3,042 matches
-
au părăsit frontul în debandadă și se păregăteau să traverseze orașul Botoșani, unde românii, puși în gardă de atentatele pe care aceste bande le săvârșeau, i-au oprit și i-au somat să depună armele, lăsându-le două zile de răgaz, după care s-au decis să acționeze. În timp ce românii înconjurau satele unde se așezaseră rușii, câțiva ucraineni au încercat în zadar să discute cu ei. Două grupuri n-au opus retistență, dar ceilalți au deschis focul împotriva românilor. În timpul nopții
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de vedere s-a confirmat în dimineața zilei de 14 ianuarie, când ne-am întrunit la Ambasada Statelor Unite. Am convenit să ne ducem in corpore la Lenin. Dl. Francis i-a telefonat de îndată. Președintele Comisarilor Poporului a cerut un răgaz de două ore pentru a ne răspunde. În fine, ne-a convocat la Smolnâi. Dl. Francis vorbea rău franțuzește și nu era acomodat cu uzanțele diplomatice și cu principiile dreptului internațional. Așa că s-a decis ca, în cadrul întrevederii cu Lenin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din Orient, ceea ce dovedește că sovietele n-au ezitat să folosească acest aur pentru propagandă și pentru nevoile trezoreriei lor. Tensiunea extremă a raporturilor dintre România și Rusia sovietică a dus la expulzarea lui Diamandi. I s-a lăsat un răgaz de 10 ore pentru a părăsi Petrogradul cu tot personalul Legației. L-am anunțat despre aceste lucruri pe ministrul nostru la Stokholm, ca un tren să fie pregătit la Torneo, dar se pare că bolșevicii nu voiau să-și abandoneze
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în chip firesc s-ar fi interesat de masă și traiul unui Stan Pățitul, precum și preștiința materialității artei sunt părți din înzestrarea lui naturală de povestitor. ‘‘Atât poveștile, cât și amintirile au o viteză în desfășurarea faptelor, ce nu le dă răgaz de analiză sau descripție. Unde ar fi putut lua loc un portret întreg, e numai o trăsătură grăbita: unde n-ar fi stricat lămurirea psihologică, e numai mișcarea exterioară; faptele singure aleargă neistovite’’. ( Vladimir Streinu ). Artă vorbită din ‘‘Povești și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
altă culoare, un crem gălbui. Îl aduseseră și pe Vasilică, ce era însoțit cum era și firesc de maică-sa. A mai trebuit să așteptăm un pic să ne adunăm cu toții cum era normal, dându-le și celor din urmă răgazul de a se instala în camere. Într-un sfârșit, pe o ușă a barului, care după cum observaserăm cu toții, se transformase în sală de mese, au început să apară diferite platouri cu de-ale gurii. Din vina căldurii și a oboselii
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
până atunci. Nu știu cum se descurca cu atâtea activități. El răspundea, printre altele, de prezența studenților la cursuri și lucrări practice. Asta semăna foarte bine cu un post de paznic la o turmă de iepuri. Erau zilele de după război, când orice răgaz însemna o fericire, era primăvară imperială, viața ne chema spre soare, aveam cu toții tendințe centrifuge și bietul doctor, cu o figură permanent necăjită, abia de putea ține inventarul acestei trupe de nărăvășie, prea puțin interesată de diferitele "bulioane" pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
victimă în trenul de Praga, lipsindu-l tocmai de milionul pe care-l purta cu sine pentru a-l înapoia creditorului. Prin riscanta stratagemă comisul nu urmărea, în fond, bietul de el, decât să obțină o amânare a scadenței, un răgaz pentru a putea face din alte părți rost de banii cheltuiți cu ușurătate, dar pe care ține, orice-ar fi, să-i restituie. Reușește până la urmă, după un șir de peripeții care imprimă narațiunii, în unele zone, o turnură polițistă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pentru că a plecat în concediu, mi s-a răspuns, veniți altă dată. O imensă ușurare m-a cuprins și am coborât scara euforic, parcă plutind. Deci confruntarea se amâna, deci rămânea pe altă dată, deci mi se mai dădea un răgaz... N-am revenit și nici nu știu dacă Ion Lăncrănjan a citit vreodată acea compunere a subsemnatului, dar acum mă bate gândul că, dacă ar fi citit-o, cine știe, ar fi fost chiar cu putință să-i placă: o
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
