9,624 matches
-
București Krugman, P.R., 1986, Strategic Trade Policy and the New International Economics, Cambridge, MA: MIT Press Lawton, T., 1999, European Industrial Policy and Competitiveness: Concepts and Instruments, Macmillan, Basingstoke Factorii determinanți ai competitivității economice 264 Manoilescu, M., 1986, Forțele naționale productive și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Editura Științifică și Enciclopedică, București Marcy, G., 1976, Economie internationale, PUF, Paris Mareș, D., Crăciunescu, V., 1973, Economia cercetării și dezvoltării produselor, Editura Facla, Timișoara Marin, G., Puiu. A. (coordonatori), 2000
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sau nesatisfacerii lor obținute prin produs sau normele grupului căruia îi aparține liderul de opinie. Dar dintre toate grupurile de referință, susțin cei mai mulți specialiști, familia este, probabil, grupul cu cea mai mare influență asupra individului. Datorită funcțiilor sale (reproductive, sociale, productive, de consum, de refugiu și protecție, cât și de transmitere a patrimoniului) <footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, op cit., 1990. footnote>, familia devine unul dintre cele mai importante grupuri sociale, ocupând un loc aparte în demersul pentru înțelegerea comportamentului consumatorului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
sau nesatisfacerii lor obținute prin produs sau normele grupului căruia îi aparține liderul de opinie. Dar dintre toate grupurile de referință, susțin cei mai mulți specialiști, familia este, probabil, grupul cu cea mai mare influență asupra individului. Datorită funcțiilor sale (reproductive, sociale, productive, de consum, de refugiu și protecție, cât și de transmitere a patrimoniului) <footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, op cit., 1990. footnote>, familia devine unul dintre cele mai importante grupuri sociale, ocupând un loc aparte în demersul pentru înțelegerea comportamentului consumatorului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
ro/Detaliu.aspx?t=competitivitate footnote>: creșterea capacității de cercetare/dezvoltare, stimularea cooperării între instituții de cercetare, dezvoltare și inovare și companii, precum și creșterea accesului acestora din urmă la institutele de cercetare, dezvoltare și inovare; modernizarea, consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv; crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile pentru companiile românești; valorificarea în mod superior a potențialului tehnologiei informației și a comunicațiilor și aplicarea acestuia în sectorul public și cel privat; îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic la nivel
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
mai putem menționa: Planul Național de Dezvoltare 2007-2013. Acest plan reprezintă o sumă a tuturor programelor prezentate anterior. Documentul (redactat de Guvernul României în anul 2005) realizează o analiză diagnostic a situației României pentru domeniile considerate prioritare (situația socioeconomică, sectorul productiv, infrastructura, resursa umană și gradul de ocupare a ei, sănătatea, agricultura, cooperarea teritorială, capacitatea administrativă etc.). În cadrul acestui program este definită strategia de dezvoltare a României pe orizontul de timp 2007-2013 (sub raportul obiectivelor fundamentale - priorități, căile de urmat, resursele
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
proiecte de anumite persoane pentru care există interese economice, de partid, sociale etc. Toate aceste aspecte apar din cauza ignoranței, a necunoașterii și neînțelegerii legilor, dar și din pricina nerespectării imperativelor eticii manageriale. Oamenii de afaceri au puteri mari în domeniile financiare, productive și umane. Ei iau decizii care îi afectează pe clienți, colaboratori, angajați, familie etc. Această putere implică responsabilitate și trebuie folosită cu grijă. Este adevărat că nu întotdeauna relația etică-profit este una lină, fără asperități, dar managerul trebuie să găsească
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
referitoare la respectarea prevederilor legislative naționale și comunitare în domeniul achizițiilor publice, al protecției mediului, al respectării și promovării principiului egalității de șanse etc.; realizarea de analize și studii care să asigure dezvoltarea oportunităților antreprenoriale în activități noi în sectoare productive, privind dezvoltarea economică, sectoarele emergente, sectorul turistic durabil etc.; formarea profesională pentru a sprijini și susține unitățile economice, în special IMM-urile; sprijinirea noilor companii prin dezvoltarea parteneriatului între noile companii și companiile considerate la nivel național sau transnațional; sprijinirea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
