7,048 matches
-
sensul în care universul este incompatibil cu noțiunile de început și de sfârșit. De altfel, glosele teoretice abundente ale autorului conduc destul de clar în această direcție. Indiferent de formulă sau de gen, prestațiile „textuale” ale lui I. ilustrează perfect înclinarea promoției ’80 de a pedala pe resursele ludice și poetice ale literaturii, în detrimentul valențelor sale referențiale sau proiective. În cadrul acesteia „rețeta Iova” rămâne însă de un radicalism liminal, care mai devreme sau mai târziu sfârșește în impas, adică în tautologie și
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
tema etnopsihologiei. Ulterior colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Hyperion” ș.a., cu proză scurtă, fragmente de roman, parodii, note polemice, recenzii. Prima carte este Idolii peșterii (1969), roman în care sunt urmărite cu umor și compasiune deambulările unei promoții de absolvenți în complicatul proces de integrare socială și profesională. Romanele semnate de L. sunt relativ omogene și ca tehnică, și ca teme, majoritatea personajelor, psihologi de meserie sau numai buni psihologi, fiind tineri absolvenți, rebeli împotriva a tot ce
LOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
, Constantin (27.V.1933, Snagov, j. Ilfov - 17.II.2000, Snagov, j. Ilfov), prozator. Este fiul Sofiei (n. Preda) și al lui Ioan Georgescu, preot. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, promoția 1956, clasa Ion Finteșteanu. Până în 1964 a jucat pe scena Teatrului Național din Craiova. Între 1964 și 1966 a funcționat ca profesor de limba română la școala din Grindu (județul Ialomița). Debutul publicistic a avut loc în 1964 la revista
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
de optzeciști. În ceea ce privește generația ’70, mai exact sintagma generația ’70, eu sunt rezervată Întâi de toate față de acest construct. Deși știu că e o ipoteză cu oarecare circulație, nu cred că există o generație ’70, tocmai pentru că nu cred că promoția de scriitori care apare În acest deceniu, În anii ’70, ar schimba ca viziune, ca teme, ca motive ceva major În cultură (deși În rândul ei există mari scriitori). Ipoteza mea este că avem o generație ’60 care-i Înglobează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Adameșteanu la Radu Mareș, la echinoxiștii Dinu Flămând și toți ceilalți. Cred că legătura cu interbelicul spiritualist se face Într-adevăr În anii ’70, dar prin așa-numiții protocroniști, care nu sunt neapărat - ba chiar deloc - niște reprezentanți ai acestei promoții sau ai acestei generații culturale. Spui apoi că optzeciștii nu au fost fondatori ai proiectelor comunitare postdecembriste. În ansamblu, s-ar putea să ai dreptate, dar cred că există excepții care ne obligă să le luăm În seamă. Mă gândesc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
suport textual, cu condiția să fie proiectate în diacronie. Astfel, primele volume ale poetei - Sânge albastru, Ceară (1970), Poezii (1974) - se mențin în matca neomodernismului, lirica avansând pe un culoar deja străbătut de congeneri, ceea ce explică validarea sa tardivă în cadrul promoției ’70. Tentativele de fisurare a acestei formule, vizibile în Poeme albe (1978) și Structura nopții (1979), conduc spre un paradox remarcat de I. Negoițescu: senzorialul se blochează în noțional, iar trăirile pe care eul liric le etalează rămân captive în
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
aparent o transcrie lirica lui G., este în fond fisurată, și de aceea ea încetează să mai fie reală. Prin cărțile sale de rezistență din anii ’70-’80 poetul aparține modernismului târziu, ca, de altfel, toți colegii săi din prima promoție a revistei „Steaua”. SCRIERI: Drumuri, București, 1954; Zilele care cântă, București, 1957; Liniștea creației, București, 1962; Biografii sentimentale, București, 1965; Strada vântului, București, 1968; Ascult strada, București, 1969; Poarta cu săgeți, București, 1972; Temperatura cuvintelor, Cluj, 1972; Curenții de seară
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
Iași, 1913; Ariana, Iași, 1915; Miros de iarbă, Iași, 1915; Cuvinte despre oameni, Iași, 1916. Repere bibliografice: Al.T. Stamatiad, „Din umbră”, proză de Hidalgo, „Viitorul”, 1913, 1800; Lovinescu, Scrieri, IV, 104-105; Jean Hefter, Condamnatul, „Lumea”, 1919, 302-305; Theodor Rășcanu, „Promoția 1907”. Alfred Hefter, „Epoca”, 1935, 2011-2012; Bote, Simbolismul, 98-99, passim; Rașcu, Amintiri, 125-127; Elena Zaharia, Ion Vinea, București, 1972, 47. R.Z.
