8,957 matches
-
de ideea că e prea bătrân pentru ea. Eu îl consolez cu cazul lui Cezar Petrescu pe care îl cunoaște bine: au fost colegi de liceu. Am mai cunoscut doi tineri magistrați și scriitori: Gherghinescu-Vania1, poet, și Ovidiu Creangă 2, prozator, care are între manuscrisele de pe biroul meu o lungă nuvelă dactilografiată. Creangă e de o timiditate exasperantă. Amândoi sunt măsurați. E adânc emoționantă perechea Gherghinescu: foarte tineri și el și ea. Ea frumușică foc și extrem de spirituală 3. Amândoi tuberculoși
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Scurtu din București. E necesar să precizez că doamna Marta Cojan este posesoarea unică a tuturor drepturilor de autor ale lui Nichifor Crainic. 1. Dumitru Gherghinescu-Vania (1900-1971) poet și jurnalist. A colaborat, intens, la revista Gândirea (1921-1944). 2. Ovidiu Creangă, prozator și gazetar, specialist în științe juridice. A publicat în revista Gândirea o nuvelă - Cheltuielile de îngropăciune, 6, nr. 2, martie 1926, p. 64-67. 3. Domnița Gherghinescu-Vania (1909-1969), traducătoare, memorialistă și epistolieră. 4. Horia Teculescu (1897-1942), istoric literar și folclorist. Nichifor
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
Bußwinkel (Colțul penitenței) - sau cu lunatecul sublim, băiatul din povestirea Zaunholzgasse (Strada Joagărului), cățărat pe-un gard înalt de unde cade, spunîndu-le celorlalți că a privit în cer și toți își bat joc de el. Ca în mai toate textele acestui prozator, semnificatul iese din corsetul semnificantului. În Bila albastră istoricul se dăruiește cu voluptate cercetării trecutului, urmărind pas cu pas destinul (coridorul imaginar) - cum inspirat îl numește Wittstock însuși al familiei Hochmeister care a dat animatori culturali, tipografi și comercianți de
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
oameni cari n-au nici o cădere!) - ci fiindcă simțirea mea, realizată azi în franțuzește printr-un extraordinar hazard, izvorăște din origine românească. înainte de-a fi Ťprozator francez contemporanť, așa cum se spune pe coperta colecției lui Rieder, eu am fost "prozator român înnăscut". Idealul lui Panait Istrati s-a împlinit, în zilele noastre. Opera sa, rescrisă sau scrisă de el însuși în limba maternă, începând cu Chira Chiralina, sau tradusă în primul rând de prietenul său mai tânăr Alexandru Talex, a
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
Marius Miheț Nicolae Stan, Ceață pe Tamisa, București, Editura Cartea Românească, 2013, 384 pag. La șaizeci de ani, Nicolae Stan a rămas un prozator discret, îndrăgostit iremediabil de construcția realistă prin mijloace textua- liste. Evident că formula pare astăzi depășită, însă scriitorul și-a climatizat viziunea la granița dintre cele două perspective dominante la mijlocul deceniului nouă. Între „realiștii” și textualiștii optzeciști, Nicolae Stan a
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
nu mai sunt camuflate savant în interogații magice și tușe fantastice. Radiografia satului din roman nu trece de o formulă în care știința istoriei era tratată la loc de cinste între avariile unei lumi vicioase, ce plonja în apocalipse previzibile. Prozatorul este interesat de analogiile dintre haosul totalitar și cel postrevoluționar, insistând asupra defrișării spirituale. Între singurătatea forțată demografic și căderile în viciu și boală se resemna și eroul din romanul Așezarea (1989). Șerban Ghika, un filosof trecând prin experiența unui
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
singurul român genial”, îl controlează pentru a redirecționa istoria nefavorabilă pe făgașul unei normalități experimentale. Înțelegem că, hipnotizat, Cezar ucide „Organizația” ce trebuie să schimbe, din umbră, destinul unei națiuni. Se evidențiază în aceeași categorie profesorul de matematică Nae Lefterache, prozator marginalizat de noua putere aservită, pseudo-prozatorul filosof Titi Vatră, reinventat în libertate ca procuror, profesorul Pop, monograf al lumii vechi, și sculptorul Petru Cozma. Nu lipsesc personajele feminine, fără excepție voluptuoase și implicate, cu evidente corespondențe în istoria recentă: Miriam
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
traducerea semnată de Anamaria Pop, o traducătoare migăloasă până la obsesie, care are capacitatea de a reda până și cele mai fine nuanțe și digresiuni din textul original. Primul roman publicat în limba română al lui László Krasznahorkai ne dezvăluie un prozator extrem de abil, mai degrabă experimentat decât talentat, în stare să descrie la rezoluție maximă infernul din jur și infernul din mintea lui.
