37,224 matches
-
tip de energie, încă una din fețele infinite ale inteligenței cercetătoare. * Nu întîmplător am ales citatul din William Faulkner - romanul Absalom, Absalom... Mai sînt inși exaltați care prevăd pentru secolul ce vine și cele următoare un dezinteres din ce în ce mai mare pentru proză și literatură, în general, considerate complete de tehnica televiziunii ca și de celelalte metode dintre cele mai noi. Omenirea a trăit, un timp, să zicem, ascultînd la foc Scufița roșie, Robinson Crusoe și celelalte povestiri, fără a le mai pune
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
fost, pînă acum, singurul scriitor american, laureat al Premiului Nobel, rămas în viață). în 1984, președintele François Mitterand i-a conferit titlul de Comandor al Legiunii de Onoare, iar în 1990 i s-a acordat medalia National Book Foundation. în proza ficțională americană, Bellow este exponentul fazei de tranziție între generația modernistă - clasicii modernismului - Hemingway, Faulkner, Steinbeck, Dos Passos, și cea a postmoderniștilor: Pynchon, Barth, Coover, Federman etc. Dacă ar fi să-i lipim o etichetă - simplificatoare ca orice etichetă - s-
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
fost, pînă acum, singurul scriitor american, laureat al Premiului Nobel, rămas în viață). în 1984, președintele François Mitterand i-a conferit titlul de Comandor al Legiunii de Onoare, iar în 1990 i s-a acordat medalia National Book Foundation. în proza ficțională americană, Bellow este exponentul fazei de tranziție între generația modernistă - clasicii modernismului - Hemingway, Faulkner, Steinbeck, Dos Passos, și cea a postmoderniștilor: Pynchon, Barth, Coover, Federman etc. Dacă ar fi să-i lipim o etichetă - simplificatoare ca orice etichetă - s-
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
protagonistul din 69, romanul lui Ionuț Chiva, ar fi putut fi evitată. La fel și insistența grosolană pe seducătoarea, nevinovata și delicata muie (cu gândul la Alessandro Baricco, firește!) ajunsă perversiune și ocară absolută în orice ceartă. În câteva cuvinte, proza lui Petre Barbu e aluvionară la modul "noroios" și "frumusețile" se amână precum unui alchimist frenetic dar pripit. Blazare este o încercare cam haotică de parabolă în care se amestecă toate ingredientele posibile dar care, în lipsa rețetei, își neutralizează efectele
Un roman cu loseri ratat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11853_a_13178]
-
dar de care Coșbuc nu a beneficiat. În Nota asupra ediției, însoțind primul volum, Gavril Scridon își înfățișa astfel proiectul: "Prezenta ediție își propune să cuprindă, pentru întâia oară, cea mai mare parte din opera lui George Coșbuc: poezie originală, proză literară, studii, publicistică, traduceri, corespondență. O ediție cuprinzătoare a operei lui Coșbuc este o veche cerință a culturii noastre. (...) Ediția prezentă urmărește, în limitele posibilităților și ale exigențelor, să cuprindă opera lui Coșbuc, reconstituind, în esență, drumurile creației" (p. LVII
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
Ziarul unui pierde-vară, Cântece de vitejie, cu note și variante la p. 345-483; în 1977, volumul III (la care voi reveni) încheie opera poetică, editând selectiv poeme din periodice, poeme postume și "diverse"; în 1979, volumul IV tipărește Scrieri în proză; în 1982, apar simultan volumele V și VI, cu Traduceri. De la volumul VII, 1985, ediția critică este preluată de Gheorghe Chivu, cu prefață și comentarii de Alexandru Duțu, cuprinzând traducerea Divinei Comedii, extinsă și în vol. VIII, 1988, pentru ca în
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
1998, să fie editate comentariile coșbuciene la Divina Comedie. După patru decenii de la începerea ei, ediția selectivă Coșbuc nu s-a încheiat nici astăzi, rămânând complet pe dinafara ei secțiunile de publicistică și corespondență, iar parțial secvențe din poezie și proză. Deși vremea propice operei lui Coșbuc a cam trecut, rămânem cu o datorie anacronică față de opera lui. Înfruntând acest anacronism, e bine că onești cercetători ca Mircea Popa și Constantin Catalano se străduiesc să acopere aceste restanțe ale istoriei literare
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
și-au prezentat la Castel Goffredo, vechi și elegant burg mantovan, operele traduse în limba italiană care intră în concurs, urmînd ca pe 2 iulie să fie desemnat un singur cîștigător, învingătorul premiului. Este vorba de un premiu internațional pentru proză, ajuns la a XIII-a ediție, care se acordă inițial literaturii unei națiuni și, ulterior, după ce operele candidate au fost citite și evaluate de un juriu specializat, format din zece profesori universitari, jurnaliști, literați și de un "juriu popular" compus
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