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
sui-generis a celor două laturi în Rădăcini, text care „recuperând esența celor două etape anterioare, închide, de fapt, Opera”. În Profiluri epice contemporane (1987) cronicarul actualității literare propune un tablou al prozei din anii ’60-’80, clasată după criteriul generațiilor, promoțiilor și școlilor. Taxonomia e discutabilă - ca oricare alta -, ca și încadrările, ca și absența unor nume: A. E. Baconsky, Teodor Mazilu, Octavian Paler, Titus Popovici ș.a. Cartea rezistă însă printr-o seamă de „profiluri”, între care Nicolae Breban, Augustin Buzura
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
Al doilea suflu, 153-161; Dan C. Mihăilescu, „Bărbat singur la țărmul mării”, T, 1990, 1; Eugen Simion, Proza scurtă, RL, 1990, 15; Mircea Iorgulescu, „În larg”, RL, 1990, 20; Vlad Sorianu, „Umilința” prozei scurte, ATN, 1990, 5; Monica Spiridon, O promoție „pusă la index”, JL, 1990, 7, 13; Monica Spiridon, Etcetera..., R, 1990, 10; Țeposu, Istoria, 20-21; Ion Bogdan Lefter, Introducere în noua poetică a prozei, în Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994, 222-231; Radu
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
profesor de filosofie la Humboldt-Universität zu Berlin, pensionara; Mechtild Köster, fostă secretara a Consiliului Științific de Etică la Akademie für Gesellschaftswissenschaften, fost profesor de comunism științific la Institutul pedagogic din Lubango În Angola, șomer; Herbert Burmeister, fost student din ultima promoție de la Akademie für Gesellschaftswissenschaften, primar PDS Într-o comună din Landul Brandenbourg; Wladislaw Hedeler, fost student la Academia de Științe Sociale de pe lângă PCUS din Moscova, fost cercetător la Akademie für Gesellschaftswissenschaften, cercetător și redactor la o revistă de științe sociale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
doi la trei ani de studii, un decret guvernamental recunoscând școlii dreptul de a acorda diplome de studii superioare. Școală include și o clasa pregătitoare destinată candidaților care nu-și terminaseră studiile secundare. Lipsa cadrelor face ca, Incepand cu prima promoție, 12 foști studenți să fie reținuți că profesori În școală. În anul următor, 1952-1953, are loc Începutul formării doctorale la Scoala Superioară de Partid, posibil de urmat și prin corespondență. În 1959-1960, SSP bulgară a for organizată În șapte catedre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de cursuri, cursurile de bază și cursurile speciale (Grundkursen și Sonderkursen). Aprobarea planurilor de Învățământ, nominalizarea profesorilor și selectarea studenților erau rezervate Comitetului Central. Introducerea unei pregătiri doctorale (Aspirantur), desi prevăzută de la Început, s-a făcut abia În 1953. Prima promoție a ciclului de trei ani care a primit diplomă de Gesellschaftswissenschaftler (specializat În științe sociale) a absolvit În 1955. În același an, avea loc prima susținere a unei lucrări de diplomă având drept subiect lupta KPD din anii 1930-1933. Parteihochschule
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
socialistă. Examenul de admitire era organizat numai În cele câteva facultăți unde cererea depășea numărul de locuri disponibile. Importantă numărului absolvenților cu diplomă de bacalaureat a crescut având loc o adevarată inflație În intervalul anilor 1970-1980 - doar 13% dintr-o promoție constituia procentul persoanelor admise În universitate (aproximativ 26.000 În fiecare an). Existau 1,2 candidați pentru un loc disponibil În universitate, În anii ’80, 85% dintre candidați fiind admiși (bacalaureați și candidați la o a doua specializare). Pregătirea accelerată
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să meargă să lupte În Indochina, s-a reîntors În Saxonia natală. A Început prin a se anagaja În FDJ, dar scopul său principal era acela de a-si continue studiile. Așa a ajuns la Parteihochschule, făcând parte din prima promoție a ciclului de trei ani. A avut o dublă carieră, de cadru și de intelectual, cu duble constrângeri, politice (să scrie discursuri) și profesionale (să se specializeze În teoria cunoașterii). Helmut Neef s-a născut În 1920 la Griesbach. Provine
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
studii de chimie la Chemnitz. A participat la război și a fost de două ori grav bolnav. Din 1945 până În 1952, a fost profesor de școală secundară. În acea perioadă urmează cursuri la Parteihochschule Karl Marx, făcând parte din prima promoție a școlii. În 1959, și-a susținut teza În istorie (Rolul conducător al ȘED În lupta pentru crearea mișcării „congresului popular pentru unitate și o pace dreapta”). A fost primul profesor de la Parteihochschule Karl Marx care a primit, În 1983
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
apoi În folosul exclusiv al filierelor naționale, si a redeveni «calea regală» după 1990. Toate acestea au permis o apropiere Între statutul membrilor celor două grupuri intelectuale, universitarii și scriitoriii, si a remodelat statutul social al carierelor literare. Profilul noilor «promoții» de scriitori se schimbă astfel În anii ’70, cănd tinerii sunt adesea mult mai titrați decât «maeștrii» lor. Abandonarea după Începutul anilor ’60 a condițiilor restrictive sociale și politice de acces la anumite genuri de studii a precedat sfârșitul «democratizării