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
III e una decisiv literară. O arată cu asupra de măsură destule dintre capitolele acestui volum. Îndepărtarea de o lectură limitativ ideologică se poate descifra chiar de la început (p. 19), unde e luat spre analiză un roman al unui tânăr prozator spaniol, pentru care Războiul Civil din Spania secolului trecut nu mai exercită aceeași presiune ca pentru generațiile precedente. Articolul dedicat centenarului nașterii lui Salvador Dali (în 2004) elogiază, în definitiv, inteligența artistului, aflată dincolo de bine și de rău, dincolo de stânga
Sufletul cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3808_a_5133]
-
acesta își scoate capul provincialismul lipsit de simțul ridicolului. Astfel un premiu pentru proză al unei filiale US a purtat ani în șir numele unui Traian Olteanu: „Am crezut un timp că e o farsă!... Cum să accepți că un prozator dintre cei mai modești cu putință a devenit, peste noapte, premiu literar, alături de Balzac, Proust, Caragiale, Creangă!?? «Se sparie gîndul», vorba cronicarului”. Aici e indicat un fenomen cu osebire stînjenitor, „superlativita”, care-i vizează nu o dată pe literații locali a
Observații de bun-simț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3831_a_5156]
-
vinovată din partea noastră, pe considerentul că "ce-i al meu, al meu rămâne." După cum arată Elena Lazăr, în prefața antologiei alcătuite de Leonidas Hristaki "Panait Istrati. Un scriitor." (1993), acesta încearcă să dea răspuns la întrebarea: "Este Istrati scriitor francez? Prozator român sau grec?" Observăm că în vechea dilemă de la G. Călinescu încoace s-a introdus o nouă necunoscută, a treia. Francezii au recunoscut cu onestitate că Panait Istrati este "scriitor român de expresie franceză" și l-au așezat printre cei
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
aceasta nu din cauză că mi s-a contestat acest drept (el mi s-a contestat de către oameni care nu au nici o cădere!), ci fiindcă simțirea mea, realizată azi în franțuzește printr-un extraordinar hazard, izvorăște din origine românească. Înainte de a fi "prozator francez contemporan" așa cum se spune pe coperta colecției "Rieder", eu am fost prozator român înnăscut."9 După această frază tranșantă, argumentele se multiplică făcându-se loc eroilor care sunt exponenți ai neamului nostru și sentimentului național de dor, limbii române
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
contestat de către oameni care nu au nici o cădere!), ci fiindcă simțirea mea, realizată azi în franțuzește printr-un extraordinar hazard, izvorăște din origine românească. Înainte de a fi "prozator francez contemporan" așa cum se spune pe coperta colecției "Rieder", eu am fost prozator român înnăscut."9 După această frază tranșantă, argumentele se multiplică făcându-se loc eroilor care sunt exponenți ai neamului nostru și sentimentului național de dor, limbii române pe care n-a uitat-o. Celor care i-au contestat dreptul de
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
sistemul clanurilor, al relațiilor de familie extinsă, conform unui model vetust ce nu va scoate niciodată statul român din actuala stare de organizare gregară, de tipul «noi și-ai noștri». Noi, dacii, noi, romanii.” Subscriem la punctul de vedere al prozatorului timișorean! Patriotismul, un sentiment capabil să declanșeze extraordinare energii colective, la noi e înțeles anapoda și are efecte anapoda.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3752_a_5077]
-
un haz nebun, căci narațiunea lui Doru Pop îmbină autoironia fină cu stilul cel mai mucalit, sunt pasajele despre concursul de reciclare sau despre schimbul de ilustrații pornografice. Acestea din urmă nu se vindeau aleatoriu, ci, explică cu mult tact prozatorul, conform unor reguli cunoscute de toată lumea și respectate cu strictețe: „O poză din partea cu dezbrăcatul te costa cinci lei, tocmai atunci apăruseră fisele de aluminiu de cinci lei, ceea ce făcea foarte simplă tranzacționarea de pornografie. Până ajungeai la secvențele cu
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
cu totul de fasoane livrești sau edulcorante à la Filip Florian. Prin transcrierea nudă a acțiunii și a limbajului de mahala (cartier?) din comunism, Doru Pop e mai apropiat, în schimb, de Dan Lungu din zilele lui bune, dinainte ca prozatorul să scoată socialismul românesc la export. Singurele momente „didactice” sunt intermezzo-urile de înțelepciune neaoșă ale finului Rebeleș, decupate de prozator contrapunctic, în momente de detensionare a acțiunii. În rest, narațiunea lui Doru Pop e pusă permanent pe fast forward
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
