8,770 matches
-
care l-au cunoscut atât Poetica lui Aristotel, cât și parte din operele la care el făcea referire în cazul acelei parôdia: ele nu s-au păstrat, dând astfel naștere unor speculații pe cât de interesante, pe atât de imposibil de probat. 102 Aristotel, op. cit., p. 83. 103 Idem, p. 100. 104 Apud G. Genette, Palimpsestes, Ed. Du Seuil, 1997, p. 24. 105 "The Cento marks an imitation through literal quotation. It ressembles the pastiche in that it constitutes a patchwork of
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Editura Univers, București, 1982, pp. 505-506. 118 Apud Bahtin, M., op. cit., p. 506. 119 Vezi Panaitescu, Val., "Preeminența spiritului satiric în lumea greco-romană", în Humorul (sinteză istorico-teoretică), Editura Polirom, Iași, 2003, vol. I, pp. 45-63. 120 În acest sens, demonstrația, probată cu argumente solide, îi aparține lui D.M. Pippidi; vezi capitolul "Aristofan și idealul poetului educator", în Pippidi, D.M., Formarea ideilor literare în Antichitate. Schiță istorică, ediția a III-a, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 41-51. 121 D.M. Pippidi, op. cit., p.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ei chipuri. Invocând această ultimă realitate, asemenea lui Steinhardt sau altor mărturisitori despre lumea carcerală din literatura lumii, scriitorul rus nu obosește să repete că, oricât de absurd ar părea, în lumea recluziunii fericirea este posibilă. Sub semnul acestui adevăr, probat nu numai de opera lui Soljenițin, dar și de propria lui viață, cartea Ceciliei Maticiuc a ales să descifreze sensul particular al schițelor, povestirilor, romanelor, precum și al "studiului artistic", cum își subintitulează autorul scrierea Arhipelagul Gulag, mergând dinspre operă spre
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
necesară restabilirea ordinii în țară. Prin „abile” decizii, chiar de la instaurarea pe tron, Carol reușește să anihileze și să îi pună la respect pe toți oponenții săi, obținând victorie după victorie contra lor. Inconsecvențele și slăbiciunile politicienilor români au fost probate în regresul și decăderea regimului democratic. Însuși monarhul alimenta aceste slăbiciuni. Iuliu Maniu apreciat drept politicianul inflexibil și cu coloană vertebrală în politica românească, campion și apărător al democrației, a „pertratat” destul de copios la revenirea lui Carol Caraiman pe tronul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
patimă, s-au acutizat progresiv. România nu a reușit să se sustragă lor, să stea deoparte de „această lume dezlănțuită”. Din contră, ea „a fost o componentă a ei, ba chiar una existențială”. Slăbiciunile și scăderile guvernanților români s-au probat și în plan extern, fapt care, în cele din urmă, a costat enorm România Mare. Nu au ținut cont de „subtilitățile” diplomației Marilor Puteri. Politicienii români manifestau o încredere exclusivă și aproape oarbă în Franța și partenera ei, Anglia. Parisul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sfârșitul ei. Într-un cuvânt România a devenit un „obiectiv al expansiunii militare a Bulgariei, cât și țintă permanentă a structurilor sale informative”. IV. 3. b. Structuri informative militare de supraveghere a României Structurile informative și contrainformative bulgare, care au probat abilități extrem de penetrante în spațiul românesc, în special în cel dobrogean și îndeosebi în Cadrilater, sunt cele ale Serviciului de Informații al Marelui Stat Major bulgar și Serviciul de informații al poliției bulgare. Serviciul de Informații al Marelui Stat Major
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acordare de premii năstrușnice; continuare activităților practice individual, pe parcursul vacanței, după o tematică orientativă dată sau stabilită împreună. Anexa 4 TEST DE IMAGINAȚIE ȘI CREATIVITATE (adaptare după M. Roco, 2004, p. 204 210 Creativitate și inteligență emoțională, Ed. Polirom, Iași Proba 1 Mai jos se află 8 figuri. Sarcina constă în a găsi să reprezinte fiecare dintre cele 8 figuri; imaginați vă cât mai multe lucruei pe care ar putea să le reprezinte figurile respective. În căsuțele din dreptul fiecărei figuri
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
această societate nu îi propune niciun proiect colectiv mobilizator, așa cum pentru antemergătorii acestei generații fuseseră rezistența sau reconstrucția. Această societate este, în exprimarea lui Riesman, "subsolicitată emoțional". Nimeni și nimic nu îi solicită energiile. Or ea nu acceptă fără a proba propunerea de a își lua locul în "sistem", de a acționa ca mama și ca tata înaintea ei. Mulți părinți sunt dezorientați. Ei au obiceiuri, dar le lipsesc adesea convingerile. Nu sunt nici măcar în stare să explice motivația atitudinilor și
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
