administrativ
DECIZIE nr. 259 din 24 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209272_a_210601]
-
ridicată de Gheorghe Preda. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii consideră că dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) și h) din Legea nr. 10/2001 încalcă dreptul persoanei la un proces echitabil, deoarece nu îndeplinesc criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat să își poată conforma conduita, astfel înc��t să evite consecințele nerespectării lor. Or, în condițiile în care conduita unei persoane care a cumpărat un imobil în baza dispozițiilor art. 9 din Legea
DECIZIE nr. 795 din 19 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) şi art. 12 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi a dispoziţiilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213921_a_215250]
-
expresie a obligației statului, prevăzută la art. 135 din Constituție, de a elimina din viața economică societățile comerciale neviabile, pentru a conferi dinamismul necesar unei economii de piață." De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate corespund cerințelor de previzibilitate și accesibilitate, ele fiind suficient de clare și accesibile, însă punerea lor în aplicare depinde de diligența societăților comerciale ce sunt vizate de aceste dispoziții. Potrivit art. 129 alin. (2) din Constituție, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a
DECIZIE nr. 1.200 din 11 noiembrie 2008 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 237 alin. (3), (4) şi (7) din Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205631_a_206960]
-
cetățeanului să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă într-o măsură rezonabilă consecințele care pot apărea. Astfel, în Cauza Hertel contra Elveției - 1998, Curtea Europeană a reținut că previzibilitatea legii nu trebuie neapărat să fie însoțită de certitudini absolute. Certitudinea, chiar dacă este de dorit, este dublată uneori de o rigiditate excesivă, or, dreptul trebuie să știe să se adapteze schimbărilor de situație. Există multe legi care se servesc, prin
DECIZIE nr. 780 din 1 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 237 alin. (3), (4) şi (7) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201837_a_203166]
-
de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea. Astfel, în Cauza "Hertel contra Elveției"- 1998, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că previzibilitatea legii nu trebuie neapărat să fie însoțită de certitudini absolute. Certitudinea, chiar dacă este de dorit, este dublată uneori de o rigiditate excesivă, or, dreptul trebuie să știe să se adapteze schimbărilor de situație. Există multe legi care se servesc, prin
DECIZIE nr. 890 din 10 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 237 alin. (3), (4) şi (7) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201959_a_203288]
-
primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele dă cuvântul apărătorului ales al autorului excepției Vasile Butnaru, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, deoarece prevederile art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 nu satisfac pe deplin cerințele de previzibilitate necesare oricărei norme juridice. Apărătorul ales al autorului excepției Claudiu Oteleanu solicită admiterea excepției de neconstituționalitate așa cum a fost formulată și depune la dosar concluzii scrise. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA
DECIZIE nr. 552 din 15 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 şi art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199415_a_200744]
-
și Neculai Nica. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (1) , art. 21 alin. (3) , art. 24 alin. (1) , art. 53 alin. (2), deoarece nu răspund exigențelor de previzibilitate și precizie, putând da naștere la interpretări arbitrare sau chiar abuzive, încalcă principiul legalității incriminării, întrucât elementul material al infracțiunii, rezultatul faptei și subiectul pasiv sunt prevăzute ambiguu și neclar. Așa fiind, sunt afectate dreptul la apărare și prezumția de
DECIZIE nr. 552 din 15 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 şi art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199415_a_200744]
-
de asemenea, nu încalcă niciuna dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil ori dreptul la apărare, partea interesată având deplina libertate de a se prevala de toate acestea. Cât privește critica referitoare la absența din conținutul reglementării a exigențelor de previzibilitate și precizie, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece textul are o redactare univocă, nefiind susceptibil de o interpretare abuzivă sau arbitrară. De altfel, în cauza Wingrove contra Marii Britanii din 25 noiembrie 1996, Curtea de la Strasbourg a decis
