3,972 matches
-
avocat morișcă intelectuală; arhiplebe plebea ulițelor orașelor; bandă de esploatare, de scelerați; blagomanii citate din literatura democratică și stropite din când în când de lacrimi; breaslă organizație a patrioților de meserie; cabazuri lingvistice; cacografie ortografie; cabuzan lepădătura societății; caracter catonian, problematic, moale ca ceara; căldare a patimilor; cioclovină slugă politică; clasă istorică, pozitivă, superpusă, feneanților; clică fără patrie, fără naționalitate certă; craidon curtezan, scos din cutie; erige proclamarea României în regat; feneanți trăiesc direct și indirect din munca poporului; frază cuvinte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de lectură care suscită interesul și responsabilitatea opiniei publice privind actele politice. Jurnalistul se remarcă prin cultivarea unui limbaj interpretativ, de analiză critică a evenimentelor politice, prin afirmarea opțiunilor și atitudinilor personale în privința problemelor acute ale țării, prin abordarea unei problematici vaste, în dorința de acoperire discursivă și de asigurare a transparenței evenimențialului la nivelul opiniei publice. În această perspectivă, limbajul politic eminescian se definește printr-un dublu proces de semantizare denotativă (Războiul de Independență, luptele politice interne, situația precară a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se citi utopistă), limbajul publicistic vizează un proiect civilizator, axat pe informarea și educarea publicului cititor, iar "articularea strategiilor de generare și consum, aproximarea universurilor de așteptare, definirea genurilor mediatice în funcție de un proiect de cunoaștere sau de unul hedonist rămân problematici majore ale cercetării"429 în acest domeniu. Considerăm că specificul limbajului jurnalistic este dat de procesul de resemantizare a referențialului evenimențial, potrivit finalităților demersului jurnalistic și în acord cu orizontul de așteptare al publicului cititor. În acest sens, publicistica eminesciană
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
gazetarului. Eminescu își selectează cu atenție mijloacele de expresie și traduce abstracțiile în planul experienței empirice, manifestând interes pentru înțelegerea adecvată a mesajului jurnalistic. Modelându-și limbajul în funcție de competențele interpretative ale cititorului și provocându-l în același timp, prin amploarea problematicii abordate și prin deschiderile enciclopedice pe care le operează la nivelul conținuturilor, jurnalistul contribuie decisiv la procesul de modernizare și autonomizare a discursului publicistic românesc. Procesarea corpusului publicistic cu ajutorul DAT a evidențiat alinierea articolelor eminesciene la problematica publicațiilor din epocă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în spațiul românesc, Eminescu desfășoară, vreme de peste șapte ani, o intensă activitate gazetărească, semnând în publicații precum Familia, Federațiunea, Curierul de Iași, Timpul, România liberă și Fântâna Blanduziei un număr impresionant de articole, care se disting în epocă prin amploarea problematicii abordate și prin superioritatea construcției argumentative. Individualizându-se prin detenta tematică, prin erudiție și acribie, prin implicarea jurnalistului în relatarea evenimentelor, prin comentarii ample și deschideri enciclopedice, prin exprimarea fermă a opiniilor și atitudinilor politice, prin diversificarea și rafinarea mijloacelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Nu trebuie uitate posibilele paralelisme și comparații între romanizarea Galiei și a Daciei, între instituțiile religioase medievale din Vest și Est etc. În totalitate, un tratat de istorie vie, cu informație vastă și variată, menită să incite la regîndirea unei problematici ce nu este doar a Franței, ci și a unei Europe bimilenare. GHEORGHE DRĂGAN Prefață Așa cum explică Jean Carpentier și François Lebrun, cartea pe care am onoarea să o prezint s-a născut dintr-o constatare. În interesul actual al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
către Italia de Nord, trecînd prin Galia sudică. Întîlnind o opoziție destul de slabă a popoarelor indigene, Hannibal trece Ronul cu cei 37 de elefanți ai săi, transportați pe plute; apoi traversează Alpii în cursul toamnei anului 218. Itinerariul său rămîne problematic; se admite că ar fi trecut prin valea rîului Isère, trecătoarea Clapier sau pasul Mont-Genèvre. În ciuda pierderilor importante în oameni și elefanți suferite de armata punică, această trecere a fost considerată încă din antichitate ca faptă eroică, reeditată, multe secole
