2,673 matches
-
întreaga istorie a românilor a fost regândită dintr-o perspectivă sovieto-centrică. Autohtonismul care a prevalat în secolul naționalist românesc se transformă în slavonism. Autofilia românească (narcisismul eului național) lasă locul rusofiliei sovietice, care pe alocuri capătă chiar accente de rusolatrie. Programatic, educația istorică avea sarcina de a ilustra "rolul universal-istoric al Rusiei" în salvarea culturii europene în general și a românilor în particular. Manualele școlare promovează astfel un mesianism rus universal și românesc deopotrivă -, prezentând istoria românilor ca un apendice al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1952, p. 660). Trăgând linie, memoria națională elaborată de-a lungul unui întreg secol al naționalismului românesc este restructurată sub forma memoriei socialiste românești, evacuate de orice urmă de naționalism. Suntem în fața unei autentice tentative de revoluționare a memoriei urmărită programatic de noul regim de democrație populară. Atentatul demarat de M. Roller la adresa memoriei naționale consolidate treptat în tradiția istorică românească a fost caracterizat drept "cea mai vastă operă de mistificare politică a trecutului românesc" (Papacostea cf. Pleșa, 2006, p. 168
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
symbol). Retorica identitară s-a reconfigurat în jurul ideii de Națiune, aceasta din urmă recâștigându-și locul central pe care l-a avut începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea în conștiința de sine a românilor (Verdery, 1991, p. 122). Documentul programatic care revelă noua turnură națională a retoricii oficiale sancționate de către partid este Programul Partidului Comunist de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism (1975). Titlul "rebarbativ", cum îl cataloga istoricul V. Georgescu (2008), anunță noua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de apărare a intereselor naționale ale întregului popor" (p. 49). Noua misiune istorică a Partidului este așadar una națională! De la momentul "insurecției naționale" până în 1975, istoria României este cronica realizărilor PCR în edificarea noii orânduiri sociale. Ecourile academice ale injuncțiunile programatice nu au întârziat prea mult să apară. Profesioniștii trecutului au percutat la stimulul partinic, producând o serie de lucrări și tratate cu iz academic pentru a servi ca "întărituri mitoistorice" pentru tezele enunțate de program. În acest sens sunt scrise
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
neîndoielnic turnura naționalistă ale cărei efecte s-au repercutat și asupra istoriografiei naționale. Ca paradigmă culturală instrumentalizată în program ideologic, protocronismul afirma întâietatea culturii române în fața celorlalte culturi mai vizibile ale Europei. În esență, protocronismul și-a propus în mod programatic să descopere anticipațiile și anterioritatea culturii românești, ceea ce a și reușit: Mihai Eminescu a așezat fundația sociologiei ca știință, contribuind decisiv și la dezvoltarea economiei politice; mai mult, Eminescu a intuit în opera sa literară teoria relativității a lui Einstein
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică a influenței mutuale, arătând că "daco- geții au intrat de timpuriu în contact cu civilizațiile străine (persană, scitică, greacă, mai tîrziu celtică și romană), preluând de la ele o serie de elemente avansate, dar exercitînd, în același timp, o influență asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Istoriografia național-comunistă realizează unificarea celor trei instanțe revoluționare, fuzionându-le în "Revoluția română din 1848- 1849" (Hurezeanu et al., 1988, p. 41). Se insistă puternic asupra "caracterului unitar al revoluției române", arătându-se că acesta decurge logic din comunalitatea principiilor programatice și a revendicărilor formulate. Unificarea evenimentelor revoluționare de la 1848 în "Revoluția română" evidențiază din plin efectul totalizator și acțiunea integratoare ale ideii de unitate. Independența. Repriza internaționalistă a socialismului românesc a reliefat lupta perenă a poporului muncitor pentru eliberare socială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul Învățământului" (art. 128, al. 2). Prefacerile cele mai semnificative ale sistemului național de învățământ au fost lansate în ministeriatul lui Andrei Marga (1997-2000) sub egida ideii de "reformă comprehensivă" a educației. Textele programatice, precum și evaluările post-festum scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999), respectiv Anii reformei 1997-2000
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Moldovei, Țării Românești și Transilvaniei, au fost integrate în "Revoluția Română de la 1848" (Almaș, 1994, p. 84; Cristescu et al., 1994, p. 30). Avem astfel o unificare revoluționară a pașoptismului românesc, prin care mișcările desincronice temporal, disparate teritorial și disjuncte programatic (în special în cazul Transilvaniei) sunt fuzionate în același cadru temporal, spațial și revendicativ în care dominantă este ideea unificării naționale. II. Discursul polifonic (post-1998). Tema unității, sacralizată în mitologia națională, este deconstruită odată cu noua programă școlară pe baza cărora
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dat inexorabil al condiției umane. Limitările nu sunt străine nici lucrării de față, cele mai multe datorându-se perimetrului extrem de întins, acoperind două secole de existență națională românească, asupra căruia am desfășurat șantierul analitic al lucrării. Deși lucrarea își are ca țintă programatică urmărirea genezei culturale și a transformărilor structurale ale memoriei istorice românești, analiza examinează doar o dimensiune a ordinii mnemonice, dată de memoria textuală difuzată prin literatura didactică. Premisa teoretică pe care este așezată cartea de față înțelege memoria colectivă ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