și companiile considerate la nivel național sau transnațional; sprijinirea activităților inovatoare, interregionale și transnaționale, în vederea promovării culturii antreprenoriale; -creșterea productivității muncii în cadrul întreprinderilor românești (POSCCE); respectarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de Uniunea Europeană; consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; stimularea cooperării între instituțiile de cercetare-dezvoltare și inovare și unitățile economice; valorificarea potențialului tehnic, tehnologic existent pe plan național și internațional; creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic; creșterea eficienței și competitivitatea produselor românești pe piața internă și
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
economic care în final participă la realizarea procesului de producție sub formă de capital fix. Scopul oricărei lucrări de investiții este, prin urmare, acela de a constitui substanța materială pe care se desfășoară viitoarea activitate preconizată, având, după caz, caracter productiv sau social-cultural. De aceea este firesc ca toate acțiunile premergătoare punerii în funcțiune a unui obiectiv de investiții și transformării sale în capital fix să fie subordonate mecanismului de a produce mărfuri de către acest capital fix, respectiv de a înlesni
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
unde se cheltuiește suma respectivă, și în literatura de specialitate este denumit coeficient de actualizare. Semnificația economică a coeficientului a este următoarea: el reprezintă profitul ce poate fi obținut într-un an, ca urmare a sumei de un leu investite productiv la începutul acelui an. Atragem atenția că mărimea acestui coeficient nu trebuie pusă pe seama modificării prețurilor, care poate surveni în perioada îndelungată pentru care el se aplică. Mărimea lui decurge din proprietatea fundamentală a oricărui proces economic ca în urma desfășurării
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
acelui an. Atragem atenția că mărimea acestui coeficient nu trebuie pusă pe seama modificării prețurilor, care poate surveni în perioada îndelungată pentru care el se aplică. Mărimea lui decurge din proprietatea fundamentală a oricărui proces economic ca în urma desfășurării unei activități productive, rezultatul să compenseze integral resursele consumate și pe deasupra să se obțină un profit pentru societate și pentru agentul economic care a desfășurat activitatea respectivă. Specialiștii estimează că în condiții normale, mărimea acestui coeficient pe ansamblul economiei naționale este de 0
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
foarte bine acest lucru. Bărbatul intervievat În articol Ă director executiv la una dintre cele mai mari 200 de companii Ă a fost Întrebat despre filosofia lui de conducere și de coordonare a „jocului” În afaceri. „Știu că nu e productiv”, a răspuns el, „dar, când vine timpul marcării unui eseu, vreau să fiu eu cel care are mingea În mână”. Ar trebui să-i compătimim pe angajații nevoiți să-l sprijine pe acest om În eforturile sale. El mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Ea mi-a povestit despre un tânăr din compania ei care fusese selectat să conducă un departament de ingineri ce punea foarte multe probleme. Grupul care Îi fusese Încredințat, deși era capabil să facă treabă bună, nu fusese mai niciodată productiv. Și alți manageri Încercaseră să pună departamentul pe roate, dar nu au reușit. Totuși, sub conducerea directorului abia numit, lucrurile s-au schimbat. Orice făcea el, impactul era imediat. Entuziasmul și activitatea s-au intensificat foarte mult. Productivitatea a atins
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
SUNTEM ÎN STARE și VREM!”. Pe o piață unde amănuntele importante nu prea pot fi previzibile, tema flexibilității și promptitudinii pe care o foloseam noi a reușit să capteze interesul. Din păcate, atenția pe care o atrăsesem nu era Întotdeauna productivă. Se părea că orice cumpărător care nu comandase componente la timp se aștepta să-l scoată compania noastră la liman. Toți managerii responsabili de materiale ale căror inițiative dock-to-stock1 nu s-au ridicat la Înălțimea așteptărilor au venit la noi
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
o companie care avea probleme serioase În ceea ce privește moralul angajaților. După ședințe individuale cu aceștia, am dedus că aveau resentimente puternice față de președintele companiei. Se pare că acesta ridicase descurajarea la rang de artă. Dacă firma avea parte de o lună productivă, cuvintele lui de Încurajare erau „mai bine”. Dacă nu, insinua că angajații au pierdut timpul de pomană. După o lună foarte proastă, președintele le-a dat subalternilor porecle care lăsau să se Înțeleagă că aceștia nu prea și-au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
fac deseori autoanalize pentru ca procesul de reînnoire Ă și carierele lor Ă să avanseze rapid. Transformarea eșecului În victorie 1. Gândiți pozitiv! Dacă abordați procesul de identificare a „crustaceelor” personale ca pe unul negativ, veți risca să transformați o experiență productivă Într-una traumatizantă. Rezistați tentației de a vă măcina și de a vă vedea neajunsurile drept eșecuri. Învățați și dezvoltați-vă de pe urma greșelilor din trecut Ă atât ale dumneavoastră, cât și ale celorlalți. 2. Folosiți un „Jurnal al crustaceelor” pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