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1993), Istoria tragică și grotesca a Întunecatului deceniu literar nouă, Eminescu, București. Ulici, Laurențiu (1994), „Protecția scriitorului și protecția literaturii”, 22, 29, 20-26 iulie, București. Ulici, Laurențiu (1995), Literatura română contemporană, Eminescu, București. Ulici, Laurențiu (1995), Literatura română contemporană. I. Promoția ’70, Eminescu, București. Ungureanu, Cornel (1995), La vest de Eden. O introducere În literatura exilului, Amarcord, Timișoara. Uschner, Manfred (1993), Die zweite Etage, Dietz, Berlin. Vegesack, Thomas von (1986), „Sur l’histoire du PEN-Club”, PEN Internațional, Gerd E. Hoffmann (coord
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
documente despre activitatea specifică a profesorilor școlii, precum pregătirea documentelor pentru congrese, alte reuniuni importante ale partidului (plenarele Comitetului Central, aniversări); documente privind procesul de recrutare, modul de evaluare, criteriile de clasificare a corpului profesoral și a studenților, efectivele diferitelor promoții, modul de apreciere a cunoștințelor studenților, precum și corespondență internă legată de raportul dintre școală și alte departamente ale aparatului de partid - În Mihai Dinu Gheorghiu, 1998, vol. ÎI. În traducere literala: Comitetul Împotriva erei glaciare, noua denumire pe care și-
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
literaturii române. Insurgența lui scoate poezia din chingile „spiritului revoluționar” la modă, specific proletcultismului. Una dintre consecințele importante ale acestui efort, deopotrivă temerar și pieziș, a fost apariția, în deceniul al șaptelea, a unui val nou în lirica românească, o promoție de tineri poeți pe care comentatorii au numit-o chiar „generația Labiș”, și care s-a impus prin valori incontestabile (unele dintre ele, cum este Nichita Stănescu, între timp clasicizate), probând remarcabila capacitate de regenerare a poeziei românești, proces declanșat
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
său ca antologator). Ecloziunea și afirmarea poetică a lui R. - remarcată și prețuită, în epocă, de voci critice de anume autoritate, între care ale lui Paul Georgescu și N. Steinhardt - au loc oarecum în răspăr față de tendințele dominante în rândul promoției poetice optzeciste căreia, prin vârstă, îi aparține. Debutând la nici douăzeci de ani, afirmat la începutul anilor ’80, R. întruchipează - se poate spune - opusul spiritului optzecist. Nicidecum ludic, cultivând, cu intermitențe, (auto)ironia, dar într-o cheie cu totul diferită
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
, Florian (27.I.1931, Seaca, j. Teleorman), poet. Este fiul Catrinei (n. Dorcescu) și al lui Ion Saioc, țărani. După cursuri la Liceul Comercial din Turnu Măgurele (1945-1948), devine student în prima promoție (1949-1950) a Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București. Va fi repartizat ca redactor în secția de poezie a revistei „Viața românească”, de unde, în 1952, în urma unui conflict cu Nicolae Moraru, își dă demisia. Redactor la Editura Cartea Rusă și
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
În 1999 i se acordă Premiul pentru critică literară al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor. În critica literaturii curente, R. manifestă predilecție pentru poezie. Rezultatul unei prime etape foiletonistice e cartea Valori lirice actuale, o lucrare sistematică, îmbinând criteriul generațiilor/promoțiilor cu cel tematico-stilistic. Se realizează o panoramă a poeziei române de la al doilea război mondial până la zi, începând cu poeții generației războiului și terminând cu promoția ’70, selecția ascultând în genere de criteriul valoric. Remarcabile sunt de pe acum câteva aspecte
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
prime etape foiletonistice e cartea Valori lirice actuale, o lucrare sistematică, îmbinând criteriul generațiilor/promoțiilor cu cel tematico-stilistic. Se realizează o panoramă a poeziei române de la al doilea război mondial până la zi, începând cu poeții generației războiului și terminând cu promoția ’70, selecția ascultând în genere de criteriul valoric. Remarcabile sunt de pe acum câteva aspecte ce îi vor caracteriza toate scrierile: aspirația spre sinteză și spre identificarea de afinități și filiații (în cazul de față, relații de continuitate cu lirica interbelică
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
seamă de cuvinte” (recenzii), „Mențiuni critice” (Perpessicius), „Vitraliu”, „Viața cărților” „Spirale”, (Eugen Barbu), „Arte-spectacole” (Valeriu Râpeanu, Dinu Săraru ș.a.), „Biografia debuturilor” (interviuri cu tineri scriitori), „Cartea de debut” (Nicolae Ciobanu), „Biblioteca «Luceafărului»” (grupaje masive din creațiile tinerilor), iar după 1990, „Promoția reformată” (Laurențiu Ulici), „Povestea vorbei”, „Solilocvii” ș.a. În primii ani de apariție L. se dorea a fi și o școală de creație, oferind tinerilor scriitori „lecții” de poetică (Mic dicționar de poetică, Măiestria literară). Importantă este editarea pe parcursul câtorva ani
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]