cartier?) din comunism, Doru Pop e mai apropiat, în schimb, de Dan Lungu din zilele lui bune, dinainte ca prozatorul să scoată socialismul românesc la export. Singurele momente „didactice” sunt intermezzo-urile de înțelepciune neaoșă ale finului Rebeleș, decupate de prozator contrapunctic, în momente de detensionare a acțiunii. În rest, narațiunea lui Doru Pop e pusă permanent pe fast forward, transformând o epocă „în care nu se întâmpla nimic” într-o lume densă și vie, cu aspect de benzi desenate. Probabil
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
numit atât de bombastic, el nu se lipește nicicum imaginarului terre-à-terre din O telenovelă socialistă. Fără a lăsa urâtul sau nostalgia să pătrundă decât rareori, prin crăpăturile acestei lumi extrem de compacte - galopul narațiunii e, fără îndoială, o formă de terapie -, prozatorul scrie pasaje remarcabile despre formatorii săi, personalități bine conturate. Micul Doru are, în același timp, mai mulți tați și mame. Bărbații sunt, cel mai adesea, modele de tandrețe - începând cu Tătica, cantorul-Tarzan, cu puternicul unchi Lelu și încheind cu miștocarul
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
cu puternicul unchi Lelu și încheind cu miștocarul naș Rebeleș. În schimb, „mamele”, leoaice, se întrec în a aplica o educație cât mai severă adolescentului. Câte o scenă familială care amestecă delicatețea cu cruzimea dă seama de întreaga capacitate a prozatorului, pe cât de bun și jovial povestitor, posesorul unui umor irezistibil, pe atât de grav (și, cum să zic, impudic) observator al dramelor de zi cu zi. Iată cum e descrisă o vizită la apriga nașă Sanda acasă, cu câteva zile
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
scriitori eșuează în conformism. Tocmai dorința nestrămutată de a nu cădea în formule literare „fumate” îi face să aleagă un stil mai aparte, o adresare extrem de personală, dar care, din nefericire, a mai fost aleasă de mulți, foarte mulți alți prozatori contemporani. Este și cazul lui Dave Eggers cu Opera sfâșietoare a unui geniu năucitor, volum care, cel puțin din punct de vedere stilistic, nu se deosebește cu nimic de cărțile unor Jonathan Safran Foer, Nicole Krauss, Bret Easton Willies, Daid
O biografie nu chiar atât de năucitoare by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3765_a_5090]
-
Nicolae Scurtu Biografia si bibliografia prozatorului, istoricului literar, eseistului si memorialistului Dinu Pillat (n. 1921 - m. 1975) necesită o recercetare minuțioasă a bibliotecilor si a arhivelor, publice si particulare, spre a depista si a identifica noi mărturii despre creația unuia dintre cei mai talentați si instruiți
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
aici, e cu mult mai bogată, mai interesantă si, evident, conține o sumă semnificativă de informații literare si culturale care întregesc, fericit, imaginea unui scriitor si cărturar preocupat de viața spirituală a unei Românii bulversate. Epistolele trimise istoricului literar si prozatorului Marin Bucur (n. 1929 - m. 1994), pe când acesta se afla la Paris pentru a cerceta relațiile literare si culturale dintre cele două țări romanice, surprind cu finețe interesul si dragostea nemărginită pe care cei doi cărturari le-au nutrit pentru
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
oficialii de la Radiodifuziunea Română, în 1971, si care nu a putut fi publicat de către autor în nici o revistă literară. A sosit în sfârșit momentul. Eseistul si rafinatul analist remarcă voluptatea de a nara si puterea de inventivitate lexicală a unui prozator modern care, uzitând cu abilitate parabola, evocă, de fapt, o actualitate terifiantă. ■ * [București], 12 martie 1966 Dragă domnule Bucur, Ți-am primit pachetul cu cărți, ca și scrisoarea atât de substanțial plină de ecourile vieții dumitale la Paris. Nu știi
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
meta-realiste, un grup care îi include pe Eric Miles Williamson, Toni Morrison, Paul Ruffin, Larry Fondation, Cormac McCarthy, Richard Burgin, Ron Cooper și alții. Criticii l-au numit pe Haske unul din cei mai promițători scriitori din generația sa; ca prozator, alți scriitori i-au remarcat deja talentul de a reda peisajul dur al nordului și mai ales harul de a dezvălui sumbra realitate a inimii ce bate în ciuda incercărilor, a timpurilor grele, a ghinionului și a muncii istovitoare. În bătaia
Joseph Daniel Haske: În bătaia puștii by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Journalistic/3768_a_5093]
-
literară. Iată însă că un distins cercetător, dintr-o generație nu tocmai tânără, pasionat de universul scrisului românesc, Stan V. Cristea, s-a apucat, de unul singur, să realizeze bibliografia - deloc lesnicios a fi sistematizată - unuia dintre cei mai importanți prozatori ai noștri de după război (dacă nu cumva chiar cel mai important), Marin Preda, pe care cu exagerată modestie o intitulează doar Repere bibliografice, în ciuda faptului că ea conține mai mult de șapte mii o sută de poziții, în peste șase sute
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]