Autoritatea pentru promovare turistică din partea română. Faza concluzivă a manifestării se va derula între 10 și 12 noiembrie 2005, odată cu întîlnirile autorului cîștigător cu elevi din școli italiene, cu o seară dedicată poeziei românești și cu momentul înmînării premiilor pentru proză și poezie și, eventual, al unui Premiu Special pentru Literatura nouă, foarte recentă. Ca la fiecare ediție, în noiembrie va fi prezentată publicația "Quaderni" a Premiului Acerbi pe anul 2005, numărul 6, intitulat Literatura română, cuprinzînd articole și informații despre
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
Cătălin Sturza Două sunt coordonatele pe care se situează studiile profesorului clujean Ion Vlad: hermeneutica și romanul. Lectura romanului (1983), Lectura prozei (1991) sau În labirintul lecturii (1999) sunt exemple care vorbesc de la sine. Titlul celei mai recente cărți a domniei sale n-ar trebui sa ne ia prin surprindere: Romanul universurilor crepusculare e, conform bunelor deprinderi, încă un studiu despre marile construcții
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
de unde au răsărit misterioasele universuri care, mai mult, se pretind și crepusculare? De unde ideea de asfințit, de sfârșit de drum, de iminență a umbrei într-o lucrare despre zorii modernității romanului european? Pentru o carte care glosează pe marginea unor proze de manual precum Omul fără însușiri, Pe falezele de marmură sau Călătorie la capătul nopții titlul este destul de curajos. Ceea ce nu înseamnă că nu-și atinge scopul: acela de a incita la lectură. Dacă, după aceea, cititorul se va considera
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
ființei, nu în absența cugetării filosofice; dimpotrivă, prin recrearea ei în lumea animată a romanului văzut ca istorie a unor destine și ca spațio-temporalitate originală, inconfundabilă". Partea cea mai amplă (și cea mai consistentă) a lucrării o constituie analizele unor proze pe care autorul le consideră semnificative pentru ilustrarea modelului său: cele trei volume (neîncheiate, ediția Frisé) ale Omului fără însușiri (Robert Musil); "trilogia romanescă" Somnambulii (Hermann Broch), Ferdydurke (Witold Gombrowicz), Pielea (Curzio Malaparte) și De la un castel la altul (Louis-Ferdinand
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
Marius Chivu Din cei optsprezece prozatori care au publicat în celebrul Desant '83, doar cinci scriitori mai scriu și mai contează în proza contemporană: Mircea Cărtărescu, Ioan Lăcustă, Gheorghe Crăciun, Cristian Teodorescu și Constantin Stan. Din 1972, Ioan Lăcustă este redactor la Magazin istoric, așa se explică de ce patru dintre cele nouă cărți publicate din 1990 încoace sunt de istorie. Deși a publicat
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
nostru mai bătrân cu un veac (de singurătate)? Teza de la care pleacă autorul este că Fitzgerald, identificându-se complet cu spiritul epocii în care a trăit, a devansat-o în multe privințe, pe de o parte aspirând să realizeze în proza sa un fel de sinteză a artelor, pe de alta formulând unele anticipări ale postmodernismului, în așa fel încât opera lui poate fi citită astăzi, la începutul unui nou mileniu, cu interes activ și vie participare. De altfel, relația romancierului
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
muzicii, în special jazzului. Un domeniu în care atât scriitorul analizat, cât și autorul cărții au avut contribuții notabile, cel dintâi dând un nume adecvat epocii în care a trăit și al cărei spirit a încercat să-l decanteze în proza sa, "epoca jazzului", iar cel de-al doilea, "promotor al ecumenismului artelor", cum îi place să se autodefinească, fiind unul dintre prea puținii popularizatori și comentatori ai jazzului în România. În acest dialog al artelor nu este neglijată însă nici
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
înțelege că, dată fiind această empatie stabilită din pornire, se vor putea distinge două paliere ale demersului critic: o implicare afectivă, un fel de "discurs îndrăgostit", care, nesupravegheat, ar fi putut duce la estomparea, dacă nu chiar la eludarea deficiențelor prozei fitzgeraldiene, și un discurs critic propriu-zis, sobru și lucid, al cărui scop ar fi să măsoare atractivitatea operei cu metrul sensibilității moderne, delimitând ceea ce este încă viu și grăitor de balastul problemelor și atitudinilor datate. Cum printre multele preocupări intelectuale
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
și urbanismului în capodopera fitzgeraldiană, cu fertile referințe la opera și proiectele catalanului Gaudi. Alt subcapitol abordează fascinanta tematică a Manhattan-ului la intersecția dintre literatură, muzică și cinema. Virgil Mihaiu se simte, totuși, cu adevărat acasă atunci când schițează paralelele dintre proza fitzgeraldiană și jazz: astfel, el vede în Gershwin un pandant al lui Fitzgerald, cel puțin până în momentul când ambii și-au creeat primele opere majore. O analiză comparativă The Great Gatsby/Rhapsody in Blue revelează similitudini frapante. Unul dintre aspectele
