3,260 matches
-
psalmistul insistă la Dumnezeu să‑și „plece urechea” la rugă‑ ciunea lui : „Până când, Doamne, mă vei uita până În sfârșit ? Până când vei Întoarce fața Ta de la mine ? Până când voi grămădi gânduri În sufletul meu, durere În inima mea ziua și noaptea ?” (Psalmul 12, 1‑2). În clipele de grea Încercare, când suferința și necazurile i‑au Înăbușit sufletul, psalmistul cere ușurare și mângâiere. Izbăvirea din abisul suferințelor, a Încercărilor și a necazu‑ rilor este dorită și cu scopul de a se Învrednici
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se pogoară În groapă ; ajuns‑am ca un om neajutorat, lăsat Între cei morți ... Oare se vor cunoaște Întru Întuneric minunile Tale și dreptatea Ta În pământ uitat ? Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu și Întorci fața Ta de la mine ?” (Psalmul 87, 3, 4, 13, 15). Există la unii creștini obiceiul ca atunci când cer ceva de la Dumnezeu prin rugăciune, să făgăduiască Înaintea Lui o schimbare a lor proprie În bine, o lepădare de rele, o rugă‑ ciune mai atentă și mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu numai această boală, ci toate patimile. Dacă mintea ta ar fi unde trebuie, nici mușcăturile șerpilor veninoși și ale scorpiilor n‑ar putea ajunge la simțirea durerilor trupului. Am uitat, zice, să mănânc pâinea mea de glasul suspinului meuă (Psalmul 101, 5‑6). Nu te necăji. Mila lui Dumnezeu Îți este aproape. Te Îmbrățișez Întru Domnul. Fă‑te sănătos, strigând la El”276. Pentru cel suferind, paradigmă de dăruire În rugăciune, poate fi și marele scriitor bisericesc, Fericitul Augustin. La
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu Întunericul meu să‑mi vorbească ! Am lunecat la acest Întuneric și m‑am Întunecat, dar și de acolo Te‑am iubit. «Rătăcit‑am ca o oaie pierdută ; caută pe robul Tău, că porun‑ cile Tale nu le‑am uitată (Psalmul 118, 176 ; Iona 2, 8 ; Isaia 30, 21 ; Iezechiel 3, 12). Rătăcit‑am și mi‑am adus aminte de Tine, am auzit glasul Tău spre mine (Psalmul 118, 176), ca să mă Întorc, și abia l‑am auzit din cauza tulburării poftelor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pierdută ; caută pe robul Tău, că porun‑ cile Tale nu le‑am uitată (Psalmul 118, 176 ; Iona 2, 8 ; Isaia 30, 21 ; Iezechiel 3, 12). Rătăcit‑am și mi‑am adus aminte de Tine, am auzit glasul Tău spre mine (Psalmul 118, 176), ca să mă Întorc, și abia l‑am auzit din cauza tulburării poftelor mele nesățioase. Și, iată, acum mă Întorc, clocotind și gâfâind, la izvorul Tău. Nimeni să nu mă oprească pe El să‑l beau, și atunci voi trăi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
surâsul / strigătele / urcă; cer / țevi / trei; la cer / face reverențe / trei-; ca pe / alpenstock; Parc / inel etc. etc. Întreaga poezie e plină de asemenea mărci autoreferențiale sau de motivare analogică a semnificantului. Încât finalul „Imn cristalizat în azbest, început de psalm” numește nu doar la modul metaforic o „impresie” subiectivă relativă la peisaj (drumul pe care circulă pneul automobilistic), ci și rezultatul structurării textului ca poezie-imn. E, desigur, aici, numai un exemplu, ilustrativ pentru complexitatea construcției textuale, într-un poem care
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
-n talgere de umbră genunchiu-și scrie mărul. Dacă e de găsit o unitate a poemului dincolo de explozia mozaical-caleidoscopică a imaginilor, ea s-ar afla mai degrabă la nivelul stării de spirit: frenezie a sentimentului erotic, amintind în parte de, bunăoară, Psalmul de taină arghezian („Femeie răspândită-n mine / ca o mireazmă-ntr-o pădure”...): mă răscolești ca-n arie treci degetul prin creștet mă-mprejmuiești mă treieri mă-nchizi ca un hectar te-nalți precum o stivă în aerul prea veșted pe marginea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