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ce poartă o legatura metalică pe dinți. În secolul XVIII î.e.n. etruscii foloseau pentru imobilizare sârmă, inele, atele sau benzi confecționate din aur. Pierre Fouchard descrie în cățea să „Le chirurgien dentiste" (1746) metode de imobilizare prin ligaturi de sârmă. Problematică imobilizării dinților a fost abordată rațional doar de aproximativ jumătate de secol. Au fost propuse numeroase procedee și aparate, dar puține dintre ele au aplicabilitate practică din cauza dificultăților de aplicare și a prețului de cost. A aparut necesitatea aplicării unor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE drept a omului. Umanului îi este interzis să se mai definească prin depășire de sine, prin participare la transcendență. Cultura noastră, societățile noastre, formele mentale în care sîntem modelați au eliminat conștiința incompletitudinii noastre actuale, precum și problematica verticală în care era învăluit omul de rînd al societăților premoderne. în modernitate, construcția subiectului transcendental s-a făcut prin ignorarea experiențelor religioase ale omului Religia a devenit indemonstrabilă, pentru noi, deoarece construcția subiectului transcendental modern s-a făcut prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de tensiune între cei doi termeni, ceea ce reduce pînă la urmă realul la un singur nivel, imanent cultură, societate, istorie , fără ca totuși termenului transcendent să-i fie interzisă expresia publică. El rămîne o prezență inegală, plină de realitate pentru unii, problematică sau inacceptabilă pentru alții, liberi toți să gîndească cum le place. Prin reacție, fundamentalismul fenomen la fel de modern ca și laicitatea afirmă sonor și îndeobște agresiv termenul superior. însă doar pentru a-l pune să trudească în același domeniu imanent. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
absorbită de verticala contemplativă și liturgică, rămăsese inertă față de istorie, prea obedientă față de puterea politică, lipsită de dinamică temporală. Această specializare, devenită clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică. De atunci încoace, studiile religioase asupra Răsăritului, ca și dialogul dintre cele două ramuri creștine au căpătat un caracter mult mai comprehensiv, mai aplicat, mai obiectiv. Dar, pentru publicul larg din Occident, inclusiv pentru intelectuali, Estul european rămîne o prezență
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ea este atacată pornind de la materialul pestriț al profilurilor individuale. Problemele noastre sînt probleme ale diversității: pe de o parte, neliniștea pricinuită de atomizarea care amenință atît cunoașterea, cît și societățile tîrziu moderne; pe de alta, idealul acelei unități plurale, problematice, mereu de construit, care e consensul. Toată cartea lui Marcel Gauchet La religion dans la démocratie e dedicată mutației care, de la polul universalului politic, al unității națiunii, al transcendenței statului față de indivizi, conduce în ultima parte a secolului XX spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și existență formală). De aici se concluzionează că ființa care există doar intențional nu poate fi cea mai mare ființă concepută: îi lipsește un extra atribut al realității sau altfel spus existența formală 70. Să analizăm în continuare câteva aspecte problematice ale argumentului pentru a continua, mai apoi, cu o serie de critici și reconstrucții ulterioare ale sale. Așadar, ceea ce își propune Anselm este să demonstreze că: (1) Dumnezeu există. El este conștient că pentru a avea sorți de izbândă, argumentarea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
gravă acuzație ar fi că nu i înțeles caracterul modal al argumentului anselmian, așa cum au făcut-o Duns Scotus, Leibniz sau alți autori moderni 97. În concluzie, putem spune că argumentul anselmian a reprezentat un moment esențial în dezvoltarea unor problematici perene în istoria filosofiei, cum ar fi existența lui Dumnezeu, existența unui lucru în general ca probleme fundamentale ale ontologiei, dar și a necesității de a construi argumente valide în sprijinul unor teze filosofice și de a intui posibile contra
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de abordare a problemei, care deschide la rândul ei calea pentru dispute filosofice extrem de interesante. Mai întâi vom urmări specificul acestei abordări a argumentului ontologic, după care vom continua cu câteva variante modale care s-au remarcat în istoria acestei problematici. Dintre filosofii moderni ne va reține atenția Leibniz, care oferă o nouă interpretare a argumentului (care deschide calea spre argumentele modale viitoare), diferită de varianta lui Descartes, care făcuse deja carieră în epocă, iar din filosofia contemporană, vom insista asupra
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