permite să identifice noua ordine care ar putea să triumfe prin experiențele generațiilor postcomuniste și deci un nou tip de vitalism în spațiul românesc. Acesta ar permite revenirea la pragul de mare densitate spirituală pe care societatea românească l-a probat în perioada interbelică. Studiul densităților spirituale are o tradiție ilustră. Weber a identificat ordinea capitalistă modernă și noul vitalism (ascetic) legat de aceasta printr-o astfel de metodă (a pus în corelație inventivitatea tehnologică în spațiul european cu etica protestantă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
leafă de 2000 de ruble, când alții munceau pe nimic, ode i a dedicat și... „exaltatei Ecater ina a II-a.ʺ Marele ei lingușitor însă a fost Voltaire, iluministul, promotorul idealului de libertate în Franța, atei stul... Ion Iachim probează că în 1768 când Ecaterina visa la ac apar area Crimeii și deschiderea accesului său către „Marea Neagră și Dardaneleʺ, cu gândul ascuns să ajungă la Constantinopol, visul care l-a avut și Petru cel Mare, Voltaire o încuraja s crii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu scrii, de exemplu, despre un Cantemir Vodă, să nu-i înscrii numele în denumirea unei comune sau a unor străzi ori instituții, când publicându-i-se la Londra, în limba engleză, excepționalul studiu despre Imperiul otoman, i s-a probat și dovedit tocmai europenismul convingerilor? În secolul al XVIlea când își completa experiența multilaterală la Academia Europeană de la Berlin, devenind membru al ei, el realiza un studiu care a însemnat o paralelă a vieții din Principatele Române în contextul vieții
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cazul volumului „Viața unui medic”, scrisă din inimă, cu înaltă simțire omenească, de către medicul ieșean, prin adopție, Liviu Romoșan, Editura Junimea, Iași, cu un cuvânt lămuritor semnat de Constantin C iopr aga. Pus pe confesiuni de calitate, înnobilând textul autobiografic, probând disponibilitatea și deschiderea sa ca interlocutor - cititorul cu pregătire intelectuală diversă - prof.Liviu Romoșan își dezvăluie intimitățile seducându-ne, fără a recurge la prețiozități în vorbire, ci purtându-ne, parcă, din poezie în poezie, deși e vorba de un text
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lei pe care o ridică treptat la 40000 lei, bani mulți, foarte mulți pentru vremea aceea. Cu ei se va ridica la Bârlad „Căminul cultural” al viitoarei Biblioteci. Presată de cerințele obștii, Primăria se vede pusă în situația să și probeze ș i ea filantropia: oferă „Parcul comunal” din strada Principală a târgului ca loc pentru clădirea bibliotecii. În toamna anului 1909 sediul Bibliotecii publice din Bârlad se va inaugura, iar realizarea avea să devină o provocare, dacă nu o invitație
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fetelor îmbrăcați cu ei, căci restul băieților, nici pantaloni pe ei nu prea ave au uneori...” Ca fiu al satului și martor la eveniment, se înțelege, eu n am adus acuzații deloc grave primarului comun ei. Dar nici nu am probat că întâmplarea nu era decât început ul luptei de clasă, suportată mai întâi de Petre Scumpu, apoi și de alți gospodari din Priponești, printre care și tatăl meu car e pe nedrept în 19531954 (eram militar) a fost declarat chiabur
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
țării lor în Europa acelor timpuri, ci făceau politică... Din lumea literelor Caragiale profesor Răsfoind în presa vremii, în revista Elanul, nr. 62 din aprilie 2007, Ion N. Oprea publica „Școlăreasca cerere a lui I.L Caragiale - începutul literaturii maestrului, probând însușirile native ale preacunoscutului. Cum timpul a trecut iar I.L. Caragiale a făcut de toate în viață, iată-l și profesor, ipostază oferită nouă de scriitorul C. Săteanu în volumul său „Mușchetarii literaturii române moderneʺ, Iași, 1939, p. 19: „Făcând
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
contribuțiune pentru progresul dreptului nostru. Ea va servi pentru răspândirea învățământului juridic și va face — sper — să nu se mai alerge cu atâta grabă la cărțile străine. Ea, ca și alte lucrări premiate de d voastră în ultimii ani, va proba că și în rom ân ește se pot scrie lucrări de seamă pe tărâmul dreptului, va ajuta la creșterea încrederii în ceea ce se produce la noi și va înd ruma spre o mai justă prețuire a acestei producții, în care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
alta, de peste drum de la Golden Shlitz! Film real Americanii ăștia, care fac filme despre orice, doar scenariu să aibă, au apelat la un cunoscut ministru român, pentru a le scrie el un scenariu pe care are de gând să-l probeze în realitate. Vreți să știți despre ce este vorba în acest film, care a fost turnat mai rapid decât o Ordonanță de urgență a guvernului, film serios, cu George Clooney în distribuție? Este un film care pendulează între comedie sadică