q) utilizarea fondurilor europene în sectorul cultural, în principal pentru: restaurarea monumentelor istorice, reabilitarea centrelor istorice, încurajarea/promovarea tradițiilor și meșteșugurilor, turismul cultural, industriile culturale și creative, formarea profesională; ... r) pregătirea unui program operațional dedicat sectorului cultural pentru următoarea perioadă programatică a fondurilor structurale, 2013-2019; s) susținerea inițiativei private în cultură și a sectorului cultural independent și stimularea cooperării culturale transfrontaliere; ... ș) susținerea accesului și participării la cultură a publicului din mediul rural și urban mic, precum și din zonele defavorizate, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221514_a_222843]
-
culturale transfrontaliere; ... ș) susținerea accesului și participării la cultură a publicului din mediul rural și urban mic, precum și din zonele defavorizate, în parteneriat cu autoritățile locale și cu sectorul independent; ... t) susținerea ofertei culturale și a accesului publicului prin dezvoltarea programatică a digitizării resurselor culturale, în cooperare și în parteneriat cu autoritățile centrale și locale și cu alți deținători de asemenea resurse, în respectul drepturilor de proprietate intelectuală; ... ț) susținerea luptei împotriva încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, prin cooperarea cu celelalte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221514_a_222843]
-
q) utilizarea fondurilor europene în sectorul cultural, în principal pentru: restaurarea monumentelor istorice, reabilitarea centrelor istorice, încurajarea/promovarea tradițiilor și meșteșugurilor, turismul cultural, industriile culturale și creative, formarea profesională; ... r) pregătirea unui program operațional dedicat sectorului cultural pentru următoarea perioadă programatică a fondurilor structurale, 2013-2019; s) susținerea inițiativei private în cultură și a sectorului cultural independent și stimularea cooperării culturale transfrontaliere; ... ș) susținerea accesului și participării la cultură a publicului din mediul rural și urban mic, precum și din zonele defavorizate, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239952_a_241281]
-
culturale transfrontaliere; ... ș) susținerea accesului și participării la cultură a publicului din mediul rural și urban mic, precum și din zonele defavorizate, în parteneriat cu autoritățile locale și cu sectorul independent; ... t) susținerea ofertei culturale și a accesului publicului prin dezvoltarea programatică a digitizării resurselor culturale, în cooperare și în parteneriat cu autoritățile centrale și locale și cu alți deținători de asemenea resurse, în respectul drepturilor de proprietate intelectuală; ... ț) susținerea luptei împotriva încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, prin cooperarea cu celelalte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239952_a_241281]
-
q) utilizarea fondurilor europene în sectorul cultural, în principal pentru: restaurarea monumentelor istorice, reabilitarea centrelor istorice, încurajarea/promovarea tradițiilor și meșteșugurilor, turismul cultural, industriile culturale și creative, formarea profesională; ... r) pregătirea unui program operațional dedicat sectorului cultural pentru următoarea perioadă programatică a fondurilor structurale, 2013-2019; s) susținerea inițiativei private în cultură și a sectorului cultural independent și stimularea cooperării culturale transfrontaliere; ... ș) susținerea accesului și participării la cultură a publicului din mediul rural și urban mic, precum și din zonele defavorizate, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239953_a_241282]
-
culturale transfrontaliere; ... ș) susținerea accesului și participării la cultură a publicului din mediul rural și urban mic, precum și din zonele defavorizate, în parteneriat cu autoritățile locale și cu sectorul independent; ... t) susținerea ofertei culturale și a accesului publicului prin dezvoltarea programatică a digitizării resurselor culturale, în cooperare și în parteneriat cu autoritățile centrale și locale și cu alți deținători de asemenea resurse, în respectul drepturilor de proprietate intelectuală; ... ț) susținerea luptei împotriva încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, prin cooperarea cu celelalte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239953_a_241282]
-
q) utilizarea fondurilor europene în sectorul cultural, în principal pentru: restaurarea monumentelor istorice, reabilitarea centrelor istorice, încurajarea/promovarea tradițiilor și meșteșugurilor, turismul cultural, industriile culturale și creative, formarea profesională; ... r) pregătirea unui program operațional dedicat sectorului cultural pentru următoarea perioadă programatică a fondurilor structurale, 2013-2019; s) susținerea inițiativei private în cultură și a sectorului cultural independent și stimularea cooperării culturale transfrontaliere; ... ș) susținerea accesului și participării la cultură a publicului din mediul rural și urban mic, precum și din zonele defavorizate, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239954_a_241283]
-