profesorului, care, spune domnia sa, trebuie să posede pe lângă "arta predării" și "plăcerea de a pătrunde în tainele creației artistice". Nemaivorbind de faptul că "tenacitatea didactică" poate aduce "luciditatea polemizării, exigența interpretării individuale, râvna și neliniștea creatoare, motivarea inovației dar și răgazul adânc meditativ al elevului". În acest sens, elevul trebuie obișnuit să citească "și dincolo de litera scrisă", atrăgând atenția că "studierea literaturii sub aspectul de problemă, nu neagă metodele didactice tradiționale, ci se conjugă efectiv într-un sistem metodologic permanent". Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fetelor de la Știința în prima ligă și, odată criza încheiată, reînnodarea marilor succese ale handbalului feminin băcăuan. 20 APRILIE De-abia întors de la naționala de tineret, cu care a izbutit calificarea la Campionatul European, Gabriel Armanu n-are timp de răgaz, dat fiind faptul că Știința are miercuri un meci dificil în deplasare, la Universitatea Cluj. Cu o zi înainte de plecarea spre Dealul Feleacului, antrenorul principal al formației băcăuane ne-a acordat un interviu. Bacăul Sportiv: Cu ce gânduri mergeți la
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
mine, observă neamțul. Acum înțeleg eu ce-a trebuit să fie cu d-lor. Ia umflați-l, mă rog, și duceți-l la Obacht 98. În același moment, doi gulerați îl înșfăcară de subsuori și, fără a-i mai da răgaz de vorbă, îl brânciră afară și-l puseră la închisoare. Toată noaptea a stat jidanul la răcoare, nebăut, nemâncat și nedormit, pănă la răsăritul soarelui, și a doua zi a trebuit să vin eu să mă rog de neamț, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
când dânsul se prezenta la cazino pentru a prânzi, sutele de oaspeți ce erau acolo se sculară în picioare, și-l primiră cu aplauze și urale zgomotoase. Bietul om n-avea îndestule mâini să le dea la toți, nici îndestul răgaz ca să răspundă la toate întrebările și felicitările. În ochii tuturor el devenise un erou. Frumoasele fiice ale Albionului care se preumblau de obicei așa de înțepate pe malul mării fără să arunce o ochire asupra vreunui muritor, de astă dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
au făcut sau n-au făcut în cursul existenței lor. Eu, ceea ce am scris a fost așa pe apucate, pe negândite, după impresiunile momentului, printre nenumăratele strădanii ale vieței și, drept să spun, mă mir eu însumi cum am avut răgaz să înnegresc atâta hârtie, când știut este că munca intelectuală cere în primul loc un deplin repaos sufletesc, lucru de care rareori m-am bucurat. Însă, de bine, de rău, munca e acum făcută, dar nu e complectă. Am omis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
veche: “primele cantități de oxigen au apărut acum două miliarde de ani, odată cu fotosinteza, a atins pragul de 1% din concentrația actuală acum 1,6 miliarde de ani, iar de atunci se acumulează continuu aproximativ exponențial”. Iar dacă va avea răgazul să deschidă o carte precum “Terra − geosistemul Vieții” de A. Roșu, cele spuse acum Îi vor fi mai evidente. Acolo va găsi dinamica concentrației oxigenului din atmosferă În ultimii 600 milioane de ani, adică cei mai semnificativi dată fiind existența
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sistemului pe care-l reprezintă organismul uman. Desigur, Înțelepți fiind, dorim să supraviețuim nu neapărat În noi, cât și În urmașii Îndepărtați, ce ne vor fi desigur mult superiori. Dar, pentru asta, nu trebuie să grăbim ritmul, dând astfel naturii răgazul necesar cizelării celor ce ne vor urma. “Radiosfera”, 22 aprilie 1996, ora 9,51 79. Vin “americanii” O știre din presa ieșeană m’a trezit brusc din reveria generalizatoare a ultimelor mele emisiuni, dar și a experimentelor din prezent, pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se schimbă de la o zi la alta, lucru ce oferă un alt argument aparenței. Ferice de noi, că trăim Într’o zonă temperată, iar nu la ecuator unde, Într’adevăr nimic nu se schimbă (oare?) și unde n’am avea răgazul unor concluzii, fie și parțiale. Și, cu acest preambul, vom sta la taifas, toată iarna. Dacă, bineînțeles, ceva neprevăzut, dar specific anotimpului, nu ne va tulbura - scuze pentru repetiție - taifasul. Tulbura, pentru că totuși natura nu doarme... Și, dacă tot e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se rezolvă de la sine; teoria educației, a educației moral-civice, moral-religioase, estetice etc., este mult datoare umanității în acest domeniu. În prezent, eliberate de teama unui război dintre cele "două lagăre" socialist și capitalist toate țările vor putea găsi mijloacele și răgazul pentru a trece de la conștientizarea complexității fenomenului educației la generalizarea acestuia, pentru a-i cuprinde pe toți