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Cu bine, rege, dacă-așa te porți, Surghiun e-aici și slobod peste porți. (Cordeliei) Zeii te ieie, fata,-n pază lor, Gîndul ți-e drept și graiu-ți adevăr. (Către Regan și Goneril) Grăiri mari fie-n fapte-a se proba, Ca bun rod vorbele de dragoste să dea. Deci Kent, o prinți, vă zice-adio-acum; Purta-și-va pașii vechi în nou tărîm. (Iese) (Trîmbițe. Intra Gloucester cu regele Franței, ducele de Burgundia și suitele) GLOUCESTER: Sînt Franța și Burgundia, nalt
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
acest domn Și eu, ca soț, l-al tău anunț m-opun. De vrei un soț, iubește-mă pe mine, Doamna mea-i logodita. GONERIL: O, comedie! ALBANY: Gloucester, esti înarmat; să sune goarna; Și dacă nime-apare spre-a-ți proba Hîde, vădite, multele-ți trădări, Iată-al meu gaj. (Îi aruncă mănușă) Voi dovedi cu viața-ți, Pîn' să gust pîine, că nu ești mai puțin Decît strigai aici. REGAN: Mi-e rău! O, rău! GONERIL (Aparte): De nu, nici
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
o Românie sănătoasă în spiritul și în inima ei. Răspunzînd acestui imperativ recuperator și operînd cu mijloacele științelor sociale, cartea teologului și sociologului Ion Petrică încearcă să furnizeze un diagnostic al asumării religiozității în instituțiile de asistență socială din România, probând cum orientarea religioasă intrinsecă potențează perceperea suportului social sau implicarea comunitară non-formală. În cadrul demonstrației sale, autorul semnalează rolul variabilelor religioase în necesara reformă a sistemului de asistență socială. Privită ca resursă intrapersonală și relațională semnificativă, religiozitatea însoțește orice reașezare comunitară
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
credibilitatea Bisericii nu numai că nu a scăzut, ci chiar a devenit ierarhic prima instituție de încredere pentru români. "Biserica este instituția care se bucură de cea mai mare încredere din partea românilor, alături de armată. Este un fapt bine cunoscut și probat de către toate cercetările care vizează încrederea în instituții. În ciuda scandalurilor în care au fost implicați oamenii Bisericii Ortodoxe Române din 1990 și până în prezent, instituția se află în topul încrederii și se pare că nimic nu poate să afecteze această
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
nonformală, după cum suportul social perceput global produce cea mai ridicată corelație intercategorială (r=0.427; p<0.01). Prin urmare disponibilitatea de a-l ajuta pe celălalt în nevoie crește odată cu pregnanța acestui tipar relațional permisiv, angajații din DGASPC CS probând asumarea resursei descrise mai sus într-o măsură considerabilă. Rezultatele oferite pe această relație a suportului social perceput cu implicarea comunitară nonformală pot fi calificate și drept un test în vederea studierii vocaționale a asistentului social, a celor ce lucrează într-
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
încât a produs asistenței adevărate momente de fericire. În altă ședința, iarăși d. Stoikitzoiu și-a desvoltat conferință să bine documentata asupra operilor lui Shakespeare, insistând că început al unei serii de studii, asupra tragediei Romeo și Julieta. Conferențiarul a probat că posedă bine pe marele dramaturg englez, susținându'și zisele cu citațiuni interesante și cu comparații din alți autori, făcând un fel de studiu de critică comparată. În ședința următóre, d. Ștefan Mantea, licențiat în științele comerciale, vorbesce asupra "Trusturilor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cu cât D-sa în corespondență ce a avut cu Secretariatul în această privință nu a fost tocmai cuviincios, ceea ce am putut și eu personal a constata la Universitatea unde corespondență cu Dl. Zlătescu mi'a fost comunicată, ca să'mi probeze că D-sa recunoaște datoria către Universitate. Am putut dobândi numai alăturatul certificat emanând de la Direcțiunea Liceului "Mihai Viteazul" din Bucureșci. Dl. Petre Zlătescu are trebuința de certificatul de mai sus și de diplomă de doctor în drept pentru a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
durează cât timp îi ia cărții recenzate să ajungă la potențialul cititor, corectitudinea consemnării autorului sau a cărții lui la un anumit nivel rămâne de domeniul posterității. Contemporaneitatea emisiunilor constă în faptul că permit posterității să reactualizeze informațiile și să probeze judecățile de valoare. Emisiunile perpetuează tradiția românească, deplâng modele impuse în literatura din România, susțin actul creator și libertatea de exprimare. În Cuvântul înainte al primului volum din Unde scurte, Monica Lovinescu își repudiază munca în domeniul criticii literare: "Vorbesc
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]