celor două poziții actuale ale noțiunii de inteligență: ca sistem complex de operații; ca aptitudine generală. Când vorbim despre inteligență ca sistem complex de operații care condiționează modul general de abordare și soluționare a celor mai diverse sarcini și situații problematice, avem În vedere operații și abilități, cum ar fi: adaptare la situații noi, generalizarea și deducția, corelarea și integrarea Într-un tot unitar a părților relativ disparate, anticiparea deznodământului consecințelor, compararea rapidă a variantelor acționale și reținerea celei optime, rezolvarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prezintă un coeficient ridicat al I.E. este o persoana inteligentă dar și foarte abilă În relaționarea În plan social, un om capabil să comunice eficient cu ceilalți, să-i coordoneze, să rezolve abil și cu diplomație diverse conflicte și situații problematice. Deci, ca o concluzie de moment, cele mai multe lucrări de specialitate au răspândit În ultima vreme foarte mult ideea că exista clar doua categorii principale În care poate fi Împărțită inteligența: cea cognitivă (analitică, logică) și cea emoțională. Cea dintâi este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
celor două poziții actuale ale noțiunii de inteligență: ca sistem complex de operații; ca aptitudine generală. Când vorbim despre inteligență ca sistem complex de operații care condiționează modul general de abordare și soluționare a celor mai diverse sarcini și situații problematice, avem În vedere operații și abilități, cum ar fi: adaptare la situații noi, generalizarea și deducția, corelarea și integrarea Într-un tot unitar a părților relativ disparate, anticiparea deznodământului consecințelor, compararea rapidă a variantelor acționale și reținerea celei optime, rezolvarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prezintă un coeficient ridicat al I.E. este o persoana inteligentă dar și foarte abilă În relaționarea În plan social, un om capabil să comunice eficient cu ceilalți, să-i coordoneze, să rezolve abil și cu diplomație diverse conflicte și situații problematice. Deci, ca o concluzie de moment, cele mai multe lucrări de specialitate au răspândit În ultima vreme foarte mult ideea că exista clar doua categorii principale În care poate fi Împărțită inteligența: cea cognitivă (analitică, logică) și cea emoțională. Cea dintâi este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Ambele scopuri pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid actualizate și aplicate În practică. Rezolvarea sistemelor de sarcini cu caracter problematic, generalizarea cunoștințelor și a procedeelor de acțiune, transferul priceperilor dobândite la rezolvarea de probleme
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid actualizate și aplicate În practică. Rezolvarea sistemelor de sarcini cu caracter problematic, generalizarea cunoștințelor și a procedeelor de acțiune, transferul priceperilor dobândite la rezolvarea de probleme noi - toată această activitate, Însoțită de „satisfacția intelectuală” decurgând din Învingerea dificultăților și din „descoperirile” obținute prin forțe proprii exercită o influență favorabilă asupra sferei cognitive
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Ambele scopuri pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid actualizate și aplicate În practică. Rezolvarea sistemelor de sarcini cu caracter problematic, generalizarea cunoștințelor și a procedeelor de acțiune, transferul priceperilor dobândite la rezolvarea de probleme
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid actualizate și aplicate În practică. Rezolvarea sistemelor de sarcini cu caracter problematic, generalizarea cunoștințelor și a procedeelor de acțiune, transferul priceperilor dobândite la rezolvarea de probleme noi - toată această activitate, Însoțită de „satisfacția intelectuală” decurgând din Învingerea dificultăților și din „descoperirile” obținute prin forțe proprii exercită o influență favorabilă asupra sferei cognitive
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
analiza aceste corpusuri pot părea modeste dacă le comparăm cu cele ale stilisticii literare, dar am greși dacă am crede că pentru a analiza aceste texte comune nu avem nevoie de instrumente elaborate. De puțin timp, științele limbajului, deschizîndu-se unor problematici noi, propun instrumente mai bine adaptate. Una dintre caracteristicile esențiale ale cercetărilor actuale asupra limbajului este apariția unor lucrări care, în loc să limiteze limbajul la arbitrarul unităților și regulilor sale, abordează enunțurile ca pe niște discursuri. Această deschidere a științelor limbajului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de la un gen decît pentru a-l înscrie în spațiul care-i este specific și nu delimitează un loc decît pentru a observa ce gen/genuri discursive îi sînt asociate. În această lucrare nu încercăm să facem un inventar al problematicilor analizei discursului, nici să construim un model detaliat a ceea ce înseamnă activitatea discursivă: indicăm numai principalele sale caracteristici și propunem un anumit număr de metode pentru a analiza textele scrise, în special tipurile cele mai studiate, adică textele de presă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]