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
public) cu vreo 16 ani înaintea anchetei din Apostrof. Personajul "tata", au zis atunci optzeciștii de la "Junimea", e prea pozitiv. Doar că "personajul tata" nu era din "literatură": "era cineva la care mă gîndeam eu zîmbind". Așa e scrisă mica proză, zîmbindu-le unor amintiri, care se amestecă, la persoana I, la persoana a III-a, despre tata, despre fata, despre gîndurile lui în gîndurile ei și invers. Adică, despre mine aș fi vrut să scriu despre tine... Mai selectez, dintr-o
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
schimbate, irecognoscibile aproape, întorcîndu-mă după 1989".l Cel mai mult i-a lipsit în America posibilitatea de expresie extrauniversitară. Căci, de fapt, mărturisește profesorul, el s-a simțit întotdeauna un scriitor, nu un erudit, a vrut să scrie poezie și proză. Soluția profesoratului a ales-o ca refugiu: viața literară era în România tot mai ideologizată, iar Universitatea - un loc ceva mai ferit de politizare. După Tezele din iulie atmosfera sufocant dictatorială, infiltrarea vieții cotidiene de către Securitate și sentimentul că lucrurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
și zgomotoasele evenimente din 1968 și din anii imediat următori, avîndu-i drept protagoniști - în Occident - pe tineri și adolescenți. În creația literară italiană, reflexele acelor ani s-au văzut două-trei decenii mai tîrziu, cînd mediul universitar și liceal a invadat proza timpului. Ultima creație a lui De Carlo plasează acțiunea în zilele noastre, ale dvd -ului, ale fitness-ului, ale mobilei trăsnit-originale, ale jeans-ilor cu talia ultrajoasă pentru a lăsa să se vadă ce poartă junele pe dedesubt etc. Personajele romanului
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
semnificații. Acest ultim volum percutant, obsesiv, confirmă valoarea lui Alberto Bevilacqua, prozator și poet cu o operă consistentă, cîștigător, de decenii bune, al mai multor premii literare. Patru romane, așadar, patru tematici, patru stiluri, din mult mai multele fațete ale prozei italiene din ultimul trimestru al anului trecut.
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
pe măsura "profesionalizării", să reflecte performanțele în crescendo ale conducerii autohtone. În finalul primului capitol, tot Ioan Stanomir face un legato cu literatura "ușoară" (dar de succes...) din interbelic, urmărind traiectoria lui Cezar Petrescu, recuperat cu legitimă bucurie după 1945. Prozele lui sînt despre "oameni care înving". Despre cutezători. Urmează un "montaj" dedicat teatrului, "gen" mai periculos și mai folositor deopotrivă, prin "deschiderea" lui către publicul adunat lîngă o scenă. Femeile joacă, aici, un oarece rol, dramele "primului val", abandonate mai
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
care a reușit să-și onoreze blazonul, printr-o revenire nostalgică cu un volum spiritualizat este Radu Aldulescu, prozator care își menține dorința de a se impune pe o piață literară bătăioasă, în care totuși atât de invocatul reviriment al prozei românești pare a fi deocamdată mai mult promoțional și statistic, deși mai găsim câteva semne că ne aflăm pe drumul cel bun... Venit dintr-un loc fără rezonanțe literare și neavând un trecut care să-l propulseze imediat în aripa
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
românesti, personajele ajung să o exprime, să o demistifice din interior, ca și cum ne-ar explica AND-ul acestei lumi, a blocurilor, a cozilor, a supraviețuirii și a promiscuității. Un element particular al volumului îl constituie caracterul hibrid, la intersecția dintre proză, subtila biografie, studii culturale și variații pe genul eseului istorico-ideologico-politic, prin care Aldulescu regăsește urmele lui Orwell. Cheia de lectură pe care autorul o propune conține neapărat și o componentă comică. Pentru a înțelege cum se cuvine textul, cititorul trebuie
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
dacă ai avut casă în Queens, în Manhattan sau în București. Visăm o bună parte din viață să trăim în poezie, dar, inevitabil, ajungem să recunoaștem pînă la urmă că existența noastră se transformă, pe zi ce trece, într-o proză searbădă. La cîțiva ani după stabilirea sa în Statele Unite ale Americii, poeta Carmen Firan își redirecționează cariera literară prin publicarea volumului său de debut în proză, Caloriferistul și nevasta hermeneutului. Este o carte introspectivă, a crizelor care tulbură viața cuplului
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]