3,831 matches
-
ca primejdiose seu însemnatu prin porunca bisericesca, seu episcopesca seu șî politica; a nu se întovarășî cu omeni neodicniti, șî turburatori; prin urmare este datoriu a se feri de reu șî a face bine, a se cuprinde de cetirea Circulareloru privitore la treba scolara, șî cu cetirea cârtiloru bisericesci șî ale altoru sfinti Parînti, precum șî cu cetirea altoru cârti pedagogice, care i se recomenda dela Supremulu Inspectoratulu scolariu. Și pâna cându se (va) purta amesuratu poruncilor mai Mariloru sei bisericesci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-și vadă feciorul, domn universitar, la aceeași instituție academică de învățământ agricol pe care, nu cu mult timp în urmă, o absolvise. Atitudinea tânărului trăda satisfacția, mândria chiar, de a-și etala obârșia țărănească, alături de mama sa. În plus, admirația privitorilor față de originalul cuplu era vădită și cvasiunanimă... Traista rămâne un simbol al țăranului român din trecutul nu prea îndepărtat. Ea aduce în încețoșatul prezent imaginea aureolată a utilizatorului ei - iubitorul de pământ și făuritorul de veșnicie la sat. Din nefericire
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
îndreaptă grupuri, grupuri de copii cu ghiozdane multicolore și buchete de flori, însoțiți de adulți, toți îmbrăcați cu haine de sărbătoare și având chipurile îmbujorate de emoții. Cu sufletul răvășit de aduceri aminte și nemulțumit de actualul său statut de privitor, după ce o viață întreagă a fost actor în astfel de spectacole, Dumitru Dascălu privește înnegurat la ceea ce li se oferă privirilor sale obosite. Atenția îi este atrasă de un grup original, un adevărat alai. În fruntea grupului pășește țanțoș un
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și niciodată nu știi ce te poate aștepta la prima cotitură de drum. Icoanele fac parte dintr-o categorie aparte în care artistul, sau iconarul mai bine spus trebuie să redea acea stare de spirit ce poate acapara pe orice privitor și a-l determina să îngenuncheze, deschizându-și sufletul. E foarte greu să creezi o lucrare care să fie tratată de cei din jur ca un obiect sfânt, fiind pusă la loc de mare cinste în casa creștinului, sub ea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pentru păcatele făcute, hotărârea statornică de a nu le mai face nici pe acelea, nici altele. Cea exterioară, care este rodul celei dintâi, este pedeapsa pentru păcatele făcute și poate fi ispășită îndeosebi în trei feluri: 83. Primul este cel privitor la mâncare; și anume, dacă ne lipsim de ceea ce este de prisos, nu este pocăință, ci cumpătare; pocăința este însă atunci când ne lipsim de ceva din ceea ce este potrivit; și cu cât ne lipsim din ce în ce mai mult, cu atât e mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ceva din ceea ce este potrivit; și cu cât ne lipsim din ce în ce mai mult, cu atât e mai mare șpocăințaț și mai bine, numai să nu dăuneze persoanei sau să nu cadă într-o boală grea. 84. Al doilea fel. Este cel privitor la somn; și la fel, nu înseamnă pocăință a te lipsi de ce prisosește, de lucruri fine și moi; ci este pocăință atunci când ne lipsim de ceva ce este potrivit, și cu cât ne lipsim din ce în ce mai mult, e cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
1900-1918 (1971); Personalitatea Literaturii Române (ed. I - 1973, ed. a IIa-1996); Ulysse și Don Quijote (1978); Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare (1981); Propilee - Cărți și destine (1984); Poezia lui Mihai Eminescu - Arhetipuri și metafore fundamentale (1990); Amfiteatrul cu poeți (1995); Caietele privitorului tăcut. Memorii (2001); Perspective (2001); Pașcani - municipiul și zona (2001). Este și autorul volumului de poeme Ecran interior (1975) și al romanului Nisipul (1989), în care prezintă experiența dramatică din prizonierat. A îngrijit numeroase ediții: Calistrat Hogaș, Opere (1956); Mihai
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și nu le mai văzuse demult. Stătea la o masă cu ochii larg deschiși privind-o pe cuscra sa, Vasilica, iar la prima vedere bijuteriile exagerat de multe pe care le purta îi confereau o stare de snobism și orice privitor își putea da seama că bijuteriile mai mult o incomodau decât să o avantajeze. Vasilica avea o înfățișare agreabilă și o prezență plăcută. Era o femeie distinsă, și avea multe de oferit. Carlina își spuse, așa ca pentru sine: „Dumnezeu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mi-am schimbat reperele, doar am mai lărgit paleta. îmi plac în continuare filmele ”lente”, mă uit cu aceeași plăcere la, să zicem, Siberiada, nu înțeleg nimic din teoriile