culturale transfrontaliere; ... ș) susținerea accesului și participării la cultură a publicului din mediul rural și urban mic, precum și din zonele defavorizate, în parteneriat cu autoritățile locale și cu sectorul independent; ... t) susținerea ofertei culturale și a accesului publicului prin dezvoltarea programatică a digitizării resurselor culturale, în cooperare și în parteneriat cu autoritățile centrale și locale și cu alți deținători de asemenea resurse, în respectul drepturilor de proprietate intelectuală; ... ț) susținerea luptei împotriva încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, prin cooperarea cu celelalte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239954_a_241283]
-
q) utilizarea fondurilor europene în sectorul cultural, în principal pentru: restaurarea monumentelor istorice, reabilitarea centrelor istorice, încurajarea/promovarea tradițiilor și meșteșugurilor, turismul cultural, industriile culturale și creative, formarea profesională; ... r) pregătirea unui program operațional dedicat sectorului cultural pentru următoarea perioadă programatică a fondurilor structurale, 2013-2019; s) susținerea inițiativei private în cultură și a sectorului cultural independent și stimularea cooperării culturale transfrontaliere; ... ș) susținerea accesului și participării la cultură a publicului din mediul rural și urban mic, precum și din zonele defavorizate, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239951_a_241280]
-
culturale transfrontaliere; ... ș) susținerea accesului și participării la cultură a publicului din mediul rural și urban mic, precum și din zonele defavorizate, în parteneriat cu autoritățile locale și cu sectorul independent; ... t) susținerea ofertei culturale și a accesului publicului prin dezvoltarea programatică a digitizării resurselor culturale, în cooperare și în parteneriat cu autoritățile centrale și locale și cu alți deținători de asemenea resurse, în respectul drepturilor de proprietate intelectuală; ... ț) susținerea luptei împotriva încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, prin cooperarea cu celelalte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239951_a_241280]
-
alinierea statelor partenere la standardele și principiile democratice europene, dezvoltarea instituțională; ... d) acțiuni menite să promoveze încrederea între părți în regiunile afectate de conflict și să contribuie la reconcilierea postconflict; ... e) acțiuni de dezvoltare economică; ... f) elaborarea de documente analitice, programatice și strategice. Articolul 12 Sunt cheltuieli eligibile pentru programele și proiectele de AOD: a) cheltuieli cu programe de pregătire profesională, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, conferințe, cursuri de instruire, seminare; cheltuielile referitoare la diurnă, cazare și transport trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243802_a_245131]
-
locală). II.2.1. Domeniul major de intervenție 2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor II.2.1.1. Descriere Necesitatea procesului de descentralizare se reflectă prin importanța deosebită acordată furnizării de servicii publice descentralizate în documentele programatice ale Guvernului. Analiza sectorială pentru PO DCA a identificat sănătatea, învățământul (pre-universitar) și asistența socială ca fiind sectoare prioritare. De asemenea, analiza sectorială pe cele trei sectoare prioritare a scos în evidență următoarele probleme: ● centralizare instituțională excesivă; ● suprapuneri între structurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
altele decât cele legate de SMIS) și de echipamente de birotică; ● Consultanță, instruire și studii pentru activitățile privind funcționarea Comitetului de Monitorizare; ● Consultanță, instruire și achiziționarea de materiale relevante privind evaluarea PO DCA; ● Consultanță, instruire și studii pentru elaborarea documentelor programatice necesare următoarei perioade de programare II.3.1.4. Categorii de cheltuieli eligibile ● Cheltuieli de personal ● Cheltuieli pentru prestarea de servicii ● Cheltuieli cu achiziția de active fixe, obiecte de inventar, furnituri de birou, materiale consumabile ● Cheltuieli generale de administrație ● Cheltuieli
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
locală). II.2.1. Domeniul major de intervenție 2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor II.2.1.1. Descriere Necesitatea procesului de descentralizare se reflectă prin importanța deosebită acordată furnizării de servicii publice descentralizate în documentele programatice ale Guvernului. Analiza sectorială pentru PO DCA a identificat sănătatea, învățământul (pre-universitar) și asistența socială ca fiind sectoare prioritare. De asemenea, analiza sectorială pe cele trei sectoare prioritare a scos în evidență următoarele probleme: ● centralizare instituțională excesivă; ● suprapuneri între structurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244231_a_245560]
-
altele decât cele legate de SMIS) și de echipamente de birotică; ● Consultanță, instruire și studii pentru activitățile privind funcționarea Comitetului de Monitorizare; ● Consultanță, instruire și achiziționarea de materiale relevante privind evaluarea PO DCA; ● Consultanță, instruire și studii pentru elaborarea documentelor programatice necesare următoarei perioade de programare II.3.1.4. Categorii de cheltuieli eligibile ● Cheltuieli de personal ● Cheltuieli pentru prestarea de servicii ● Cheltuieli cu achiziția de active fixe, obiecte de inventar, furnituri de birou, materiale consumabile ● Cheltuieli generale de administrație ● Cheltuieli
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244231_a_245560]