mai departe Ă și momentul În care aveți de gând să Începeți. Stabiliți-vă orare pentru revizuire și asumați-vă răspunderea pentru progresele făcute. 5. Folosiți cele de mai sus În cadrul procesului de evaluare a angajaților. Acesta va deveni mai productiv și mai practic, permițându-le să-și vadă neajunsurile drept oportunități de a progresa. Capcana nr. 20tc " Capcana nr. 20" Atunci când nu reușești să pui pe picioare o afacere viabilă și o rețea personalătc "Atunci când nu reușești să pui pe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
voia să spună. „Ei bine”, a răspuns ea, „nu cred că firma vrea de la mine mai mult decât lucrurile obișnuite”. Nu știu sigur ce Înseamnă „lucruri obișnuite”, dar sunt convins că un individ creativ ar putea să le facă mai productive, ceea ce ar Însemna un succes mai mare atât pentru el, cât și pentru organizație. Există foarte multe motive pentru care oamenii nu contribuie mai mult la dezvoltarea companiilor lor venind cu idei inovatoare. Dar nevoia de creativitate nu a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
15 ani”, mi-a răspuns. „Dar știți ce e mai rău?”, m-a Întrebat ea apoi. „Cu toții primim aceleași măriri de salariu.” Continuându-mi dialogul cu Mandy, am aflat cât de Înrădăcinate erau resentimentele ei Ă și ale colegilor ei productivi. Nu e de mirare că nu toate erau Îndreptate spre Kelly, despre care ea recunoștea că este, altfel, o persoană agreabilă. Cele mai multe resentimente erau Îndreptate către manageri, care păreau indiferenți față de chestiunea respectivă. „Ai discutat problema cu șefa ta?”, am
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
din cauză că răspunsul era negativ. Învățând să-mi pun această Întrebare În mod spontan de-a lungul anilor, am reușit să mă feresc de sarcinile neproductive. E timpul să nu vă mai ascundeți după deget O activitate care pare să fie productivă este o capcană a timpului foarte subtilă și eficientă. Este foarte ușor să te lași Înșelat crezând că, dacă ești ocupat, sigur ești productiv. Cu câțiva ani În urmă, am avut un angajat ce părea să fie cel mai harnic
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
neproductive. E timpul să nu vă mai ascundeți după deget O activitate care pare să fie productivă este o capcană a timpului foarte subtilă și eficientă. Este foarte ușor să te lași Înșelat crezând că, dacă ești ocupat, sigur ești productiv. Cu câțiva ani În urmă, am avut un angajat ce părea să fie cel mai harnic om pe care l-am cunoscut vreodată. Problema era că niciodată nu reușea să realizeze ceva palpabil. Vânzările sale au scăzut atât de mult
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cinismul și-a făcut apariția și la locul de muncă. Cum să ucidem balaurul Obiectivul nu este să concediem orice persoană care ni se pare a fi cinică, ci de a restaura legăturile de Încredere și de a crea angajați productivi și mulțumiți. Totuși, vor exista ocazii când concedierea va fi necesară. Atunci când vine vorba despre angajați cinici, cel mai rău lucru pe care puteți să-l faceți este să rămâneți nepăsător. Transformarea eșecului În victorie 1. Păstrați Întotdeauna deschise liniile
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
o discuție sinceră cu angajații, pentru a determina ce rată de Încredere are conducerea În rândul acestora. 3. Dacă ați ajuns la concluzia că organizația dumneavoastră abundă de cinici, obiectivul ar trebui să fie transformarea lor În angajați Încrezători și productivi. Dar trebuie să recunoașteți că o astfel de transformare are loc treptat. 4. Oferiți-le angajaților mai mult control asupra slujbelor lor pentru a preveni răspândirea cinismului. Studiile indică faptul că sentimentul de control al oamenilor asupra slujbelor lor este
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cu scopuri comune. Atunci când angajații simt că fac parte din ceva măreț, mulțumirea lor la serviciu crește. Cinismul și scepticismul sunt rareori o problemă atunci când angajații au un nivel ridicat al stimei de sine, conferit de participarea Într-un grup productiv. Capcana nr. 50tc "Capcana nr. 50" Atunci când nu păstrezi curățeniatc "Atunci când nu păstrezi curățenia" „Petele de cafea de pe tăvi Înseamnă (pentru clientul meu) că nu suntem atenți nici cu Întreținerea motoarelor.” Director executiv al unei linii aeriene (anonim) Dacă veți
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
în rețele internaționale de genul programului european Eureka, finanțele funcționează ca un sistem planetar în cadrul căruia se poate oferi sau obține împrumut la orice oră, pentru orice parte a lumii și în orice monedă. O caracteristică importantă a noului sistem productiv mondial este coexistența unui plus de concurență și a unui plus de cooperare. După anul 1981 a început să se manifeste un gigant parteneriat planetar. Alvin și Heidi Toffler afirmă că tot ceea ce se întâmplă acum în lume nu este
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]