acestea (cred că și la Gorzo le-am citit) despre nerăbdarea privitorului de azi. Eu la videoclipuri nu pot să mă uit, tocmai pentru că mă obosește defilarea prea rapidă de cadre. Revenind la filmele românești, dacă aș fi participat la numărul Dilemei despre filmul „dinainte”, aș fi numit, printre vârfuri, Suta de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de foarte aproape, nu e filmată fără știrea lor, ci ei sunt puși să trăiască - pentru o vreme, intermitent (căci există aspecte ale acestei vieți care ne rămân necunoscute) - sub supravegherea camerei de filmat. O anumită tensiune aparte rezultă pentru privitor din această situație în înalt grad ambivalentă, în măsura în care el devine conștient de ea ; și cred că el e făcut, îndemnat să devină conștient de ea prin alternanța unor scene de o naturalețe calculată, aranjată și a unor scene sau episoade
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
zic, după ce întorc capul. E inginerul Marinescu, unul din adjuncții lui Ștefănescu. Evident, în ordine ierarhică, mi-e șef, dar nu m-a întrebat niciodată nimic și nici eu nu i-am dat socoteală. Tot ce-am avut de discutat privitor la instalație am discutat cu Don Șef. Dealtfel, sectorul lui Marinescu nici nu cuprinde instalația mea. Și dac-ar cuprinde-o, nu mi-ar părea deloc rău; relațiile dintre mine și Marinescu au fost întotdeauna frumoase, aproape colegiale. Ca om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
galbene și o pălărie de o formă curioasă, cu două coarne”. „Acest fapt poate dovedi - continuă Andrei Pippidi - că aceeași discriminare vestimentară exista Încă În Moldova secolului al XVI-lea ; altfel, acest indiciu n-ar fi putut fi Înțeles de către privitori” <endnote id="(507, p. 75)"/>. Atât premisa, cât și concluzia mi se par a fi eronate. Mai Întâi, În primele decenii ale secolului al XIV-lea, când a avut loc martiriul Sfântului Ioan cel Nou, Cetatea Albă nu era „colonie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a României, guvernul condus de Ion Gigurtu a lăsat Berlinul să înțeleagă faptul că intenționează să schimbe politica României față de evrei și să o aducă mai aproape de modelul german. În aceste condiții apare Decretul-lege nr.2650 din 8 august 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România 407. În referatul prezentat Consiliului de Miniștri, ministrul justiției ion V.Gruia, se preciza că „problema evreiască” constituia o problemă politică, juridică și economică și că, o rezolvare a acesteia „prin mijloacele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
între români de sânge și evrei, având la bază concepția după care sângele românesc devenea un element principal de așezare a Nației și prin urmare, măsurile pentru ocrotirea „purității sângelui românesc” trebuiau să fie severe. Decretului-lege din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România nu a avut consecințe imediate asupra evreilor. Principala problemă era legată de eforturile pe care evreii trebuiau să le facă pentru stabilirea categoriei prin introducerea unor acțiuni provocatorii în instanțele de judecată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și este otrăvită cu alcool prost, trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării, stabiliți o statistică a întregii situații. Ca urmare, la 10 noiembrie 1940, ministrul de justiție prezintă raportul privind completarea decretului din 5 octombrie 1940 privitor la trecerea proprietăților rurale evreiești în patrimoniul statului, prin care se precizează că dispozițiile se extind la alte bunuri rurale, principiile decretului din 5 octombrie 1940, concepția este întemeiată pe vechea credință românească potrivit căreia proprietatea rurală, principala bogăție națională
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pâine proastă și este otrăvită cu alcool prost... trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării, stabiliți o statistică a întregii situații. La 10 noiembrie 1940, în raportul ministrului de justiție pentru completarea decretului-lege din 5 octombrie 1940 privitor la trecerea proprietăților rurale evreiești în patrimoniul statului, se precizează că dispozițiile se extind și la alte bunuri rurale, concepția este întemeiată pe vechea credință românească potrivit căreia proprietatea rurală, principala bogăție națională, trebuie să aparțină românilor. Cum sub noul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