care ele se bazeaz] pe aspecte obișnuite ale comportamentului politic. Din aceast] pespectiv], orice tez] a „mâinilor murdare” și a naturii speciale a moralei politice trebuie s] accepte faptul c] mediile politice sunt adesea corupte din punct de vedere moral. Psalmii ne avertizeaz] în leg]tur] cu încrederea în principi (Ps. 146,3) și profetul Mică vorbește în numele multora când spune: „Mâinile lor sunt îndreptate s] fac] r]u: cârmuitorul cere daruri, judec]torul cere plata, cel mare își arăt] pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
, Ioan (a doua jumătate a sec. XVII), traducător. Predicator reformat, V. este, probabil, traducătorul psalmilor lui David, transpuși în versuri cu titlul A lui svent David crai și proroc o sută cincizeci de șoltari cari au scris cu mânile lui Viski Janos in Boldogfalva (Sântămărie-Orlea), 1697. Psaltirea atribuită lui are la bază traducerea maghiară a
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
lui David, transpuși în versuri cu titlul A lui svent David crai și proroc o sută cincizeci de șoltari cari au scris cu mânile lui Viski Janos in Boldogfalva (Sântămărie-Orlea), 1697. Psaltirea atribuită lui are la bază traducerea maghiară a psalmilor făcută în 1604 de Albert Molnár Szenci după psaltirea germană a lui Ambrosius Lobwasser și după versiunea lui Clément Marot continuată de Théodore de Bèze. Textul românesc păstrează pe alocuri o mare apropiere de cel maghiar, imitând și elementele de
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
Psaltirea are în primul rând o importanță de ordin lingvistic, textul conservând forme arhaice ale limbii secolului al XVII-lea din Transilvania. Textul ei este, în același timp, o dovadă a preocupărilor transilvănenilor de a da o traducere versificată a psalmilor, fără a se putea apropia însă ca valoare de transpunerea mitropolitului Dosoftei. Repere bibliografice: Gregoriu Silași, Psaltirea calvino-română versificată, T, 1875, 12-14; Ioan Bianu, Introducere, în Psaltirea în versuri întocmită de Dosoftei, București, 1887, XXXIV, XLI-XLVIII; Ion G. Sbiera, Mișcări
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
Emil Isac și Lucian Blaga, V. depășește cu talent influențele zonale, evocând un sat românesc atemporal. Dialogurile cu Dumnezeu stau sub un fel de „râsu’ plânsu’ “, amestecând patetism și jovialitate. Seninătatea de a accepta tăcerea celui invocat se întrupează în psalmi, specie predilectă încă de la primul volum, unde contează mai mult întrebările decât răspunsurile. Emblematică este poezia Doamne, nu te îndepărta, căutare tensionată ca un monolog hamletian sau pierdere între „gândurile [...] de noapte/ de nesomn și de drum către moarte”. Recunoscându
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
ființă” în care s-a pierdut ceva semnificativ. Timpul „cireșelor amare” este un timp al pierderii, al bătrâneții, al apropierii de marea trecere: „Nu știu de-s dus/ Sau plâng doar o paiață/ Ceva s-a rupt în mine...”. În Psalmi (2003) V. continuă numărul psalmilor biblici cu 151 (Răspunde-mi, Doamne, dacă poți), încheind cu 200 (Apocalipsă). Sunt variațiuni pe temele anterioare, despre „bucuria de a fi plâns”, mărturisind acceptarea condiției umane în fața lucrării divine, în cântări despre suflet, pustiire
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
pierdut ceva semnificativ. Timpul „cireșelor amare” este un timp al pierderii, al bătrâneții, al apropierii de marea trecere: „Nu știu de-s dus/ Sau plâng doar o paiață/ Ceva s-a rupt în mine...”. În Psalmi (2003) V. continuă numărul psalmilor biblici cu 151 (Răspunde-mi, Doamne, dacă poți), încheind cu 200 (Apocalipsă). Sunt variațiuni pe temele anterioare, despre „bucuria de a fi plâns”, mărturisind acceptarea condiției umane în fața lucrării divine, în cântări despre suflet, pustiire, rugăciune, moarte. Poet evlavios, V.