oamenii, sub toate aspectele și la toate vîrstele, în diverse forme de dezvoltare și formare. NOTE ȘI COMENTARII 1. Primele semne ale unor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a rămas însă în mare măsură neschimbată. Sistemul administrativ austriac bazat pe tradiția locală era încă în vigoare. Satul era relativ autonom, constituind centrul vieții sîrbești. Populația musulmană a rămas concentrată la Belgrad și în orașe. A urmat o lung răgaz de pace. Regiunea aceasta nu a fost cîmp de bătaie în timpul războiului dintre Rusia și Poartă dintre 1768 și 1774, dar în 1788, cînd Austria i s-a alăturat Rusiei într-un nou conflict, lucrurile au luat o altă întorsătură
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fundamentale; rangurile ofițerești erau în continuare cumpărate. Marele reformator al secolului a fost următorul sultan, Selim al III-lea, care a domnit din 1789 pînă în 1807. Implicat într-un alt război cu Rusia, el n-a avut la început răgazul să se ocupe de problemele interne. Pierderea în cele din urmă, în 1783, a Crimeei, cu populația ei de 2 milioane de musulmani, ca și cedările similare implicînd ținuturile din Caucaz și de la nord de Marea Neagră, constituiseră o lovitură deosebit de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Balcanilor și în provinciile românești le-a dat timp răzvrătiților din Pelopones să-și consolideze pozițiile. În cele din urmă, în ianuarie 1822, Ali a fost prins și executat, iar capul lui a fost trimis la Constantinopol. Poarta avea acum răgaz să-i pună la punct pe greci. Pe lîngă Epir, forțele otomane au reușit să supună Tesalia și Macedonia. Rebelii erau totuși stăpîni pe bastionul lor din Pelopones și controlau un teritoriu destul de mare situat la nord de Istmul Corintului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
trupele rusești au intrat în Principate. Pe durata acestui nou război ruso-turc, vreme de o scurtă perioadă, problemele grecilor nu au mai ocupat centrul scenei politice. Totuși, armata otomană fiind angajată total în preîntîmpinarea invaziei rușilor, puterile apusene au avut răgazul de a le rezolva. În august 1828, Muhammad Ali a fost de acord să retragă trupele egiptene din Pelopones. Locul acestora a fost luat de o forță expediționară franceză, iar o serie de ofițeri și soldați britanici au fost trimiși
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acestea reflectau o înțelegere tacită ruso-britanică și dorința lui Nicolae I de a colabora cu Marea Britanie. El considera Franța drept principalul pericol din Europa, în special din cauza influenței ei asupra mișcărilor revoluționare. După rezolvarea chestiunii egiptene, Imperiul Otoman a avut răgazul să se concentreze asupra problemele lui interne. Marea perioadă a reformelor, cunoscută sub numele de Tanzimat, adică "Reorganizarea", era pe punctul de a fi declanșată. Măsurile luate în acest moment erau continuarea celor inițiate de Mahmud al II-lea, obiectivul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
care, uite, acum, s-a îngrijit de mine, mi-a creat toate condițiile pentru a putea lucra la cartea asta, pentru a da randament maxim. S-a îngrijit să nu mă mai tulbure nimic, nici un bruiaj exterior, doar să am răgazul să stau și să scriu. N-am avut niciodată revelații, vedenii, dar nici nu știu dacă toate astea sunt esențiale, sunt un material recomandabil pentru a fabrica o proză. Chiar contraindicate sunt unele. Scrisul e o problemă de memorie. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Și vei deveni asemenea acelui profesor care își ridică reverele în scârbă față de tot ce e viu în jur. În proză nu ai nevoie de fantezie, ci de ținere de minte. Scriu proză și mă mir că scriu proză. Am răgazul să-mi amintesc. O șansă extraordinară. Proza e o chestie de exactitate, lucru care nu m-a caracterizat niciodată. Și totuși, de unde plăcerea asta pe care o încerc scriind proză? Pentru că numai exact nu se poate spune că sunt. Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Gheo!“. Așadar am stabilit că noi nu mai puteam să comunicăm cu acest Gheorghe Tatomir. Nu-l mai înțelegeam. Și asta devenea un blazon. Tot mai puțini astfel de Gheorghe Tatomiri mai trăiesc azi. Inși negrăbiți, care să-și găsească răgaz să se uite „în curu’ lumii“. Am folosit expresia asta în câteva împrejurări și unii n-au înțeles-o. Dovadă că astfel de obiceiuri meditative le sunt străine. Expresia presupune că omenirea are un dos cât toate zilele. Și tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]