DECIZIE nr. 552 din 15 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 şi art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199415_a_200744]
-
cetățeanului să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea. Astfel, în Cauza Hertel contra Elveției - 1998, Curtea Europeană a reținut că previzibilitatea legii nu trebuie neapărat să fie însoțită de certitudini absolute. Certitudinea, chiar dacă este de dorit, este dublată uneori de o rigiditate excesivă, or, dreptul trebuie să știe să se adapteze schimbărilor de situație. Există multe legi care se servesc, prin
DECIZIE nr. 685 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 237 alin. (3), (4) şi (7) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201488_a_202817]
-
interpretării și aplicării unitare a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale [art. 126 alin. (3)]. Soluția Curții în recursul în interesul legii are autoritate de lucru interpretat pentru judecători, scopul acestui recurs fiind acela de a se asigura previzibilitatea dreptului și uniformitate în aplicarea acestuia. În recursul în interesul legii nu se soluționează un litigiu inter partes, soluțiile pronunțate de instanțe nu sunt reformate, părțile nu se citează, deciziile au efect pentru viitor și se publică în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
nu este de natură a crea în mod automat un blocaj instituțional ori un conflict juridic de natură constituțională. Totodată, este nedemonstrată afirmația că prin hotărârile judecătorești invocate drept izvor al conflictului juridic de natură constituțională se aduce atingere principiului previzibilității bugetare, în condițiile în care cheltuielile de personal pentru întregul sistem al justiției reprezintă doar 1,05% din totalul cheltuielilor bugetare ale anului 2009, 5,25% din deficitul bugetar și 1,32% din totalul veniturilor bugetului de stat pe anul
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
temei pentru inițierea procedurii revizuirii hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile pronunțate anterior acestei decizii. Pe de altă parte, în vederea evitării pe viitor a unor asemenea conflicte, autoritatea legiuitoare trebuie să adopte acte normative care să respecte cerințele de acuratețe și previzibilitate specifice normelor de drept. Reprezentantul Guvernului solicită admiterea sesizării Președintelui României. În motivare se arată că, la nivelul Guvernului, s-au desfășurat o serie de întâlniri între reprezentanții autorităților aflate în conflict, astfel că nu se poate susține că medierea
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
a acestora. Referitor la autoritatea legiuitoare, Parlament sau Guvern, după caz, în acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, aceasta are obligația de a edicta norme care să respecte anumite trăsături: claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Curtea observă că atât dispozițiile legale care au constituit temeiul pronunțării deciziilor de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și întreg cadrul legislativ referitor la drepturile salariale ale judecătorilor, procurorilor, celorlalți magistrați, personalului auxiliar de specialitate, precum și
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
Teodor și Miron Teodor. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) și h) din Legea nr. 10/2001 încalcă dreptul persoanei la un proces echitabil, deoarece nu îndeplinesc criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat să își poată conforma conduita, astfel încât să evite consecințele nerespectării lor. Or, în condițiile în care conduita unei persoane care a cumpărat un imobil în baza dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 112
DECIZIE nr. 447 din 31 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211188_a_212517]
-
266 alin. (6)] etc. În plus, numeroase alte prevederi pun probleme serioase de constituționalitate (de pildă, imunitatea penală a tuturor instituțiilor publice); - numeroase instituții au fost reglementate într-o manieră puțin compatibilă cu exigențele principiului legalității și, în principal, a previzibilității legii penale: reglementarea unor sisteme alternative de sancționare a concursului de infracțiuni în absența oricăror criterii pe baza cărora instanța ar urma să opteze pentru unul sau altul (art. 48), prevederea în mod alternativ a sistemului parificării, respectiv a sistemului