făcut. La 1 octombrie 1940, în Consiliul de Miniștri se dau dispoziții pentru eliminarea evreilor din domeniul profesiunilor libere, pentru ca „în locul lor să fie refugiați români din teritoriile ocupate. Măsurile afectează avocații evrei. Decretul-lege nr.3487 din 17 octombrie 1940 privitor la reglementarea drepturilor avocaților evrei a fost promulgat decretul-lege care a restrâns activitatea avocaților evrei acceptați și înscriși în barourile de avocați, numai evrei de categoria B, numai la probleme care-i privesc pe evrei. Autorul legii, Mihai Antonescu, a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
că ceva s-a întîmplat. Ori sînteți prea necăjiți, ori ceva din rîndurile mele te-a supărat. Drept să-ți spun: sînt derutat. Am fost la București și am multe impresii pe care am să ți le depăn altă dată. Privitor la articol, te rog să-l lași, deocamdată, total în suspensie. I-am făcut cîteva adăugiri, una de foarte mare importanță și nu-i exclus să apară mai repede în altă parte. Vreau ca articolul să rămînă strict confidențial. L-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de început. Ce părere ai? Ce crezi că ar mai trebui scos, însemnează la margine cu creionul. De asemenea, schimbări sau adăugiri. Propui un titlu? După aceea voi trimite (chiar acest exemplar) dlui Cîrneci, așa cum am vorbit. A doua polemică, privitor la polemică, n-o voi da, deocamdată, publicității. Nu i-ar tihni conului X plimbările cu „Volga.”) Dacă ai observații, te rog să le faci, tot în creion. Dar fără ezitare... Trimite-mi-le (ambele) cît poți de repede, eventual
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la Bacău. Și apoi, fiind redactor șef adjunct, altfel vor merge treburile cu revista și, bineînțeles, altfel vei fi privit. Îmi închipui că s-ar rezolva cît de repede și problema locuinței. Dea Domnul ca zeii să-ți fie favorabili! Privitor la doctorat, am impresia că lucrurile vor merge bine. Chiar aseară am fost la dl Lăudat și am vorbit cu el. O să mă țină la curent cu totul, mai ales că mi-a zis că anul trecut Ciop[raga] i-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
atragem atenția asupra lui Camilar (mai am un mic text inedit al său despre Al. I. Cuza! Cînd se comemorează 100 de ani de la moartea lui Cuza?). De la dl Calistrat Costin am primit o scrisoare, imediat ce am ajuns la Iași, privitor la susținerea Cronicii edițiilor și a alimentării Arhivei. îi răspund și lui tot acum, urmînd ca transportul viitor să i-l trimit direct lui. Sănătate și succese, Salutări amicilor, Mihai Drăgan P.S. Cred că ai citit articolul meu din Cronica
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”22 aprilie 1973”> 26 iulie 1973, Iași Dragă Costică, Îți răspund imediat la epistola ta scrisă într-un ton maiorescian... Scuzele mele nu-și mai au rostul de vreme ce scrisoarea precedentă era prea lămuritoare privitor la starea mea. Pe ziua de 14 iulie, abia spre amiază am ajuns la facultate, dat fiind o stare generală foarte proastă, complicată de caracterul apăsător al examenelor de admitere și al lucrului intens pentru examenul de licență (lectura a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
zi. Aș fi voit ca azi să fi ajuns la voi, să-l îmbrățișez pe bravul nostru fin care împlinește zece ani. Curînd voi trece, probabil, spre casă și atunci mă voi opri pe la voi. Nu știu ce răspuns să-ți dau privitor la colaborare. Mă presează Institutul „G. Călinescu” să dau de urgență și colaborarea la volumul III pentru Tratat, 30 pag[ini] dactilo[grafiate] . și aș vrea să scriu ceva despre Eminescu cu prilejul sărbătoririi din iunie... ...și trebuie să încep
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
noiembrie 1980”> Dragă Costică, Luni ți-am expediat ceea ce trebuia, împreună cu o scrisoare. Cred că ai primit. Acum îți trimit articolul magistrului. Cred că tableta ta trebuie să aibă ca subtitlu 75 de ani de la naștere (ca să atragem atenția cititorului). Privitor la ceea ce am discutat, o mică modificare: Pavel F[lorea] nu-ți mai trimite articolul despre Sadoveanu, ci unul, de vreo cinci pagini, despre o problemă de metodică (ceva despre predarea literaturii române în școală). Aștept vești. Multă sănătate și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și Iancu Gutman, semnatarii documentului, notaseră cu nedisimulată satisfacție prezența bună („...circa 500 de oameni”) fapt ce a determinat, În opinia lor vădit subiectivă, surparea terenului de sub fundurile sioniștilor, vechii lor dușmani de clasă. Noi credem că cei 500 de privitori (dacă vor fi fost atâția!) au venit să se amuze și la piesa „Digul” interpretată de tovarășele și tovărășelele din UFDR. b.i. „Ruginiții” de la C.D.E. Așa i-am numit pe veșnicii 70 de membri ai acestei structuri care, iată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]