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
țărm/ Și acum ne obosește lumina farului/ Că nu mai vedem Portul...”. SCRIERI: De vorbă cu Domnul..., pref. Tudor Dumitru Savu, Timișoara, 1997; Voi veni cu fluxul, pref. D.R. Popescu, Timișoara, 1998; Vremea cireșelor amare, Cluj-Napoca, 1998; Păcate..., Cluj-Napoca, 2000; Psalmi, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Istoria gândirii chineze, Iași, 2001 (în colaborare cu Florentina Vișan). Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „De vorbă cu Domnul...”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1997, 113; Bogdan Ulmu, Dialog văratec cu Dorel Vișan, CRC, 1998, 7; Carmen Chihaia, „Festivalurile din
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
Comentează două figuri de stil diferite, la alegere. 5.Formulează un enunț cu sensul denotativ al cuvântului psaltire. 6.Transcrie două cuvinte/ structuri specifice adresării directe. 7.Precizează măsura și ritmul primelor două versuri. 8.Evidențiază două trăsături specifice speciei psalm. 9.Argumentează, în 6-8 rânduri, rolul de precursor în poezia românească a lui Dosoftei. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA VECHE Testul nr. 57 Rezolvă cerințele
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cel frumos Și nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă. [...] Singuri, acum, în marea Ta poveste, Rămân cu Tine să mă mai măsor, Fără să vreau să ies biruitor. Vreau să Te pipăi și să urlu: Este!" (Tudor Arghezi, Psalm - Te drămuiesc în zgomot și-n tăcere...) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: (a) cere, biruitor. 2.Precizează modul de formare a cuvintelor: dârz și vânat. 3.Explică rolul propoziției exclamative din final. 4.Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul conjunctiv
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și vânat. 3.Explică rolul propoziției exclamative din final. 4.Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul conjunctiv. 5.Menționează două elemente specifice lirismului subiectiv. 6.Comentează figura de stil din primul vers, strofa a doua. 7.Prezintă conceptul modern psalm, pornind de la fragmentele date. 8.Evidențiază două caracteristici ale modernismului. 9.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Clopotul cel mare din turn este dăruit bisericii de către Miron-Vodă Barnovschi și poartă data de 1628. A fost turnat la Lvov. Inscripția de pe el este în limba slavonă, iar vanga (buza clopotului) are înscris în limba latină un verset din Psalmii lui David. Un clopot mai mic este, de asemenea, donat de către ctitor. Prin anul 1728, în chiliile mănăstirii a funcționat o școală în limba română dar și greacă pentru membrii familiei domnitoare și ai marilor boieri. Și biserica Barnovschi din
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în muzică adesea îi alterează sau ii umbrește complet caracteristicile, chiar dacă muzica, în sine, este valoroasă. Nu mai este nevoie să cităm exemple ca soarta piesei Othello de Shakespeare în opera lui Verdi, deoarece mai toate transpunerile în muzică ale Psalmilor sau ale poeziilor lui Goethe ne oferă argumente elocvente în sprijinul acestei afirmații. Nu încape îndoială că există o colaborare între poezie și muzică; dar poezia sublimă nu cere muzică, iar muzica inspirată nu are nevoie de cuvinte. De obicei
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
scris în Sfânta Scriptură” Cum așa? întrebă acela mirat. Asta n-am știut-o și n-am auzit-o până acum de la nici un preot! Dacă nu crezi, am să-ți și arăt, continuă preotul și scoțând din buzunar Noul Testament cu psalmi, citi versetul întâi din Psalmul 13: „Zis-a cel nebun în inima sa: «Nu este Dumnezeu»”. Vezi, adăugă preotul, asemenea nebuni erau și pe vremea regelui David, dar erau mai modești, pentru că gândeau asemenea nelegiuiri numai în mintea lor, nu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
așa? întrebă acela mirat. Asta n-am știut-o și n-am auzit-o până acum de la nici un preot! Dacă nu crezi, am să-ți și arăt, continuă preotul și scoțând din buzunar Noul Testament cu psalmi, citi versetul întâi din Psalmul 13: „Zis-a cel nebun în inima sa: «Nu este Dumnezeu»”. Vezi, adăugă preotul, asemenea nebuni erau și pe vremea regelui David, dar erau mai modești, pentru că gândeau asemenea nelegiuiri numai în mintea lor, nu strigau în gura mare, cum
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
locale cu o nouă semnificație ideologică, cea a rezistenței naționale. Dacă ar fi să aleg un exemplu edificator pentru această tendință de integrare a modelelor vetero- și neo-testamentare, precum și a apărătorilor ulteriori ai credinței, cel mai nimerit ar fi poate Psalmul 11 ("Cum veți zice sufletului meu: Mută-te în munți, ca o pasăre?") în prelucrarea lui Dosoftei, în care efigia regelui David poate fi echivalată atât cu un sfânt-martir, cât și cu un voievod român: ... Zică cât le place ceia
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
înălțată către cer și prin sensul descendent al gestului îngenunchierii). Desenul amplu al crucii (vertical și orizontal) și închinarea în fața "suveranului-mag" (simbolism filtrat de Vechiul Testament) urmăresc obținerea purificării și a mântuirii, pentru (re)armonizarea spiritualului cu natura umană (precum în Psalmi). Construcția bisericii semnifică tocmai sacralizarea materiei (părăsirea casei laice și a cotidianului supus greșelii) și situarea în lumina iertării, prin rostirea constantă de rugăciuni. Dacă simbolistica nopții trimite și la odihnă, și la râvnita ocrotire a casei, dar și la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fata! Patru lansări la Timișoara Parodia bate pornografia Manu Babescu Născute pe 4 iulie, patru volume semnate Șerban Foarță au fost lansate la Timișoara. Istoriile unui Matroz întors de pe planeta Roz, Mr. Clippit & Comp., Un mire fără căpătâi și Cartea psalmilor au fost prezentate de Ion Barbu, Șerban Foarță și Robert Șerban, la librăria Humanitas „Joc Secund“. Miercuri, în buricul săptămânii, lumea din Banat nu așteaptă decât să vină odată furtuna. Din cauza moțăielii generale provocate de încălzirea globală și a caniculei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]