HOTĂRÂRE nr. 1.183 din 24 septembrie 2008 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203331_a_204660]
-
pe baza cărora instanța ar urma să opteze pentru unul sau altul (art. 48), prevederea în mod alternativ a sistemului parificării, respectiv a sistemului diversificării pedepsei în cazul tentativei la anumite infracțiuni (art. 183) etc.; - în alte cazuri, lipsa de previzibilitate provine din ambiguitatea reglementării. De exemplu, în cazul concursului ideal nu se poate ști dacă instanța va stabili câte o pedeapsă pentru fiecare infracțiune și apoi se va aplica cea mai gravă sau va fi judecată numai infracțiunea susceptibilă să
HOTĂRÂRE nr. 1.183 din 24 septembrie 2008 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203331_a_204660]
-
se va realiza racordarea legislației penale naționale la exigențele contemporane ale principiilor fundamentale ale dreptului penal. În plan social, simplificarea reglementărilor de drept substanțial, coroborată cu modificările preconizate în proiectul Codului de procedură penală, ar trebui să conducă la asigurarea previzibilității legii penale, precum și la creșterea încrederii generale în actul de justiție penală. V. Conținutul proiectului Codului penal și principalele coordonate ale reglementării Proiectul Codului penal va cuprinde, urmându-se structura consacrată, două părți: partea generală și partea specială. Partea generală
HOTĂRÂRE nr. 1.183 din 24 septembrie 2008 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203331_a_204660]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încălcând justul echilibru ce trebuie să existe între interesul public și imperativele protejării dreptului de proprietate. Se afirmă că prevederile noii legi nu îndeplinesc cerințele impuse de Convenție în ceea ce privește accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că intervenția legiuitorului pe parcursul derulării unei proceduri administrative sau judiciare, prin măsuri care să avantajeze una din părți, influențând soluția pe fond a litigiului, incoerența pe plan legislativ
DECIZIE nr. 1.351 din 10 decembrie 2008 cu privire la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206268_a_207597]
-
judecătorul intern este mai avizat, că executarea sa era reglementată de Legea nr. 1/2000 . Cu toate acestea, această normă a suferit multe modificări, atât ca număr, cât și ca amploare (vezi paragrafele 34-44 de mai sus), încât claritatea și previzibilitatea impuse de noțiunea de "legalitate" au fost grav afectate. 65. Astfel, prevederile relevante ale Legii nr. 1/2000 nu definesc cu exactitate momentul în care ia naștere dreptul la despăgubire. Prin prisma procedurii stabilite de Legea nr. 1/2000 (paragraful
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind o reglementare excesivă, în contradicție cu art. 61 din cod. Astfel, prin conținutul textelor art. 61 și art. 268 alin. (2) din Codul muncii, legiuitorul a instituit reguli diferite, creând premisa încălcării principiului previzibilității normei de drept. Se mai arată că art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , în conformitate cu care lipsa mențiunilor din decizia de sancționare constituie motiv de nulitate absolută a deciziei, este neconstituțional, deoarece contractul de muncă fiind de natură
DECIZIE nr. 87 din 5 februarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195504_a_196833]
-
organizarea Serviciului Român de Informații. Guvernul susține că cele două legi în discuție sunt accesibile, deoarece au fost publicate în Monitorul Oficial al României la data de 7 august 1991 și, respectiv, la 3 martie 1992. Considerând că cerința de previzibilitate a legii era, de asemenea, îndeplinită și că mecanismul instituit la nivel național oferea suficiente garanții împotriva arbitrarului, Guvernul expune următoarele argumente: a) Legea nr. 51/1991 enunță în mod expres în art. 3 cazurile ce constituie amenințări la adresa siguranței
HOTĂRÂRE din 26 aprilie 2007 în Cauza Dumitru Popescu împotriva României (nr. 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193101_a_194430]
-
urmează a fi prestat, ci dobândește caracterul unei sancțiuni care nu are nicio legătură cu pretinsul serviciu prestat de către stat. În fine, Curtea a constatat că prevederile art. 8^1 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 sunt lipsite de previzibilitate, întrucât Hotărârea Guvernului nr. 1.514/2006 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale și alte taxe asimilate acestora, precum și amenzile aplicabile în anul fiscal 2007, care stabilea valoarea taxei judiciare de timbru la nivelul anului 2007, a
DECIZIE nr. 1.434 din 4 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228737_a_230066]